31,059 matches
-
Anton Scudier”, unde sunt expuse 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari care au contribuit la dezvoltarea orașului, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști plastici. Inițiativa creerii a început cu o dezbatere publică la începutul anului 2009 privind propunerile. Inițial erau avute în vedere 100 de personalități, iar în final a fost aprobată prin HCL 132 din 24 martie 2009 o listă cu 54 de
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
Absolvent al Literelor, a participat la înființarea celebrului Cerc Literar de la Sibiu. A fost fondator al facultății de Filologie, profesor universitar, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, critic de artă și animator al activității literare și de arte plastice din Timișoara. Bustul său a fost realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu și dezvelit la 3 august 2012. A fost muzician, interpret (vioară) și dirijor. A organizat corul Combinatului Siderurgic Reșița, cu care a câștigat de 5 ori locul I pe
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
la 3 august 2011. A fost un scriitor și publicist, promotor al romanului realist. A fost președinte al Societății Scriitorilor Români din Banat, membru al Uniunii Scriitorilor din România. În 1941 a organizat la București prima expozitie a cărții, artelor plastice și grafice din Banat. Bustul său, donație a familiei Birou, a fost realizat de Romul Ladea și dezvelit la 3 august 2010. A fost un compozitor, pianist, muzicolog și folclorist de origine maghiară. În colaborare cu compozitorul Kodály Zoltán a
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
Eleonora Brigalda Barbas (n. 14 ianuarie 1959, Călărași, Republica Moldova), Om Emerit al Republicii Moldova, pictor, artist plastic și critic de artă, doctor în studiul artelor, profesor universitar din Republica Moldova. 2015 Premiul Național al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova nr.569 din 19 august 2015 2012 Premiul ”Italia 2012” pentru artă, Chișinău, Republica Moldova 2011 Premiul “M. Eminescu”, Muzeul „M. Eminescu
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova nr.569 din 19 august 2015 2012 Premiul ”Italia 2012” pentru artă, Chișinău, Republica Moldova 2011 Premiul “M. Eminescu”, Muzeul „M. Eminescu”, UAP, Iași, România 2010 Titlul Onorific “Om Emerit” 2010 Premiul Special pentru Pictură, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Iași 2005 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 2003 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 1997 Premiul "OMEGA" la expoziția "Saloanele Moldovei", Chișinău, Republica Moldova 1996 Diplomă Ministerului Învățământului al Republicii Moldova 1982 Premiul “Limba noastră cea română”, Concursul Uniunii
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
august 2015 2012 Premiul ”Italia 2012” pentru artă, Chișinău, Republica Moldova 2011 Premiul “M. Eminescu”, Muzeul „M. Eminescu”, UAP, Iași, România 2010 Titlul Onorific “Om Emerit” 2010 Premiul Special pentru Pictură, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Iași 2005 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 2003 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 1997 Premiul "OMEGA" la expoziția "Saloanele Moldovei", Chișinău, Republica Moldova 1996 Diplomă Ministerului Învățământului al Republicii Moldova 1982 Premiul “Limba noastră cea română”, Concursul Uniunii Latine, Chișinău, Republica Moldova Este membră a Uniunii Artiștilor
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
artă, Chișinău, Republica Moldova 2011 Premiul “M. Eminescu”, Muzeul „M. Eminescu”, UAP, Iași, România 2010 Titlul Onorific “Om Emerit” 2010 Premiul Special pentru Pictură, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Iași 2005 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 2003 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 1997 Premiul "OMEGA" la expoziția "Saloanele Moldovei", Chișinău, Republica Moldova 1996 Diplomă Ministerului Învățământului al Republicii Moldova 1982 Premiul “Limba noastră cea română”, Concursul Uniunii Latine, Chișinău, Republica Moldova Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și membră a Asociației
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
din Republica Moldova 2003 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 1997 Premiul "OMEGA" la expoziția "Saloanele Moldovei", Chișinău, Republica Moldova 1996 Diplomă Ministerului Învățământului al Republicii Moldova 1982 Premiul “Limba noastră cea română”, Concursul Uniunii Latine, Chișinău, Republica Moldova Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și membră a Asociației Internaționale a Artelor Plastice IAA-AIAP UNESCO „Monografia de fată prin conținutul său bogat în informații, prin limbajul accesibil, prin materialul ilustrativ realizat la un nivel poligrafic înalt, ne permite în baza elucidării evoluției picturii
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
Premiul "OMEGA" la expoziția "Saloanele Moldovei", Chișinău, Republica Moldova 1996 Diplomă Ministerului Învățământului al Republicii Moldova 1982 Premiul “Limba noastră cea română”, Concursul Uniunii Latine, Chișinău, Republica Moldova Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și membră a Asociației Internaționale a Artelor Plastice IAA-AIAP UNESCO „Monografia de fată prin conținutul său bogat în informații, prin limbajul accesibil, prin materialul ilustrativ realizat la un nivel poligrafic înalt, ne permite în baza elucidării evoluției picturii de gen, o viziune integrală a ambianței artistice din Republica Moldova
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
o raritate bibliografică” „O apariție editorială recentă, axată pe o viziune nouă și originală asupra vieții și creației lui Igor Vieru este monografia-album „Igor Vieru" semnată de autoarea Eleonora Brigalda-Barbas, doctor în studiul artelor, șefa catedrei Pictură a Facultății Arte Plastice și Design al UPS „Ion Creangă"... în monografie au fost prezentate și analizate minuțios o serie de tablouri, foi grafice, desene și studii anterior necunoscute publicului larg. Reprezentând o continuare logică a colecției „Maeștri basarabeni din sec. XX", monografia „Igor
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
poloneză și mama de origine daneză a murit când el a împlinit vârsta de trei ani. Deși, Mihail a absolvit Facutatea de Drept din Sankt Petersburg în anul 1880, tatăl i-a recunoscut talentul pe care-l avea pentru artele plastice și a încercat să-i asigure o educație în acest sens. În anul 1881, Mihail a intrat la Academia Imperială de Arte din Sankt Petersburg unde l-a avut ca profesor pe Pavel Chistyakov. De la primele lucrări pe care le-
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
un interes deosebit pentru artele orientale, în special pentru covoarele persane a căror textură a încercat să o transpună în creațiile sale. În anul 1890 Vrubel s-a mutat la Moscova unde a realizat cele mai bune inovații în arta plastică. Ca mulți artiști care au urmat canoanele Art Nouveau-ului, el nu a excelat doar în pictură, ci a fost preocupat de relația dintre industrie și artă și a activat febril în artele aplicate cum sunt ceramica, majolícă, vitralii, măști arhitecturale
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
Uhde a pictat "plein-air" - ul "Copii pescarilor din Zandvoort" în anul 1882. În anul 1890, Fritz von Uhde a devenit profesor al Academiei de Arte Frumoase din München. Împreună cu Max Slevogt, Ludwig Dill și Lovis Corint a înființat Societatea Artiștilor Plastici (în germană "Verein Bildender Kiinstler") cunoscută și ca Secesiunea müncheneză. Mai târziu, von Uhde s-a alăturat Secesiunii berlineze. Uhde a fost ales membru de onoare al academiilor din München, Berlin și Dresda. El a fost primul președinte al Secesiunii
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
centru de fitness și dans, piste de alergare și ciclism etc Orașul are o gară feroviară, legată de toate colțurile țării. Parcul industrial Netivot este sediul a 24 uzine si fabrici. Ele sunt implicate în producția de alimente, metale, materii plastice și articole de construcții. În afara acestora mai funcționează în oraș încă 14 fabrici, unele din ele în sectorul chimiei și prelucrării mineralelor, al industriei laptelui (fabrica „Tara”) etc.
Netivot () [Corola-website/Science/336706_a_338035]
-
de artă ale unor programe expoziționale internaționale. A fost curatorul mai multor ediții ale Bienalei „Ion Andreescu” de la Buzău și a fost prezent la numeroase ediții ale taberei de creație Monteoru Art. A făcut studii de specialitate despre creația artiștilor plastici români și a editat cataloage de artă. A fost colaborator la diferite publicații ca "Romanian Review, Curentul, Ziarul de Duminică, Realitatea românească" și "România liberă". O dată cu anul 1990, Corneliu Antim în calitate de artist plastic, a expus grafică și sculptură la diverse
Corneliu Antim () [Corola-website/Science/336710_a_338039]
-
făcut studii de specialitate despre creația artiștilor plastici români și a editat cataloage de artă. A fost colaborator la diferite publicații ca "Romanian Review, Curentul, Ziarul de Duminică, Realitatea românească" și "România liberă". O dată cu anul 1990, Corneliu Antim în calitate de artist plastic, a expus grafică și sculptură la diverse expoziții de profil. A realizat un film documentar despre sculptorul Dimitrie Paciurea, documentar care a fost premiat la Festivalul filmului de artă de la Berlin. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
Corneliu Antim () [Corola-website/Science/336710_a_338039]
-
în calitate de artist plastic, a expus grafică și sculptură la diverse expoziții de profil. A realizat un film documentar despre sculptorul Dimitrie Paciurea, documentar care a fost premiat la Festivalul filmului de artă de la Berlin. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România în cadrul secției de critică de artă. De asemenea a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A susținut artiștii plastici din România pentru înființarea Asociației Filială de Artă Plastică și Religioasă și Restaurare de pe lângă Uniunea Artiștilor Plastici din România
Corneliu Antim () [Corola-website/Science/336710_a_338039]
-
Paciurea, documentar care a fost premiat la Festivalul filmului de artă de la Berlin. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România în cadrul secției de critică de artă. De asemenea a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A susținut artiștii plastici din România pentru înființarea Asociației Filială de Artă Plastică și Religioasă și Restaurare de pe lângă Uniunea Artiștilor Plastici din România. A fost ales în anul 2014 în funcția de președinte de onoare al acesteia și a susținut din această poziție organizarea
Corneliu Antim () [Corola-website/Science/336710_a_338039]
-
de artă de la Berlin. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România în cadrul secției de critică de artă. De asemenea a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A susținut artiștii plastici din România pentru înființarea Asociației Filială de Artă Plastică și Religioasă și Restaurare de pe lângă Uniunea Artiștilor Plastici din România. A fost ales în anul 2014 în funcția de președinte de onoare al acesteia și a susținut din această poziție organizarea Anualelor de Artă Religioasă precum și expozițiile filialei așa cum a
Corneliu Antim () [Corola-website/Science/336710_a_338039]
-
Uniunii Artiștilor Plastici din România în cadrul secției de critică de artă. De asemenea a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A susținut artiștii plastici din România pentru înființarea Asociației Filială de Artă Plastică și Religioasă și Restaurare de pe lângă Uniunea Artiștilor Plastici din România. A fost ales în anul 2014 în funcția de președinte de onoare al acesteia și a susținut din această poziție organizarea Anualelor de Artă Religioasă precum și expozițiile filialei așa cum a fost cele intitulate "Pași spre Lumină" și "Artiști
Corneliu Antim () [Corola-website/Science/336710_a_338039]
-
și două excepții când, a organizat tabere de creație la Sighetu Marmației în anul 1913 și Gilău în 1915. Din opera pe care Simon Hollósy a lăsat-o posterității, doar o parte a reușit să supraviețuiască până astăzi. Creația sa plastică reușește să arate un proces îndelungat de definire a mijloacelor tehnice și formale prin care artistul a transpus de fapt propriile trăsături intelectuale în cadrul unui discurs plastic propriu și original. Datorită fragmentarismului moștenirii pe care a lăsat-o în urmă
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
-o posterității, doar o parte a reușit să supraviețuiască până astăzi. Creația sa plastică reușește să arate un proces îndelungat de definire a mijloacelor tehnice și formale prin care artistul a transpus de fapt propriile trăsături intelectuale în cadrul unui discurs plastic propriu și original. Datorită fragmentarismului moștenirii pe care a lăsat-o în urmă, critica de artă a reușit să stabilească etapele majore ale creației artistului. Astfel, în perioada penultimului deceniu al secolului al XIX-lea se poate vedea în lucrările
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
Lucian Nuță, Bogdan Vodă, Cezara Dafinescu și Șerban Ionescu. Ștefan (Lucian Nuță) este șeful unei echipe de cascadori din care mai fac parte prietenii săi Sony (Bogdan Vodă) și Stavros (Șerban Ionescu). Ștefan e nevoit să părăsească Institutul de Arte Plastice din cauza convingerilor sale politice. El se bate cu un securist care îl urmărea și este anchetat de procuratură. În timpul cutremurului din 1977, alături de alți cascadori ajută la scoaterea victimelor dintre dărâmături, dar Stavros moare. Ștefan fuge din țară și revine
Șobolanii roșii () [Corola-website/Science/336763_a_338092]
-
perioada dictaturii lui Ceaușescu. Spre deosebire de regizori de profesie ca Lucian Pintilie, Stere Gulea, Șerban Marinescu, Radu Mihăileanu, Mircea Veroiu, Dan Pița (ultimii doi cu parabole, fără plasare temporală strictă), realizatorul (scenarist și regizor) Șobolanilor roșii, Florin Codre, este un artist plastic, un sculptor apreciat al anilor '80, care și-a propus să facă primul film din România finanțat în întregime din bani particulari. Sub figura unui cascador, care trece prin diverse întâmplări, mai comice sau mai amare, asistând la un moment
Șobolanii roșii () [Corola-website/Science/336763_a_338092]
-
orfelinatului conținea clase pentru lecții și ateliere pentru instruirea prin muncă. Interioarele au păstrat carurile din ceramo-plastică, cu care sunt pavate culoarele. Una dintre săli, și anume cea în care s-a aflat inițial Muzeul de meșteșuguri, a păstrat decorația plastică din stucaturi. Fațada principală este realizată în stil eclectic în baza arhitecturii clasiciste. Intrarea, realizată cu o retragere de la linia roșie, este flancată de rezalite ample, cu un grup din trei ferestre în arc în plin cintru unite printr-o
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]