32,942 matches
-
asupra recursului în interesul legii. Raportorii nu sunt incompatibili. (6) În vederea întocmirii raportului, președintele completului va putea solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra problemelor de drept soluționate diferit. ... (7) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă este cazul, doctrina în materie, precum și opinia specialiștilor consultați. Totodată, judecătorii raportori vor întocmi și vor
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
asupra recursului în interesul legii. Raportorii nu sunt incompatibili. (6) În vederea întocmirii raportului, președintele completului va putea solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra problemelor de drept soluționate diferit. ... (7) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă este cazul, doctrina în materie, precum și opinia specialiștilor consultați. Totodată, judecătorii raportori vor întocmi și vor
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu referire la argumentele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 256/2015 , apreciate ca menținându-și valabilitatea și în prezenta cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia penală nr. 437 din 9 noiembrie 2015 , pronunțată în Dosarul
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
participanților la procesul penal. 22. Cât privește referirea/comparația pe care autorul excepției o face, invocând prevederile art. 425^1 din Codul de procedură penală, care constituie cadrul general pentru declararea și soluționarea contestației, aceasta nu poate fi primită ca argument în susținerea excepției de neconstituționalitate. Sub acest aspect, Curtea a reținut în mod consecvent că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. 8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât autorul excepției nu arată în ce mod dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție invocate. De asemenea, consideră că argumentele invocate relevă aspecte ce țin de aplicarea legii. 9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că suspendarea pe o perioadă determinată a aplicării unor prevederi legale privind finanțarea de la bugetul de stat
DECIZIE nr. 63 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271735_a_273064]
-
partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri, să ridice excepții, să propună probe în tot cursul procesului, precum și să depună concluzii scrise. 17. De altfel, aceste argumente au fundamentat soluțiile de respingere ca neîntemeiate și a mai multor excepții de neconstituționalitate având ca obiect textul din Codul de procedură civilă din 1865 mai sus menționate ridicate de același autor ca și în cauza de față, în calitate de mandatar
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
taxei judiciare de timbru aferentă, semnificative în raport cu cheltuielile efectuate de cetățean pentru plata serviciului justiției, de natură să îngrădească accesul efectiv la instanță și posibilitatea de apărare reală a drepturilor și intereselor prin introducerea căii de atac a recursului. 20. Argumentele aduse de Avocatul Poporului în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate rezidă, de asemenea, în translatarea la prevederile art. 83 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă a considerentelor care au justificat admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
de neconstituționalitate rezidă, de asemenea, în translatarea la prevederile art. 83 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă a considerentelor care au justificat admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (3). Aplicarea prin analogie a acelorași argumente este însă eronată, premisele celor două situații fiind fundamental diferite. Astfel, viciul de constituționalitate înlăturat de Curte prin soluția de admitere a excepției pronunțate prin Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 consta în anihilarea accesului la justiție și a
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
înțelegând prin aceasta o persoană care are calitatea de avocat, dobândită în condițiile prevăzute prin lege. Aceasta este o puternică garanție care previne desfășurarea unor activități de asistență juridică de către persoane necalificate. 26. În fine, Curtea observă că nici următorul argument al Avocatului Poporului, preluat, de asemenea, din Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 , paragraful 35, nu poate fi reținut, potrivit căruia, prin condiționările impuse, este afectat în mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al persoanei care dorește să recurgă
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
vizate de acțiunile autorului, ci tulburarea ordinii și liniștii publice prin conduitele comise în public și care au aceste caracteristici (violența asupra persoanelor, violen��e asupra bunurilor, amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor). Ca o ultimă observație, raportat la argumentul instanței de trimitere conform căruia, pentru tipicitatea infracțiunii, este necesar ca acțiunea incriminată să fie îndreptată asupra mai multor persoane, aceasta este și interpretarea dată art. 321 din Codul penal din 1969. S-a apreciat că nu s-a impus
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
în care actul de violență este îndreptat împotriva unei singure persoane, sub condiția ca fapta să se petreacă în public și prin aceasta să se genereze publicului sentimente de dezaprobare, indignare și insecuritate socială. Această opinie este susținută cu următoarele argumente: 1. Sub aspect gramatical, exprimarea din conținutul art. 371 din Codul penal ("violențe împotriva persoanelor sau bunurilor", "amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor") este cea a pluralului general. Construcțiile care conțin substantive la numărul plural, forma nearticulată au un
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
unei singure persoane, nu operează dezincriminarea, nefiind incidente dispozițiile art. 4 din Codul penal sau dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 , ci dispozițiile art. 3 alin. (2) din legea menționată. Opinia exprimată se întemeiază pe următoarele argumente: a) Conform regulilor interpretării literale sau gramaticale a legii penale - elementul sintactic - folosirea singularului unui cuvânt implică și pluralul acestuia și, invers, folosirea pluralului unui cuvânt implică și singularul acestuia. Singularul exclude pluralul sau invers numai atunci când legea le reglementează
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
nu înseamnă că nu implică singularul. Pluralul exclude singularul sau invers atunci când sunt reglementate separat sau atunci când legea folosește o formulă cantitativă de excludere, ceea ce nu este cazul în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 371 din Codul penal. În contextul acestor argumente, s-a apreciat că subzistă infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 371 din Codul penal atât în cazul în care violențele, amenințările sau atingerile grave aduse demnității au fost comise împotriva mai multor persoane, cât
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
și obligația statelor membre de a-și îmbunătăți rata de aplicare a deciziilor de returnare. 3. Susține opinia că "nu ar trebui să existe iluzii despre încheierea crizei refugiaților înainte de soluționarea definitivă a cauzelor sale profunde", dar semnalează că acest argument poate fi considerat demobilizant, de vreme ce posibilitatea Uniunii Europene de a îndeplini acest obiectiv, într-un interval de timp rezonabil, este extrem de redusă, atât din motive legate de resurse, de situația politică internă din mai multe state membre și de seria
HOTĂRÂRE nr. 42 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind stadiul de realizare a acţiunilor prioritare din cadrul Agendei europene privind migraţia - COM(2016) 85. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271750_a_273079]
-
laturii obiective a infracțiunii, să poată fi dispusă achitarea. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Cu privire la art. 351 din Codul penal se remarcă faptul că susținerile orale ale reprezentantului autorilor excepției cuprind argumente care nu au fost expuse cu ocazia invocării excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată. Se arată că dispozițiile Codului penal nu trebuie să facă trimitere la definițiile cuprinse în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, că "îndeletnicire" înseamnă "ocupație" și
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
Drepturilor Omului, respectiv, la hotărârile din 23 septembrie 1998 și 29 martie 2000, pronunțate în cauzele Rotaru împotriva României și Petra împotriva României. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală se susține că argumentele formulate nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci vizează o omisiune legislativă. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
învestite cu soluționarea cauzei penale o marjă de apreciere cu privire la numărul actelor materiale care conferă acțiunii caracter de îndeletnicire. Această marjă de apreciere este justificată prin particularitățile condițiilor concrete în care este săvârșită fiecare infracțiune de camătă. 15. Distinct de argumentele reținute în doctrină, Curtea constată că incriminarea infracțiunii de camătă, ca infracțiune de obicei, fără a specifica numărul necesar și suficient al actelor materiale ce trebuie comise pentru ca organele judiciare să poată reține această infracțiune și fără a face referire
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
nr. 471 din 14 noiembrie 2013). Curtea Constituțională a arătat chiar, prin Hotărârea nr. 33 din 26 noiembrie 2009 , că este indicat ca cele două operațiuni electorale (alegerile parlamentare și referendumul național) să nu fie organizate în aceeași zi, chiar dacă argumente practice, de ordin financiar, ar justifica organizarea acestora simultan. 15. De asemenea, Avocatul Poporului observă că situația extraordinară și urgența nu doar că nu sunt motivate în mod real, dar nici nu sunt susținute de vreun element cuantificabil prin care
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
veche este mai favorabilă, respectiv cu infracțiunea de obținere ilegală de fonduri, în cazul în care legea nouă este mai favorabilă sau fapta a fost săvârșită sub imperiul ei. Reprezentantul procurorului general, doamna procuror Justina Condoiu, a arătat că, prin argumentele expuse în cuprinsul Sesizării nr. 16.868/2862/III-5/2015, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat ca fiind corectă încadrarea faptei săvârșite în infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
competent să judece recursul în interesul legii, referitoare la încadrarea juridică aplicabilă situației în care faptele avute în vedere de sesizare ar fi săvârșite după intrarea în vigoare a noului Cod penal, reprezentantul Ministerului Public a precizat că, în baza argumentelor anterior expuse, încadrarea juridică corectă ar fi aceea de concurs între infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 și cea prevăzută de art. 306 din Codul penal în vigoare. În legătură cu interpelarea președintelui Completului competent să judece
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
în vedere de sesizare ar fi săvârșite sub imperiul legii vechi sau pentru care legea penală mai favorabilă ar fi legea veche, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că, în baza acelorași argumente anterior expuse, o încadrare juridică corespunzătoare ar trebui să constea în reținerea unui concurs ideal între infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 și cea prevăzută de art. 215 din Codul penal anterior, întrucât în vechea
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
general al Uniunii Europene sau bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, cât și bugetului de stat, trebuie reținută o unitate sau o pluralitate de infracțiuni, reprezentantul Ministerului Public a arătat că, pentru motivele expuse oral, dar și în baza argumentelor menționate în scris în cuprinsul Sesizării nr. 16.868/2862/III-5/2015, se impune reținerea în concurs ideal a infracțiunii prevăzute de art. 18^1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 , alături de cea prevăzută de art. 215 alin. 1
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
penală nr. 1.313 din 14 aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 9.630/62/2012). IV. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 9. Prin argumentele expuse în cuprinsul Sesizării nr. 16.868/2862/III-5/2015, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat ca fiind corectă încadrarea faptei analizate în infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
din urmă normă va fi reținută în concurs ideal cu infracțiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , în cazul în care fondurile în mod fraudulos obținute au o dublă sursă (națională și europeană). 12. Concluzionând, pentru argumentele anterior expuse, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că, în cazul folosirii sau prezentării de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
înscrisuri inexacte sau false, reprezentând, prin urmare, o formă specială de fraudă regăsită în domeniul accesării fondurilor comunitare, ce nu ar putea fi reținută simultan cu incriminarea generală prevăzută de art. 215 din Codul penal din 1969. 40. Un alt argument în favoarea reținerii infracțiunii unice prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 este acela că, prin folosirea unui singur înscris inexact sau fals, în scopul inducerii în eroare a autorității contractante, pentru obținerea de fonduri comunitare, nu se
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]