3,512 matches
-
bun și ce e rău, dar trebuie să căutăm, să învățăm de la oricine, de pretutindeni... De aceea, am și trimis câțiva tineri isteți la dăscălie, pe cheltuiala domniei -, să prindă învățătură la Cracovia, sare Tăutu. Da! Să avem cărturarii noștri, înțelepții noștri. Să buchisească slovele din cărțile de înțelepciune, să ne luminăm, să pricepem și noi cum se învârte crugul vremii; că, mereu călcați, loviți, pârjoliți, tot cu sabia cu sabia, am rămas de căruță față de alte neamuri mai firoscoase. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini, putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile!..." E trist! O față bisericească a înțeles ce nu înțelege regele său, remarcă Ștefan, vădit tulburat. Înțelepții ar trebui să cârmuiască lumea, dar, din păcate, înțelepții gândesc prea mult și acționează prea puțin... "O țară prea mică, pentru un principe atât de mare", spunea un cronicar moscovit, dezvăluie Vlaicu. Cum s-ar spune, se ploconește Țamblac, "aripile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
crai și domni creștini, putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile!..." E trist! O față bisericească a înțeles ce nu înțelege regele său, remarcă Ștefan, vădit tulburat. Înțelepții ar trebui să cârmuiască lumea, dar, din păcate, înțelepții gândesc prea mult și acționează prea puțin... "O țară prea mică, pentru un principe atât de mare", spunea un cronicar moscovit, dezvăluie Vlaicu. Cum s-ar spune, se ploconește Țamblac, "aripile-ți au depășit cuibul". Ooo! M-au ridicat prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mihail", ce să mai vorbim?! Un coate-goale! Un sărăntoc! Un măscărici obraznic!... Auziți: "Moșia mea e spada!" Unde s-a mai pomenit boier fără moșie?! se slobozește Negrilă. Îi mai smintește mintea și grecoteiul de Zamblako Comnenul, cum că niște "înțelepți din vechime" cică ședeau într-un butoi și propovăduiau că toți oamenii, ar fi chipurile egali! scuipă Isaia cu scârbă. Grecoteiul aista nu-i întreg la minte. Îl smintește și pe Vodă, parcă nu-i el smintit îndestul. Aiștea-s nebuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-l undeva mai în spate. Vino! Mai aproape... mai... și îi dă mâna și-l apropie, dar și-o retrage pentru că Toader dă să i-o sărute. Bade Toadere! Ai fost în multe bătălii, 'mnetale ești un viteaz și-un înțelept! Spune-le că nu se poate!! Moldova-i în primejdie de moarte! Venim noi de hac și tatarilor, dar... dar cu socoteală!... Toader, stingherit, se lasă de pe un picior pe altul, bâiguie: Oamenii... oamenii murmură... Murmură?! răbufnește Ștefan, gata-gata să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cumpărat case, holde, grădini și moșii care nu-i trebuiau împăratului și nici vreun câștig plăcut Lui nu-i aduceau. Până când a reparat casele și a lucrat grădinile și moșiile au trecut peste trei luni. Cealaltă slugă, ca un înțelept ce era, a cumpărat pietre scumpe, lucruri care-i plăceau și-i trebuiau împăratului și înainte de împlinirea timpului învoit s-a întors. Pe acesta la cinstit și l-a mărit că i s-a arătat credincios, iar pe celălalt care
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
odată într-un loc în care se spunea: „Dacă vezi o sticlă cu rachiu să te gândești că-i crimă, lacrimi, suferință și copii orfani”. Așa și este, dragii mei. Să dea Domnul să fim mai cumpătați, mai buni, măi înțelepți. Cu cât vom bea mai putin, ne vom ruga mai mult și vom fi mai puternici în credința, în virtute. Altfel ne pierdem demnitatea de oameni, de fii ai lui Dumnezeu. Din respect pentru toți și toate, am spus și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
suflet sau vas care se făcuse țăndări, și datoria fiecărei ființe era, poate, de a plonja în adâncul creației pentru a aduna scânteile acelei spire de lumină care se sfărâmase. Ecleziastul care primise tot, dând la rândul său mult, ca înțelept, simțea imposibilitatea de a realiza „ceva nou sub soare”; acest „ceva nou” nu-l privea decât pe regele universului, și nu pe regele Ierusalimului pământesc. Când am ajuns la Viena, am fost întrebată ce era important pentru mine și am
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de atenție pentru jurnaliști. Andrei (Bart) a făcut un interviu cu el, și colega noastră Liliana Dufgran a făcut fotografii superbe. Am primit și eu una dintre aceste fotografii: Andrei cu regele Mihai, amândoi concentrați, amândoi cu urechi mari, de înțelepți, de Buddha, urechile celor a căror preocupare a fost mereu respectarea unei etici, din iubire și dăruire pentru semenii lor. Andrei i-a sărutat mâna regelui, în amintirea reginei, a mamei sale, cea care i-a salvat pe evrei de la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din cele precizate în OUG 24/2008, art. 2 lit. B, respectiv așa-numita "poliție politică"? Îmi amintesc în acest context iertat fie-mi paralelismul de o hotărâre eronată a atenienilor din anul 399 î.Hr. de a-l condamna pe înțeleptul Socrate la moarte sau exil pentru vina "de a nu accepta zeii recunoscuți în Cetate..." Socrate a preferat exilului moartea, bând cupa de cucută. Recent, după 2500 de ani, procesul s-a rejudecat la Atena, Completul de judecată fiind format
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
al Planisferelor, Prinț al Zodiacului, Sublim Filosof Hermetic, Suprem Comandor al Astrelor, Sublim Pontif al lui Isis, Prinț al Colinei Sacre, Filosof de Samotrake, Titan al Caucazului, Copil al Lirei de Aur, Cavaler al Fenixului Adevărat, Cavaler al Sfinxului, Sublim Înțelept al Labirintului, Prinț Brahman, Gardian Mistic al Sanctuarului, Arhitect al Turnului Misterios, Sublim Prinț al Cortinei Sacre, Interpret al Hieroglifelor, Doctor Orfic, Gardian al celor Trei Focuri, Custode al Numelui Incomunicabil, Sublim Oedip al Marilor Taine, Păstor Iubit al Oazei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
schimbă de la zi la zi? Pentru că în practică, această știință, întocmai ca religia, nu-și poate schimba obiectivul: medicul are ca obiectiv slujirea vieții, clericul are ca obiectiv slujirea lui Dumnezeu. Euthanasia înseamnă spolierea de filozofie a medicinii. Numai un înțelept poate decide; bolnavul trebuie să fie un înțelept, cel care decide trebuie să fie un înțelept... însă înțelepții sunt rari, foarte rari. * Am auzit și argumentul nu doar imbecil și antimedical, ci lugubru: euthanasierea înseamnă reducerea unor costuri. Alegem, avem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
această știință, întocmai ca religia, nu-și poate schimba obiectivul: medicul are ca obiectiv slujirea vieții, clericul are ca obiectiv slujirea lui Dumnezeu. Euthanasia înseamnă spolierea de filozofie a medicinii. Numai un înțelept poate decide; bolnavul trebuie să fie un înțelept, cel care decide trebuie să fie un înțelept... însă înțelepții sunt rari, foarte rari. * Am auzit și argumentul nu doar imbecil și antimedical, ci lugubru: euthanasierea înseamnă reducerea unor costuri. Alegem, avem drept de alegere, cine trebuie să trăiască, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
schimba obiectivul: medicul are ca obiectiv slujirea vieții, clericul are ca obiectiv slujirea lui Dumnezeu. Euthanasia înseamnă spolierea de filozofie a medicinii. Numai un înțelept poate decide; bolnavul trebuie să fie un înțelept, cel care decide trebuie să fie un înțelept... însă înțelepții sunt rari, foarte rari. * Am auzit și argumentul nu doar imbecil și antimedical, ci lugubru: euthanasierea înseamnă reducerea unor costuri. Alegem, avem drept de alegere, cine trebuie să trăiască, și anume, cel care ne costă mai puțin. Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
medicul are ca obiectiv slujirea vieții, clericul are ca obiectiv slujirea lui Dumnezeu. Euthanasia înseamnă spolierea de filozofie a medicinii. Numai un înțelept poate decide; bolnavul trebuie să fie un înțelept, cel care decide trebuie să fie un înțelept... însă înțelepții sunt rari, foarte rari. * Am auzit și argumentul nu doar imbecil și antimedical, ci lugubru: euthanasierea înseamnă reducerea unor costuri. Alegem, avem drept de alegere, cine trebuie să trăiască, și anume, cel care ne costă mai puțin. Sunt doctor, știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
prin acea înțelepciune divină care îl va face să devină, într-o zi, cel mai căutat consilier de către episcopi și cardinali, și, chiar, să fie consultat de profesorul său de morală. «Îți mulțumesc, Părinte, pentru că ai ascuns aceste lucruri celor înțelepți și le-ai descoperit celor smeriți!» (Mt 11,25). Preot nou După ce a depășit atâtea obstacole, în sfârșit a sosit la obiectivul mult dorit: preoția. Pe 11 august 1901, cardinalul Bacilieri și-a impus mâinile și a consacrat 21 de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
autocarul să treacă. Cînd la destinație te așteaptă cineva cu drag, drumul pare mai scurt. martie 2007 Partea a V-a FRUMOASELE NOASTRE ÎNFRÎNGERI Genetic, românii cîștigă rar, dar pierd des și din toată inima. Și tot românii, atît de înțelepți cît pot fi ei, au produs și proverbe despre învățămintele eșecului. Unul dintre acestea spune că deșteptul învață din greșelile altuia, în timp ce prostul nu înțelege nimic nici măcar din propriile erori. Putem spera la deșteptăciune? Cum uneori piedica fatală ne-o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
faimă europeană,voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru. Autor între altele al unei Istorii a imperiului otoman scrisă latinește, care i-a făcut renumele în Occident, întrucît ne privește, interesează prin Divanul seau gâlceava înțeleptului cu lumea sau județul sufletului cu trupul, compunere școlărească, și prin mai matura Istorie ieroglifică. Divanul, cu pesimismul lui biblic, e de o uimitoare asemănare cu dialogurile de mai târziu ale lui Leopardi. Omul cu aspirațiile lui morale e pus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ieroglifică. Divanul, cu pesimismul lui biblic, e de o uimitoare asemănare cu dialogurile de mai târziu ale lui Leopardi. Omul cu aspirațiile lui morale e pus în fața implacabilei Firi, care se așează în poziția ispititoare a lui Mefistofeles. "Văd - obiectează Înțeleptul în frumoase imagini de risipire - frumusețile și podoaba ta ca iarba și ca floarea ierbei, bunurile tale - pulbere și fum, carile cu mare grosime în aer se înalță și, îndată răschirîndu-se, ca când n-ar fi fost, se fac". Dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ta ca iarba și ca floarea ierbei, bunurile tale - pulbere și fum, carile cu mare grosime în aer se înalță și, îndată răschirîndu-se, ca când n-ar fi fost, se fac". Dar Lumea îi pune înainte avuția, izbânzile, gloria, și Înțeleptul însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască. Înțeleptul ar voi și împărăția cerului, gloria pământească părîndu-i-se șubredă. Acum scriitorul izbucnește într-o invocație furtunoasă a gloriilor apuse: Unde este Kyros și Cresos? Unde este Xerxes și Artaxerxes?" Iar Lumea îi răspunde cu blând sarcasm: "Să știi, că numai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cucuzel dela Durazzo. O mare parte din cărțile lui sunt opere de specialitate: Axion, Cântări liturgice, Noul docsastar, Basul teoretic și practic, Kalofonicul etc. S-a ocupat însă, fiind și tipograf, cu prelucrarea de opere de colportaj: Cântări de stea, Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadan, Năsdrăvăniile lui Nastratin Hogea, Istoria lui Bertoldin, Noul Erotocrit și altele. Cu pretenții de poet liric, Pann și-a adunat poeziile în Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului, amestecîndu-le cu producții străine. Aceste cântece de lume
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
într-un eseu interesant, însă insuficient documentat și deci foarte discutabil. Nae Ionescu a avut o înrîurire orală acută și unii l-au declarat "învățător" ca și Isus, "Socrate" al României. Adevărat este că Nae Ionescu urmărea să fie un înțelept ca Socrate, a cărui tehnică o și aplica. Cele mai evidente influențe se găsesc în jurnalistica lui filozofică: Origen, Kirkegaard, Keyserling, Heidegger, Spengler, Dilthey, Massis, Berdiaieff etc. Filozofia lui e o Lebens-philosophie și noțiunile sacre sunt "trăire", "experiență". Nae Ionescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tuturor documentelor aflate în lucru. 14.Scrie un scurt dialog între tine și Moș Crăciun. Dă-i un titlu, salvează, închide și redeschide documentul creat! 15.Ordonează cuvintele pentru a descoperi proverbele: a)cât, omul, învață, trăiește b)tace, si, înțeleptul, face c)faci, găsești, bine, bine d)mult, vorba, dulce, aduce. 16.Scrie cuvintele următoare și subliniază consoanele: cad, rod, sap, lac, cojoc, ropot, amar. (Pentru subliniere folosește comandă Underline din bară de editare.) 17.Scrie versurile următoare și subliniază
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
noastre, a tradus în greacă scrierea Istoria fenicieni-lor a lui Sanchoniaton istoric fenician din sec. Xll î.e.n. Informațiile au ajuns pînă la noi prin scrierile lui Eusebiu din Cezareea ce dă și cîteva citate din aceste texte. Fenicienii, după zicerea înțeleptului lor, au vizitat și teritoriile noastre iar faraonul Sesostris a făcut o expediție împotriva geților și sciților dar datele istorice ale Egiptului antic arată că de fapt conducătorul egiptenilor s-a apărat în propria țară de ce-tele de arimini venite
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]