32,176 matches
-
martie 2005 în Scrisorile de Cercetare Geofizică ale Uniunii de Geofizicieni din Statele Unite, o echipă de cercetare condusă de Anastasia Romanou de la Departamentul de Fizică și Matematică Aplicată al Universității din Columbia, New York, a demonstrat că efectele aparent opuse ale încălzirii globale și ale întunecării globale pot apărea simultan. Întunecarea globală interacționează cu încălzirea globală blocând lumina solară care în alte condiții ar cauza evaporare și particulele se atașează de picăturile de ploaie. Vaporii de apă sunt doar unul din gazele
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
o echipă de cercetare condusă de Anastasia Romanou de la Departamentul de Fizică și Matematică Aplicată al Universității din Columbia, New York, a demonstrat că efectele aparent opuse ale încălzirii globale și ale întunecării globale pot apărea simultan. Întunecarea globală interacționează cu încălzirea globală blocând lumina solară care în alte condiții ar cauza evaporare și particulele se atașează de picăturile de ploaie. Vaporii de apă sunt doar unul din gazele de seră. Pe de altă parte, întunecarea globală este afectată de evaporare și
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
de seră. Pe de altă parte, întunecarea globală este afectată de evaporare și ploaie. Ploaia are efectul de a curăța plafoanele de nori poluate. Climatologii insistă că sursele poluanților care cauzează întunecarea globală cât și gazele de seră care cauzează încălzirea globală sunt probleme grave și reale care trebuiesc abordate conjunct și cât mai rapid. Unii oameni de știință au sugerat că folosirea aerosolilor poate opri efectele încălzirii globale în cazuri de extremă necesitate. Expertul rus Mihail Budîko a constatat asta
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
sursele poluanților care cauzează întunecarea globală cât și gazele de seră care cauzează încălzirea globală sunt probleme grave și reale care trebuiesc abordate conjunct și cât mai rapid. Unii oameni de știință au sugerat că folosirea aerosolilor poate opri efectele încălzirii globale în cazuri de extremă necesitate. Expertul rus Mihail Budîko a constatat asta foarte devreme. În 1974 a sugerat că dacă încălzirea globală ar deveni o problemă care să amenințe specia umană, am putea „răcori” planeta arzând sulf în stratosferă
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
abordate conjunct și cât mai rapid. Unii oameni de știință au sugerat că folosirea aerosolilor poate opri efectele încălzirii globale în cazuri de extremă necesitate. Expertul rus Mihail Budîko a constatat asta foarte devreme. În 1974 a sugerat că dacă încălzirea globală ar deveni o problemă care să amenințe specia umană, am putea „răcori” planeta arzând sulf în stratosferă, lucru care ar crea o ceață. Conform cercetărilor profesorului Ramanathan (1988), o creștere a albedo-ului planetar cu doar 0,5% este
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
-ului planetar cu doar 0,5% este suficientă pentru a înjumătăți efectul dublării cantității de CO atmosferic. Cu toate acestea, am avea încă multe probleme cum ar fi: Ideea că ar trebui să creștem emisiile de aerosoli pentru a opri încălzirea globală este o înțelegere faustiană pentru că ar implica o creștere permanentă de emisii pentru a echivala gazele de seră acumulate din atmosferă, cu costuri permanent crescânde atât financiar cât și la nivelul sănătății umane”. În esență, sursele, atât de gaze
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
și alte uzine experimentale în Canada, Rusia și China. Este nevoie de o sursă naturală de căldură, o cameră magmatică, izvoare subterane și roca poroasă prin care să circule aburii și apa. Aburii și apa fierbinte sunt utilizați direct pentru încălzire. Aburii sunt folosiți pentru a genera electricitate. Utilizatorii principali: Islanda, unde peste 45% din energia țării provine din resurse geometrale, SUA, Filipine, Indonezia, Mexic, Italia și Noua Zeelandă. Puterea vântului acționează asupra morilor de vănt și turbinelor care generează energie. O
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]
-
este acronimul lui "Intergovernmental Panel on Climate Change" (), care este un organism științific însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale datorită efectelor activității umane. Grupul a fost constituit în 1988 de către "Organizația Meteorologică Mondială" ( - WMO) și de "Programul Națiunilor Unite pentru mediul înconjurător" ( - UNEP), ambele organizații ale ONU. Organizației împreună cu Al Gore le-a fost decernat în 2007 Premiul
IPCC () [Corola-website/Science/311808_a_313137]
-
trecerii turcilor la 1821, în drumul lor spre mănăstirile Slatina și Secu, sub forma unor lovituri de sabie în dreptul gurii și ochilor. După anul 2003 s-au adus și alte îmbunătățiri: s-a introdus în biserică și casa de prăznuire încălzirea centrală pe gaz metan, s-au construit două grupuri sanitare exterioare moderne, s-a construit un lumânărar lângă casa de prăznuire pentru a proteja pereții bisericii de fum, s-au dotat sălile de mese cu mobilier nou, s-au făcut
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
materiale cu bază (carton, hârtie, pânză de sticlă îmbibate cu lianți organici - bitum, gudron) și fără bază, obținute din amestecuri de lianți cu umpluturi.. Materialele hidroizolante protectoare sunt ruberoidul, cartonul asfaltat etc. "Materialele termoizolante" se întrebuințează pentru protecția construcțiilor contra încălzirii sau pierderilor de căldură. Se deosebesc materiale termoizolante dure (betonuri celulare, perlită, sticlă spongioasă, diatomite ș.a.) și flexibile (vată minerală, pâslă, carton gofrat etc.). În realizarea unui termosistem se folosește: adeziv, polistiren, plasă de armare, amorsă, tencuială decorativă, etc. Acestea
Materiale de construcție () [Corola-website/Science/311341_a_312670]
-
a brațului principal al Sognefjord este de aproximativ 5 km, dar brațele secundare sunt mult mai înguste. Sognefjord este o creație de eroziune glaciară a ghețarilor care, cu mii de ani în urmă au acoperit Alpii Scandinaviei. În timpul erelor de încălzire a climei, ghețarii au început să coboare spre mare, pe vălile râurilor deja existente sau creeându-și singuri văi de scurgere pe care le-au adâncit. La gura de varsare în mare, acest fiord este relativ puțin adânc datorită existenței unui
Sognefjord () [Corola-website/Science/311447_a_312776]
-
praful, soarele, gradul de poluare a mediului în care se găsește piesa respectivă. De exemplu, se știe că dioxidul de sulf favorizează puternic corodarea zincului, motiv pentru care în lunile de iarnă intensitatea coroziunii este maximă, deoarece combustibilii folosiți la încălzire degajă cantități mari de dioxid de sulf. Consecințele coroziunii: S-a demonstrat, de-a lungul timpului, că protecția anticorozivă prelungește considerabil viață clădirilor de birouri, halelor de producție și depozitare, podurilor, navelor, avioanelor, așa cum s-a remarcat că în lipsa sau
Protecție anticorozivă () [Corola-website/Science/312356_a_313685]
-
praful, soarele, gradul de poluare al mediului în care se găsește piesă respectivă. De exemplu se știe că bioxidul de sulf favorizează puternic corodarea zincului, motiv pentru care în lunile de iarnă intensitatea coroziunii este maximă, deoarece combustibilii folosiți la încălzire degajă cantități mari de bioxid de sulf. Pentru evitarea deteriorării stratului de zinc, manipularea se face cu chingi din textile, iar așezarea pieselor zincate se va face pe grinzi (scânduri) din lemn sau tampoane din cauciuc (plastic), evitându-se zgârierea
Protecție anticorozivă () [Corola-website/Science/312356_a_313685]
-
antrenorul a continuat atunci când a fost trimis acasă de acesta chiar în ajunul finalei Supercupei UEFA din 2003, împotriva lui Real Madrid, după ce antrenorul s-a declarat nemulțumit de limbajul corpului folosit de Van Persie după ce a fost trimis la încălzire într-un meci din ligă. Van Persie și-a finalizat debutul în prima echipă cu 28 de meciuri și 8 goluri înscrise. Feyenoord a încercat fără succes să extindă contractul cu Van Persie, relația sa cu antrenorul deteriorându-se din ce în ce mai
Robin van Persie () [Corola-website/Science/312824_a_314153]
-
au început să se retragă spre nord. La sud de Stevens Point, apele rezultate din topirea gheții se vărsau inițial în lacul glaciar Wisconsin care exista în partea centrală a actualului stat Wisconsin. În urmă cu 15000 de ani, datorită încălzirii climei, barajul de gheață care mărginea lacul s-a rupt, ducând la inundații masive, la crearea Defileului Wisconsinului (Wisconsin Dells) și la unirea cursului superior cu cel inferior al râului. Prima explorare documentată a râului Wisconsin de către europeni a avut
Râul Wisconsin () [Corola-website/Science/312980_a_314309]
-
temperatură, numită și punct de fierbere, crește odată cu creșterea presiunii. Temperatura de fierbere la presiune normală se numește "temperatură normală de fierbere". În tabelele termodinamice, presiunea și temperatura corespunzătoare fierberii sunt denumite "presiune de saturație", respectiv "temperatură de saturație". La încălzirea unui lichid acesta își păstrează starea lichidă până la atingerea temperaturii de fierbere. Mărind în continuare temperatura, se formează prima bulă de vapori, iar apoi din ce în ce mai multe. Deoarece densitatea vaporilor este mai mică decât a lichidului, într-un câmp de forțe
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
vegetale și animaliere. O altă caracteristică a motoarelor Stirling este reversibiltatea. Acționate mecanic, acestea pot funcționa ca pompe de căldură. S-au efectuat încercări utilizând energia eoliană pentru acționarea unei pompe de căldură pe bază de ciclu Stirling în scopul încălzirii și condiționării aerului pentru locuințe. Mașina cu aer a lui Stirling (cum a fost denumită în cărțile din epoca respectivă) a fost inventată de clericul Dr. Robert Stirling și brevetat de acesta în anul 1816. Data la care s-a
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
funcționare normală motorul este etanșat și cu interiorul lui nu se face schimb de gaz. Spre deosebire de alte tipuri de motoare nu sunt necesare supape. Gazul din motorul Stirling, asemănător altor mașini termice, parcurge un ciclu format din 4 transformări (timpi): încălzire, destindere, răcire și compresie. Ciclul se produce prin mișcarea gazului înainte și înapoi între schimbătoarele de căldură cald și rece. Schimbătorul de căldură cald este în contact cu o sursă de căldură externă de exemplu un arzător de combustibil, iar
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
gazului atrage după sine modificarea presiunii, în timp ce mișcarea pistonului contribuie la compresia și destinderea alternativă a gazului. Comportarea fluidului de lucru este conformă legilor gazelor perfecte care descriu relația dintre presiune, temperatură și volum. Gazul fiind în spațiu închis, la încălzire se va produce o creștere de presiune care va acționa asupra pistonului de lucru cauzând deplasarea acestuia. La răcirea gazului presiunea scade, deci va fi nevoie de mai puțin lucru mecanic pentru comprimarea lui la deplasarea pistonului în sens invers
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
Stirling. Acesta folosește chiar căldura produsă de componenta electronică și nu consumă energie electrică. Prin cogenerare, dintr-o sursă de energie preexistentă, de obicei un proces industrial, cu ajutorul unei instalații, pe lângă puterea mecanică sau electrică livrată, se asigură căldură necesară încălzirii. În mod normal sursa de căldură primară constituie intrarea pentru încălzitorul motorului Stirling și ca atare va avea o temperatură mai mare decât sursa de căldură pentru aplicația de încălzire constituită din energia evacuată din motor. Puterea produsă de motorul
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
pe lângă puterea mecanică sau electrică livrată, se asigură căldură necesară încălzirii. În mod normal sursa de căldură primară constituie intrarea pentru încălzitorul motorului Stirling și ca atare va avea o temperatură mai mare decât sursa de căldură pentru aplicația de încălzire constituită din energia evacuată din motor. Puterea produsă de motorul Stirling este utilizată adesea în agricultură în diferite procese, în urma cărora rezultă deșeuri de biomasă care la rândul lor pot fi utilizate drept combustibil pentru motor evitându-se astfel costurile
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
resurse energetice fiind în ansamblul lui avantajos din punct de vedere economic. Firma WhisperGen cu sediul în Christchurch/Noua Zeelandă, a dezvoltat o microcentrală cu cogenerare ("AC Micro Combined Heat and Power") bazată pe ciclul Stirling. Aceste microcentrale sunt sisteme de încălzire alimentate cu gaz metan care furnizează și energie electrică în rețea. WhisperGen a anunțat în 2004 că va produce 80000 centrale de acest tip pentru locuințele din Marea Britanie. Un lot 20 de centrale a început testul în Germania în anul
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
de căldură Stirling se aseamănă foarte mult cu un cryocooler Stirling, diferența constând în faptul că pompa de căldură lucrează la temperatura camerei și rolul ei principal este de a pompa căldură din afara clădirii în interior pentru a asigura o încălzire ieftină. Ca și la alte mașini Stirling și în acest caz căldura trece dinspre zona de destindere spre zona de compresie, totuși spre deosebire de motorul Stirling zona de destindere se află la o temperatură mai scăzută decât cea de compresie, astfel
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
sarcinile electrice create se deplasează spre celălalt electrod. Este întâlnită și în natură, spre exemplu, în timpul furtunii, în jurul paratrăsnetelor (focul Sfântului Elmo). Este caracterizat prin densități mari de curent (10 A/cm ). Forma arcuită a coloanei de plasmă este datorată încălzirii gazului din coloană și apariției unei mișcări de convecție a acestuia. Continuitatea curentului electric la suprafața catodului este asigurată prin emisia termoelectronică. Arcul electric este folosit ca sursă de lumină, atunci când este produs într-o incintă (tub de cuarț) sau
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
este, însă, dificil din cauza configurației asimetrice a câmpului magnetic. Este asemănătoare stelleratorului, dar geometria bobinelor este mai simplă, acestea confinând plasma doar în direcție toroidală. Câmpul magnetic poloidal este creat de un curent indus în plasmă. Acesta contribuie și la încălzirea plasmei. Rezultatele obținute cu astfel de sisteme au fost mai satisfăcătoare decât cele obținute în cazul stelleratoarelor. Fuziunea nucleară ar putea reprezenta speranța de viitor a omenirii în materie de obținere a energiei electrice. În prezent se depun eforturi pentru
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]