32,971 matches
-
la Paris compoziții de Maurice Ravel și Paul Dukas, la Praga uvertura la opera "Mireasa vândută" de Bedrich Smetana, la Sofia concertul pentru pian și orchestră de Pancio Vladigherof, la Varșovia simfonia "Cântece nocturne" de Karol Szymanowski, iar în Italia compoziții ale lui Ottorino Respighi. Începând din anul 1926 întreprinde turnee și în Statele Unite, în fruntea orchestrei filarmonice din New York sau împreună cu orchestra Concertelor Colonne. În timpul celui de al II-lea Război Mondial, România fiind aliată puterilor Axei, George Georgescu - în afara
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
talentul acestui copil precoce, între timp devenit adolescent. Familia Mozart revine la Salzburg la 15 decembrie 1771. Wolfgang împlinește 16 ani și pleacă pentru câteva luni la Bologna, unde studiază cu Giovanni Battista Martini (1706-1784), un renumit pedagog în arta compoziției. La întoarcere este angajat ca maestru de concert ("Konzertmeister") de către noul arhiepiscop din Salzburg, Hieronymus von Colloredo, cu un salariu de 150 de guldeni pe an, ceea ce constituia o sumă apreciabilă. În această funcție rămâne timp de șase ani, deși
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
mult succes. Publicul parizian nu-și mai amintea însă de copilul minune de atunci și Mozart se lovește de multe greutăți. La toate acestea se adaugă moartea mamei, care îl însoțise peste tot. Starea lui morală se ameliorează cu greu, compozițiile sale încep să fie apreciate la curțile domnești. Lipsurile materiale îl constrâng totuși să părăsească Parisul și iată-l la 15 ianuarie 1779 din nou la Salzburg, unde rămâne doi ani. Între timp compune opera "Idomeneo", cu care înregistrează un
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
egal al pianului. Înregistrează primul mare succes cu opera "Răpirea din serai", fiind felicitat de însuși împăratul Iosif al II-lea cu cuvintele: "o muzică prea frumoasă pentru urechile noastre". Mozart dă numeroase concerte publice și private, executând din propriile compoziții, improvizează spontan pe teme date, aplauzele nu contenesc, publicul este în extaz. Redescoperă operele lui Bach și Händel, pe care le face cunoscute publicului vienez. La 4 august 1782 se căsătorește cu Constanze Weber. La 1785 este vizitat de tatăl
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
un ritm neobișnuit, lucrează cu obstinație la splendidele cvartete dedicate lui Haydn și la opera "Nunta lui Figaro", după o piesă a lui Beaumarchais, operă revoluționară, ca muzică și conținut istoric, reușind să depășească dificultățile din partea nobilimii. În timp ce Mozart termină compoziția operei Don Giovanni, tatăl său se îmbolnăvește și moare la 28 mai 1787. Leopold a jucat un rol important în educația muzicală a fiului său, instruindu-l încă din copilărie și contribuind astfel la dezvoltarea geniului muzical al lui Mozart
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
la 28 mai 1787. Leopold a jucat un rol important în educația muzicală a fiului său, instruindu-l încă din copilărie și contribuind astfel la dezvoltarea geniului muzical al lui Mozart. Între 1784 și 1786, Mozart realizează în medie o compoziție la fiecare două săptămâni, cele mai multe adevărate capodopere. Premiera operei Don Giovanni are loc la Praga și este primită de public cu entuziasm. Urmează opera Così fan tutte, reprezentată cu mai puțin succes. Mozart pierde treptat din popularitate, între timp murise
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
rivalii lui, cum ar fi fost Antonio Salieri. Versiunea a devenit celebră și datorită filmului lui Milos Forman, "Amadeus", care a câștigat nu mai puțin de 8 Premii Oscar. La 4 decembrie starea lui se ameliorează trecător, mai lucrează la compoziția Requiemului, pe care însă nu va reuși să-l termine. Există mărturii că Requiemul a fost comandat compozitorului de o persoană necunoscută, care i-a venit în vizită fiind îmbrăcată în straie de culoare neagră. Persoana a fost mai târziu
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
Persoana a fost mai târziu identificată. Acesta era un slujitor al unui conte vestit. Contele, pe numele Welsegg, avea intenția de a se interpreta Requiemul compus de Mozart cu ocazia încetării din viață a soției sale, reclamând creația drept o compoziție proprie. Despre această întâmplare Mozart nu a mai aflat. El era convins că muzica și-o scrie pentru propria sa moarte. În ziua de 5 decembrie 1791, viața scurtă a lui Wolfgang Amadeus Mozart se stinge pentru totdeauna. Avea numai
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
fost " Mă simt cuprins de muzică. Muzica este în mine". În scurta sa viață, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un număr enorm de opere muzicale, cele mai multe neegalate în frumusețe sau profunzime. În 1862 Ludwig von Köchel a clasificat și catalogat compozițiile lui Mozart, fiind numerotate cu mențiunea KV (Köchel-Verzeichnis = catalogul Köchel). Ultima sa creație, Requiem-ul, are numărul 626. Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de menționat Simfonia nr. 35 "Haffner", nr. 36 "Linz", nr. 40
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
la unele manifestări internaționale de la Veneția, Anvers, Paris, Haga, Amsterdam, Barcelona. Într-o serie de portrete ("Pârvan", "Eminescu", "Iorga", "Sofocle", "Dante"), se arată preocupat de transpunerea plastică a unor valori ale portretului fizic și moral al personalității respective. Când abordează compoziția monumentală, miza cade pe retorica gestului și, în egală măsură, pe masivitatea volumelor, pe concretizarea imperioasă a materialului figurativ ("Victorie", 1932; "Constantin Brâncoveanu", 1936; "Anghel Saligny", 1958, etc.). La 1 ianuarie 1927, a fost numit profesor suplinitor la catedra de
Oscar Han () [Corola-website/Science/297690_a_299019]
-
perioadă, ca Georg Böhm, Dietrich Buxtehude și Johann Adam Reinken. În 1703 obține primul post de organist în orășelul Arnstadt; datorită virtuozității sale deja evidente, a fost angajat într-o poziție mai bună ca organist în Mühlhausen. Unele din primele compoziții ale lui Bach datează din această epocă, probabil și celebra „"Toccata și Fuga în Re minor"". În 1708, Bach obține postul de organist de curte și maestru de concerte la curtea ducelui de Weimar. În această funcție avea obligația de
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
celebra „"Toccata și Fuga în Re minor"". În 1708, Bach obține postul de organist de curte și maestru de concerte la curtea ducelui de Weimar. În această funcție avea obligația de a compune nu numai muzică pentru orgă, dar și compoziții pentru ansambluri orchestrale, bucurându-se de protecția și prietenia ducelui Johann Ernst, el însuși compozitor. Pasionat de arta contrapunctului, Bach a compus majoritatea repertoriului de fugi în timpul activității sale în Weimar. Din această perioadă datează celebra compoziție „Clavecinul bine temperat
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
orgă, dar și compoziții pentru ansambluri orchestrale, bucurându-se de protecția și prietenia ducelui Johann Ernst, el însuși compozitor. Pasionat de arta contrapunctului, Bach a compus majoritatea repertoriului de fugi în timpul activității sale în Weimar. Din această perioadă datează celebra compoziție „Clavecinul bine temperat” (germană: "Wohltemperiertes Klavier"), care include 48 preludii și fugi, câte două pentru fiecare gamă majoră și minoră, o lucrare monumentală nu numai prin folosirea magistrală a contrapunctului, dar și pentru faptul de a fi explorat pentru prima
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
orchestrale. În 1723, Johann Sebastian Bach este numit cantor și director muzical la biserica St. Thomas din Leipzig. Bach avea sarcina, pe de o parte, de a preda muzica elevilor de la școala de canto, pe de altă parte, să furnizeze compoziții muzicale celor două biserici principale din Leipzig, compunând câte o cantată în fiecare săptămână, inspirate din lecturile biblice duminicale. Pentru zilele festive, Bach a compus cantate și oratorii de o deosebită frumusețe, ca Patimile după Matei pentru Vinerea patimilor, Magnificat
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
duminicale. Pentru zilele festive, Bach a compus cantate și oratorii de o deosebită frumusețe, ca Patimile după Matei pentru Vinerea patimilor, Magnificat pentru Crăciun ș.a. Multe dintre operele acestei perioade sunt fructul colaborării cu "Collegium Musicum" din Leipzig sau reprezintă compoziții așa-zise erudite, ca cele patru volume de exerciții pentru clavecin, partitele pentru pian, Variațiunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul italian ș.a. Johann Sebastian Bach s-a căsătorit în 1707 cu Maria Barbara, cu care a avut 7 copii, din care
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
opt copii, dintre care i-au rămas în viață patru, Sebastian fiind mezinul. Rămas orfan la zece ani, fratele mai mare J. Christoph, organist la Ohrdurf, îl ia la el și-l instruiește în domeniul muzicii, al clavecinului și al compoziției. Elev al lui Johann Pachelbel, unul dintre renumiții organiști germani ai vremii, J. Christoph i-a asigurat o severă educație, ce contravenea năzuințelor copilului, căci în el mocnea deja flacăra artistului. Simțind nevoia unui orizont mai larg, micul Johann copia
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
lui Johann Pachelbel, unul dintre renumiții organiști germani ai vremii, J. Christoph i-a asigurat o severă educație, ce contravenea năzuințelor copilului, căci în el mocnea deja flacăra artistului. Simțind nevoia unui orizont mai larg, micul Johann copia pe furiș compoziții ale renumiților organiști, J. Pachelbel, J. Froberger, J. K. Kerl. Încorsetarea în regulile severe i-a servit însă la obținerea unei virtuozități de scriitură polifonică, atât de necesară artistului în mânuirea cu lejeritate a mijloacelor de exprimare. După cinci ani
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
III-a, din Andantele Concertului în Mi major pentru vioară sau din aria „Îndură-te” din Patimile după Matei, dar și arhitectura clasică a Concertului brandenburgic nr. 3 sau a fugii din Uvertura Suitei în si. În cele mai sobre compoziții polifonice, întrezărim și freamătul patetic al improvizatorului, iar în cele libere descifrăm logica sa componistică. Tributar vechii polifonii, el îmbină limbajul muzical al trecutului cu noul stil armonic. Conținutul generalizat, filosofic al muzicii sale, depășește formele create de predecesori, pe
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
lor în spațiu. Printre obiectele studiate se găsesc Soarele, alte stele, galaxii, planete extrasolare, mediul interstelar și radiațiile cosmice de fond. Emisiile acestora sunt examinate prin toate părțile spectrulul electromagnetic și printre proprietățile examinate se află lumina, densitatea, temperatura și compoziția chimică. Deoarece astrofizica este un subiect foarte larg, astrofizicienii aplică de obieci multe discipline ale fizicii, cum ar afi mecanica, electromagnetismul, termodinamica, mecanica cuantică, relativitatea, fizica nucleară si a particulelor, și fizica atomică și moleculară. În practică, cercetările astronomice moderne
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
Pământului interferează oarecum cu observațiile optice, așa că telescoapele optice adaptive și spațiale sunt utilizate pentru a obține imaginii calitative. În acest interval de lungimi de undă, stelele sunt foarte vizibile, și multe spectre chimice pot fi observate pentru a studia compoziția chimică de stele, galaxii și nebuloase. Ultravioletele, razele X și astronomia gamma studiază procese foarte energetice, cum ar fi pulsari binare, găuri negre, magnetari, și multe altele. Aceste tipuri de radiații nu pătrund bine atmosfera Pământului. Există două metode de
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
ghid pentru întelegerea noastra a altor stele. Subiectul de schimbare a stelelor, sau evoluție stelară, este adesea modelat prin plasarea tipurilor de stele în pozițiile lor respective pe diagrama Hertzsprung-Russell, aceasta reprezentând starea unui obiect stelar, de la naștere până la distrugere. Compoziția materialului obiectelor astronomice pot fi adesea examinată folosind:
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
poate vedea doar imediat după apusul Soarelui. În perioada 1974 - 1975, Mercur a fost studiată cu ajutorul sondei Mariner 10, care a cartografiat doar 40 - 45 % din suprafața planetei. Începând din 2011, sonda spațială MESSENGER orbitează în jurul planetei pentru a studia compoziția chimică, geologia și câmpul magnetic. În baza datelor furnizate de MESSENGER, Paul K. Byrne și Christian Klimczak (Carnegie Institution for Science - Washington) au realizat o hartă detaliată care arată că Mercur s-a contractat substanțial pe măsură ce s-a răcit. Conform
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
sintagma latină: "Mercurii dies" / "Mercuris dies". Mercur este una din cele patru planete telurice, însemnând că este un corp pietros, ca și Pământul. Este cea mai mică dintre cele patru, cu un diametru de 4.879 km la ecuator. În compoziție are aproximativ 70 % metale și 30 % silicați. Ca densitate Mercur este pe locul doi în Sistemul Solar, cu 5.430 kg/m, densitate cu puțin mai mică decât cea a Pământului. Densitatea mare a planetei Mercur poate fi utilizată pentru
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
teorie sugerează că nebuloasa solară a cauzat o forță de frecare cu particulele din care se făcea acreția planetei Mercur, ceea ce înseamnă că particulele mai ușoare s-au pierdut din materialul de acreție. Fiecare din aceste teorii prezice o altă compoziție a suprafeței planetei și două viitoare misiuni spațiale, Messenger și BepiColombo vor face observații și vor testa teoriile. Suprafața planetei Mercur este foarte similară în aparență cu cea a Lunii, pe ea existând câmpii întinse gen „mare” (numele de mare
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
o dată la câteva luni. Această sondă este produsă de NASA și se află momentan în orbită în jurul planetei Mercur. Sonda are 485 de kilograme și a fost lansată la bordul unei rachete Delta 2 în august 2004 pentru a studia compoziția chimică, geologia și câmpul magnetic al planetei Mercur. Este a doua misiune către Mercur prima fiind Mariner 10 în 1975. Sonda a fost lansată pe 3 august 2004 de către NASA de la Cape Canevral Air Force Station Florida.
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]