167,112 matches
-
se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne“. Cercetând documentația care a stat la baza emiterii H.G. nr. 1.242/2021, se observă ca ea nu a fost adoptată la propunerea ministrului afacerilor interne. Astfel, în data de 6.12.2021, la nivelul M.A.I. - D.S.U. - Centrul Național de Coordonare și Conducere
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne“. Cercetând documentația care a stat la baza emiterii H.G. nr. 1.242/2021, se observă ca ea nu a fost adoptată la propunerea ministrului afacerilor interne. Astfel, în data de 6.12.2021, la nivelul M.A.I. - D.S.U. - Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției a fost întocmit înscrisul intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
filele 81-82). În aceeași zi, 8.12.2021, în ședința de Guvern este adoptată H.G. nr. 1.242/2021 (vol. III, filele 58-80). Se observă că ultimul proiect de hotărâre, refăcut potrivit Avizului nr. 970/8.02.2021 emis de Consiliul Legislativ, nu este însușit de ministrul afacerilor interne, nefiind semnat și nici ștampilat de acesta, ci poartă doar ștampila „România-Ministerul Afacerilor Interne-Secretar de Stat“ (vol. III, filele 83-85), fiind încălcate dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 sus-amintite. De asemenea, după cum s-a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
vol. III, filele 58-80). Se observă că ultimul proiect de hotărâre, refăcut potrivit Avizului nr. 970/8.02.2021 emis de Consiliul Legislativ, nu este însușit de ministrul afacerilor interne, nefiind semnat și nici ștampilat de acesta, ci poartă doar ștampila „România-Ministerul Afacerilor Interne-Secretar de Stat“ (vol. III, filele 83-85), fiind încălcate dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 sus-amintite. De asemenea, după cum s-a arătat, nici adresa de înaintare a proiectului final de hotărâre, conținând explicațiile privitoare la nepreluarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 sus-amintite. De asemenea, după cum s-a arătat, nici adresa de înaintare a proiectului final de hotărâre, conținând explicațiile privitoare la nepreluarea în integralitate a observațiilor Consiliului Legislativ, nu este semnată de ministrul afacerilor interne, ci de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. X, rezultând astfel că varianta finală a proiectului este doar rezultatul voinței acestei din urmă structuri. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență a susținut că dovada faptului că proiectul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Situații de Urgență, dr. X, rezultând astfel că varianta finală a proiectului este doar rezultatul voinței acestei din urmă structuri. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență a susținut că dovada faptului că proiectul a fost promovat la propunerea ministrului afacerilor interne o constituie împrejurările că acesta face parte din cadrul C.N.S.S.U., că a semnat nota de fundamentare și că ar fi înaintat proiectul hotărârii Guvernului. Cu privire la aceste apărări, instanța reține: Sintagma „la propunerea ministrului afacerilor interne“, utilizată de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
la propunerea ministrului afacerilor interne o constituie împrejurările că acesta face parte din cadrul C.N.S.S.U., că a semnat nota de fundamentare și că ar fi înaintat proiectul hotărârii Guvernului. Cu privire la aceste apărări, instanța reține: Sintagma „la propunerea ministrului afacerilor interne“, utilizată de textul legal, nu poate avea decât o singură semnificație, respectiv aceea că persoana care ocupă funcția de ministru al afacerilor interne să fie cea care înaintează Guvernului propunerea de prelungire a stării alertă, fiind evident că atât
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
ar fi înaintat proiectul hotărârii Guvernului. Cu privire la aceste apărări, instanța reține: Sintagma „la propunerea ministrului afacerilor interne“, utilizată de textul legal, nu poate avea decât o singură semnificație, respectiv aceea că persoana care ocupă funcția de ministru al afacerilor interne să fie cea care înaintează Guvernului propunerea de prelungire a stării alertă, fiind evident că atât înscrisul care materializează propunerea în sine, cât și adresa de înaintare a lui trebuie să fie asumate prin semnătură de către titularul dreptului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și motivare elaborate conform art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2006. Se observă cu claritate că textul impune condiția ca „forma inițială a proiectului de act normativ“ să fie însușită de conducătorul instituției inițiatoare, în speță de ministrul afacerilor interne. Se observă, de asemenea, că textul face o distincție clară între „proiectul de act normativ“ și „instrumentele de prezentare și motivare“ care îl însoțesc (adică Nota de fundamentare, notă care reprezintă unul din instrumentele de prezentare și motivare reglementate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
aceea de a-l propune spre adoptare Guvernului. Or, după cum s-a arătat, în speță proiectul final de hotărâre a Guvernului și adresa de înaintare a lui către Secretariatul General al Guvernului nu au fost semnate de către ministrul afacerilor interne. În cauza de față nu se contestă că ministrul afacerilor interne a semnat nota de fundamentare și că a contrasemnat hotărârea adoptată în ședința Guvernului, ci problema care se pune este aceea că nu a semnat proiectul de hotărâre
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
s-a arătat, în speță proiectul final de hotărâre a Guvernului și adresa de înaintare a lui către Secretariatul General al Guvernului nu au fost semnate de către ministrul afacerilor interne. În cauza de față nu se contestă că ministrul afacerilor interne a semnat nota de fundamentare și că a contrasemnat hotărârea adoptată în ședința Guvernului, ci problema care se pune este aceea că nu a semnat proiectul de hotărâre în varianta refăcută, finală, ce a fost înaintată Guvernului și nici
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
care se pune este aceea că nu a semnat proiectul de hotărâre în varianta refăcută, finală, ce a fost înaintată Guvernului și nici adresa de înaintare a acestor proiecte. Or, exact acestea erau înscrisurile care dovedeau exercitarea de către ministrul afacerilor interne a dreptului de inițiativă normativă. În ceea ce privește împrejurarea ca hotărârea C.N.S.S.U., prin care s-au propus prelungirea stării de alertă și măsurile aferente, a fost semnată de ministrul afacerilor interne (aspect care, de altfel, nici nu rezultă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
erau înscrisurile care dovedeau exercitarea de către ministrul afacerilor interne a dreptului de inițiativă normativă. În ceea ce privește împrejurarea ca hotărârea C.N.S.S.U., prin care s-au propus prelungirea stării de alertă și măsurile aferente, a fost semnată de ministrul afacerilor interne (aspect care, de altfel, nici nu rezultă din dosar), aceasta nu are nicio semnificație din perspectiva art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, din moment ce, potrivit acestui text legal, Comitetul Național pentru Situații de Urgență nu are
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaților ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative. În speță, proiectele de hotărâri ale Guvernului nu sunt inițiate de Guvern (ci adoptate de acesta), ci de ministrul afacerilor interne [potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020]. Ca atare, în cazul hotărârilor Guvernului nu este obligatorie consultarea Consiliului Economic și Social. Deciziile Curții Constituționale la care s-a făcut trimitere reliefează, într-adevăr, caracterul obligatoriu al acestei consultări
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
din Legea nr. 24/2000. Astfel, după cum s-a menționat mai sus, în cuprinsul Adresei nr. 30.175/8.12.2021 de înaintare către Secretariatul General al Guvernului a formei finale a proiectului de act normativ, Departamentul pentru Situații de Urgență (și nu ministrul afacerilor interne) justifică neluarea în considerare a observațiilor prin aceea că hotărârea pune în aplicare Legea nr. 55/2020, că este emisă în baza H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021, că limitarea exercitării unor drepturi s-a impus pentru protejarea dreptului la viață/integritate și că
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de 28.12.2021, la ora 23.01, după terminarea ședinței de judecată din aceeași zi, în condițiile în care cabinetul de avocatură are sediul în București). ... PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Respinge excepția lipsei calității Direcției Generale Juridice a Ministerului Afacerilor Interne de reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, ca neîntemeiată. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne. Respinge acțiunea introdusă de reclamantul X, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în X, împotriva pârâtului Ministerul Afacerilor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
terminarea ședinței de judecată din aceeași zi, în condițiile în care cabinetul de avocatură are sediul în București). ... PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Respinge excepția lipsei calității Direcției Generale Juridice a Ministerului Afacerilor Interne de reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, ca neîntemeiată. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne. Respinge acțiunea introdusă de reclamantul X, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în X, împotriva pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, cu sediul în municipiul București
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
avocatură are sediul în București). ... PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Respinge excepția lipsei calității Direcției Generale Juridice a Ministerului Afacerilor Interne de reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, ca neîntemeiată. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne. Respinge acțiunea introdusă de reclamantul X, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în X, împotriva pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, cu sediul în municipiul București, Piața Revoluției nr. 1A, sector 1, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Afacerilor Interne de reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, ca neîntemeiată. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne. Respinge acțiunea introdusă de reclamantul X, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în X, împotriva pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, cu sediul în municipiul București, Piața Revoluției nr. 1A, sector 1, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României, în privința capătului de cerere având ca obiect
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Domnul Popa Marian se numește în funcția de subprefect al județului Dolj. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu București, 18 septembrie 2024. Nr. 1.149. -----
HOTĂRÂRE nr. 1.149 din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288665]
-
HOTĂRÂRE nr. 1.147 din 18 septembrie 2024 privind eliberarea doamnei Toma-Șerban Ileana din funcția de subprefect al județului Dolj EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 940 din 18 septembrie 2024 Având în vedere Cererea înregistrată la Ministerul Afacerilor Interne cu nr. 19.192 din 16 septembrie 2024, prevederile art. 250 alin. (1) și ale art. 251 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 108 din
HOTĂRÂRE nr. 1.147 din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288663]
-
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Doamna Toma-Șerban Ileana se eliberează din funcția de subprefect al județului Dolj. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu București, 18 septembrie 2024. Nr. 1.147. -----
HOTĂRÂRE nr. 1.147 din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288663]
-
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Domnul Spiridon Ionel se numește în funcția de subprefect al județului Dolj. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu București, 18 septembrie 2024. Nr. 1.148. -----
HOTĂRÂRE nr. 1.148 din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288664]
-
Regulamentul (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, sunt prevăzute sancțiunile
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 90 din 27 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275766]
-
angajatorii lucrătorilor frontalieri eliberează, la cerere, un certificat privind încadrarea în muncă a acestora. ... 2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2 În punctele de trecere a frontierei de stat rutiere unde infrastructura o permite, Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliția de Frontieră Română, deschide benzi speciale de trecere dedicate lucrătorilor frontalieri care posedă certificatul prevăzut la art. 1 alin. (2). ... 3. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 3 Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul
LEGE nr. 306 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275984]