7,391 matches
-
cit., p. 120). Întocmai ca și omul rău, neînțeleptul constituie o primejdie pentru salvarea omului bun; de aceea, și de societatea acestuia trebuie să fugă: Să rătăcești, alături de jivine, Prin văgăuni de munți e mult mai bine -, Decît cu ne-nțelepții să trăiești (Pe veșnicie-avîndu-i lîngă tine) În splendide palate-mpărătești. [21] Pentru neînțelepți este zadarnică orice învățătură, căci "învățătura servește la întărîtarea (mînierea) celor fără de minte, nu la liniștea lor" (328, 2). De altfel, neînțelepciunea este considerată ca o pedeapsă divină
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cunoașterea", desigur nu se referă la noțiunile profane ce le posedă, eventual, brahmanul, ci, repetăm, la realitatea ultimă, care, spre a fi cunoscută, necesită din partea subiectului o înzestrare specială naturală (cf. n. 26). Ba chiar e de dorit ca "omul (înțelept) să moară odată cu înțelepciunea, decît să semene înțelepciunea pe un teren sterp" (332, 12). "Știința", așadar, constituia o "taină", care nu trebuia deloc împărtășită "profanilor", și îndeosebi oamenilor ce aparțin ultimei caste; acestora din urmă li se turna plumb topit
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
-și retrage raza-i De la śudra niciodată. [28] Înțeleptul "vorbește numai odată", cu alte cuvinte spune da, da, nu, nu, așa cum numai odată vorbește regele și numai odată se mărită o fată: Odată-și spun cuvîntul regii-zei, Odată și cei înțelepți; o fată Odată se mărită: astea trei Odată sînt pe lume, doar odată. [33] Oricum, se cere de la înțelept nu numai contemplație așa cum se pretinde de obicei, desigur, pe nedrept -, ci o sforțare continuă, zi de zi, clipă de clipă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
întunecată a acestei existențe, potrivit căreia viața de aici de pe pămînt n-ar avea absolut nici o valoare, ci ar fi o simplă iluzie, o nălucire a simțurilor (măyă), care nu merită a fi trăită și de care, prin consecință, omul înțelept caută să se debaraseze, să se "elibereze" cît mai neîntîrziat, pentru a lua, în sfîrșit, contact cu Realitatea ultimă din spatele fenomenelor aparente: fie, ca atare, Realitatea ar fi concepută ca o Divinitate impersonală, fie ca Divinitate personală, fie ca Nirvăna
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
anglo-saxonii. Moscova, temîndu-se de trădarea acestora din urmă, acționează pe plan militar, diplomatic și ideologic. Autor al unui studiu despre Statul Major General sovietic în război, Serghei Ștemenko precizează: "La începutul primăverii lui 1944, Statul Major General recunoscuse efectele politicii înțelepte a delegației sovietice la Conferința de la Teheran din 28 noiembrie l decembrie 1943, unde fusese luată hotărîrea de a deschide cel de-al doilea front nu în Balcani, ci în Europa Occidentală". Ștemenko amintește că "guvernanții fasciști ai României, chiar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
toate ca, sub pretextul și ficțiunea constituțională, partizile să-și bată joc de stat în detrimentul intereselor generale, să formuleze copilăreasca lor ușurință și instinctele lor de dezordine în administrație și finanțe în paragrafe de lege, obligatorii chiar pentru cel mai înțelept și mai bine cumpănit om din Romînia? Oare Constituția noastră n-a avut tocmai scopul contrariu de acela care se împlinește prin ca, nu este ea din contra o garanție împrotiva tiraniei și arbitrariului partizilor? Când, la anul 1866, țara
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastră pentru a ne întări înlăuntru și a inspira încredere în afară. Daca puterile la Berlin nu ne-au garantat neutralitatea, trebuie ca noi, prin atitudinea ce vom ținea-o, să nu ne depărtăm câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se inspire decât de propriile interese românești, fiindcă este o probă evidentă că o asemenea politică este singura bună pentru România, fiindcă pururea am cerut-o, fiindcă am regretat și regretăm și astăzi că înaltul areopag european
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ținta noastră pentru a ne întări înlăuntru și a inspira încredere înafară. Dacă puterile la Berlin nu ne-au garantat neutralitatea, trebuie ca noi, prin atitudinea ce vom ținea-o, să nu ne depărtăm câtuși de puțin de la o politică înțeleaptă, care să nu se inspire decât de propriile interese românești, fiindcă este o probă evidentă că o asemenea politică este singura bună pentru România, fiindcă pururea am cerut-o, fiindcă am regretat și regretăm și astăzi că înaltul areopag european
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
negocia cu noi. Diferiții șefi locali din Loghaz, Kohistan etc. au fost invitați a veni acolo spre același scop. După ce s-au convins afgani[i] în decurs de o lună despre inutilitatea rezistinței lor, generalul Roberts a fost atât de înțelept că a așteptat până ce lecțiunea și-a produs fructele. El a încetat cu operațiunile militare în sezonul cel nefavorabil, abținîndu-se de la orice negocieri și așteptând până ce afgani[i] singuri au venit să le înceapă. Discursul deputatului Hausner în care combate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
i pune în slujbe. Însă cum? Pe militari la finanțe, pe farmaciști la administrație, pe administratori la farmacie, pe financiari la armată. Dar ce faci, omule? întrebă Mehmed-Ali pe vizir. De ce nu pui pe fiecare la locul lui? Maiestate, răspunse înțeleptul vizir, dac-am pune pe fiecare la locul lui ar guverna ei țara, și e vorba pare-mi-se s-o guvernăm tot noi. Ar fi bine deci ca la Curtea de Casație să se numească de acum înainte tot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acuma, de 10 milioane și mai bine. Mai însemnăm încă săvârșirea, de câțiva ani, tot prin stăruințele guvernului conservator, a joncțiunilor căilor ferate, cari trebuiau să sporească și traficul și veniturile liniilor. În asemenea condițiuni excepțional favorabile, sub un guvern înțelept, econom și prob, renta 5 la sută a statului român ar trebui să fie, dacă nu al pari, cel puțin 80 la sută, cum sânt împrumuturile unor state în mai rele condiții economice decât noi. Numai risipa și jaful, cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
guvernului trebuie să fie când creditul public scade? Odată aceste premise stabilite, "Romînul", care cântă așa de sus ridicarea rentei la 75, acțiile drumului de fier la 56 și mai bine, de ce nu acuza pe guvernul Brătianu, când, tot sub înțeleapta-i oblăduire, renta căzuse la 26 și acțiile la 7? Va zice desigur că era vina războiului, a cestiunii Orientului, spaima și prin urmare afundarea {EminescuOpXI 188} capitalului... foarte bine, primim și aceste scuze; dar atuncea nu ne este oare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vămui ouăle de aur ale Băncei, să mai domolească zelul agenților săi de toată mâna și să mai lase să răsufle biata lume muncitoare, într-un cuvânt să nu o buzunărească decât încet și regulat, căci așa este și mai înțelept pentru d-lor, orgia putând să ție ceva mai mult și deznodământul, pe care toți îl prevăd, va fi ceva mai întîrziat!... [ 17 iulie 1880] REVOLUȚIA ȘI REVOLUȚIONARII În anul 1878 d. P. Teulescu a publicat volumul întîi al scrierii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
barbă, ne-ntoarcem la cele dinlăuntru, unde se-nțelege că stăm și mai bine. D. Tiriachiu, deputat și fost viceprezident de Cameră, e numit ministru de interne. D. Conta - ministru al învățăturilor. Se mai așteaptă apoi numirea unui personaj foarte înțelept, a d-lui Tache Giani, la Justiție și a d-lui Dabija la Lucrările Publice. N-avem de zis contra persoanelor, ci contra sistemului. Daca d-lui Dim. Giani nu avem a-i imputa un prisos considerabil de înțelepciune și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îngrijire, vorbește majoritatea locuitorilor austriaci, ar avea dreptate dacă, de dragul unor visuri problematice viitoare, s-ar sacrifica profitul real, ce este numai spre România. Nu pe drumul cătră Salonic, ci de-a lungul Dunării sânt pietrile de hotar ale unei înțelepte politice austriace. Iată că antagoniștii Austriei se și ridică spre a ne contesta dreptul la Dunărea de Jos. Ici-colea se mai găsește o altă serie de necredincioși, cari nu vor să înțeleagă că Germania nu va face vrun contraserviciu real
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a-l domina". A instrui, a admonia, a dirige poporul? În toți timpii amicii lui cei mincinoși au protestat contra unei pretenții atât de aristocratice. Cum? Poporul suveran are trebuință de mentori? Ce fel? Nu e poporul, din natură chiar, înțelept, inteligent, instruit în toate cîte-i trebuie să le știe pentru a-și exercita suveranitatea sa? Amăgitu-s-a el vreodată de câte ori n-a ascultat decât propriile lui inspirațiuni? Oare nu e o lipsă de respect pentru suveran de-a se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ia, asemenea ca dările curente să fie trecute în lista rămășițelor, ca ogoarele mele de tutun și viile mele să fie trecute cu vederea la taxare ș. a. m. d. Aceste sânt fapte, fapte cunoscute de toți și deplânse de patrioții înțelepți și cuminți, fapte însă în contra cărora fulgeră în presă și Cameră, regulat și stereotip, clica din opoziție, nu cea de la guvern, pentru ca, ajunsă la putere, să facă aceleași lucruri, să-și strângă și ea foloasele regimului parlamentar. E învederat că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în această parte a Dunării care e în litigiu, mai puține drepturi decât România, Serbia și Bulgaria. Iată ceea ce prea pierd din vedere apărătorii pretențiunilor. Sîntem convinși îndealtmintrelea că acest diferend nu va întîrzia a se aplana prin mijlocul unor înțelepte concesii mutuale. Ne-a părut folositor cu toate acestea de-a arăta că raționamentele cari caută a proba bunul temei al revendicațiunilor cabinetului din Viena nu suportă o discuție serioasă. [ 21 septembrie 1880] ["CU GAZETELE DIN TIMPUL NOSTRU... "] Cu gazetele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puțin nerv și mai puțină vitalitate. {EminescuOpXI 372} Teoria lui Darwin despre lupta pentru existență, în care cel mai tare sau cel mai abil învinge, ar trebui, după a noastră părere, să fie întrucîtva modificată. Nu cel tare sau cel înțelept ca atare, nu mintea și bărbăția, nu dreptate și adevăr înaintează în lumea aceasta, ci calitatea aceea care se poate adapta unor împrejurări date în mod fatal. În orice caz într-o amfibie nu-i mai multă putere decât într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
profet, nu de (răzvrătitul) titan. Simbolismul din panoramele sale rămâne în perimetrul "proiectului lui Dumnezeu privitor la istoria lumii și în special la imanența intervenției divine ...".33 Mai degrabă trebuie să-l vedem pe deus absconditus ca pe un bătrân înțelept, ostenit, retras din lume. Dacă Apocalipsa biblică lasă loc unui "intermediar", Mesia, care va veni între oameni să distrugă răul, la M. Eminescu accentul se mută pe existența unor virtuali "eroi" (cezari, prinți, regi) care pleacă în căutarea inițierii în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
au greșit (ce vreți, oameni și ei!) comisarii poporului punînd, în marșul lor triumfal, elemente ale clasei muncitoare în ascensiune să facă bucăți, cu baroasele, monumentul Marii Uniri de lîngă Fundația Regele Ferdinand (Biblioteca Centrală), au greșit făcînd zob statuia înțeleptului rege Carol I, care se afla între celelalte, ale voievozilor întregitori de neam, din curtea aceleiași Fundații, au greșit, au greșit, dar ce compensație grandioasă a avut loc după aceea, în anii socialismului victorios! Doar statuia ostașului eliberator, cu degetul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
contaminat, la atitudinea unui camarad-condeier: "E straniu cum pana i se face mai ușoară și mai liberă pe măsură ce distrugerea avansează. Dincolo de lumea de foc odihnește ceva tainic ordinea configurațiilor spirituale, care uneori pătrunde prin marea de flăcări". Ce atașantă e înțeleapta distanțare! Cît n-aș da s-o am. Un băiat. O pisică birmaneză. Pentru cîteva minute, din casă, la gardul ștrandului. Minunea pufoasă e lăsată jos, în iarbă. Dintr-o dată, în ochii ei, cer de iulie, bazinul. Ce-o fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
halucinantă, venită dintr-o Românie veșnică, imaginea grotescă a statuii lui Lenin, uitată undeva, între bălăriile unui maidan sordid! Două exemplare umane, unul al gîndirii libere, casante, pentru care a înfundat pușcăriile comuniste, celălalt, părintele însuși al gîndirii inchizitoriale. Veșnicia înțeleaptă și blîndă. Efemerul primar și agresiv. E foarte bine că în locul hidoasei statui a ostașului eliberator, de la Copou, mutată, mă rog, respectuos, în Eternitate, nu s-a pus nimic. De obicei se găsesc soluții neinspirate: să topim opera lui Ceaușescu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
minți să decidă discreționar? Ieșind, în senina dimineață de mai, pe trotuarul înțesat și, alăturîndu-mă piosului entuziasm general iscat de trecerea celor doi capi ai Bisericilor Europei, constat plăcut surprins că prăbușirea comunismului a deschis printre atîtea altele și calea înțeleptei și beneficei permisivități în gîndirea noastră creștină. Începutul însă are nevoie de o continuare judicioasă și perseverentă. Cine ar putea să i se opună de acum înainte, fără riscul oprobriului unei societăți românești care tinde (dramatic) să se emancipeze de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
panică suscitat de cea mai mică situație neprevăzută și o frică obsesională de străin, considerat "agent al violenței". La noi? Să fim, deocamdată, liniștiți: nu ne pîndește încă această psihoză a super-civilizației. Să ne cultivăm, pînă una-alta, cît mai înțelept posibil, unversul nostru lăuntric, atît de agresat de celelalte universuri, ale semenilor noștri. Picasso, invitat la o acțiune de binefacere. Se sugerează/solicită fiecărui participant suma de 5000 dolari. Picasso scoate din buzunar o schiță de-a lui și spune
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]