5,491 matches
-
identificat nici o așezare sau necropolă „pur slavă”, iar de la începutul secolului VIII și până la finalul veacului XI, ceramica din inventarele siturilor arheologice a căpătat un aspect mai fin, deoarece era executată cu grijă, la mână și la roata de turație înceată (ultima dominând cantitativ și fiind întrebuințată aproape în toată perioada amintită), evoluând din formele vechi, de factură daco-romană. La capitolul viață spirituală, nu se remarcă imixtiuni alogene în credințele și practicile religioase autohtone, situație ce se oglindește și în cazul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veacului IX), fiind urmată de faza clasică, un moment important în evoluția populației locale (secolele X-XI). Practic, în a doua jumătate a secolului XX, principala caracteristică a definirii culturii respective era asocierea a două tipuri ceramice, vasele lucrate la roata înceată (de mână), arse oxidant, ornamentate cu incizii și cele arse reducător, decorate prin lustruire. Această importantă marcă de recunoaștere a fost aplicată mult timp de arheologii români în identificarea siturilor. Meritul incontestabil în identificarea, datarea și atribuirea etnică a vestigiilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mână și la roată. Cele făcute la mână aveau o pastă slabă calitativ, fapt ce le conferă un aspect grosier, cu neregularități, în timp ce fragmentele, lucrate la roată, dispun de o pastă mai bună, cu scoică pisată în compoziție, iar roata înceată le-a conturat un aspect calitativ superior. Ceramica la mână, descoperită în primele două cuptoare, le datează în secolele IX-X, în vreme ce fragmentele, realizate la roată, din cadrul celui de-al treilea cuptor, permit o cronologie mai târzie, în secolele X-XI; ultima
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI-IX, ceramica constituie și acum elementul dominant al culturii materiale locale, fiind o formă evoluată a celei din etapa Protodridu, prin îmbunătățirile aduse în modul de fabricare, pastă, forme, decoruri și aspect. Anterior, recipientele erau făcute la o roata înceată, ulterior ele au fost fabricate la o roată rapidă, dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele erau arse oxidant. Ornamentul se compune din incizii, situate pe 2/3 din suprafața corpului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al corpului vaselor, forma buzei), datorate simbiozei etno-culturale, apărută în urma coabitării localnicilor cu enclavele slave, rămase după retragerea triburilor la sudul Dunării. În secolele X-XI, ceramica este executată îndeosebi la o roată rapidă, față de etapa preliminară, când se utiliza roata înceată, iar recipientele sunt lucrate dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele sunt arse oxidant, iar ornamentul se compune din incizii, situate pe suprafața corpului, uneori și pe interiorul buzei. Cel mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de tipsii prezente doar în trei situri) și doar cinci stațiuni conțineau ceramică lucrată la roată. pentru secolele VIII-IX, în toate cele șase situri s-a identificat ceramică la mână (patru așezări având fragmente de la nouă tipsii) și la roata înceată (o așezare cu ceramică de lux); deși reprezentate ambele categorii ceramice, ceramica lucrată la roată o devansează cantitativ pe cea modelată cu mâna. pentru secolele X-XI, în toate cele 12 așezări s-a descoperit ceramică făcută la roata rapidă (cinci
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai ales, a decorului. Urna lucrată la roată, găsită la C.F.R. Dodești, are decorul constituit din benzi de linii incizate orizontale și vălurite. Ornament identic este întâlnit și pe exemplarele de la Vinețești-Cordeni, ce erau modelate la mână ori la roata înceată. Ele conțineau oasele calcinate ale unor adulți. În ambele situații, lipsesc obiecte de inventar care să aducă un plus informațional despre cei înmormântați. Urnele in situ (Vinețești-Cordeni) erau situate pe șiruri, de la nord spre sud, fapt ce ar indica o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 46; Teodor 1997c, p. 38. 2. Albești (comuna Delești), județul Vaslui a) Sud-Est de Biserică: la aproximativ 200m sud-est de biserica satului s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roata înceată, cu nisip și cioburi pisate în compoziție, decorate cu incizii, dispuse orizontal și în val, datate în secolele VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman și I. Bauman, 1977. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 108. 3
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41-42. d) La Conac: în apropierea conacului vechi din localitate s-au identificat fragmente de vase borcan modelate la mână și la roata înceată, specifice veacurilor VIII-IX. Totodată, într-o ruptură de mal s-au găsit resturile unui cuptor circular, de copt pâine, datat în același interval. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie Iași Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
31. Cioca Boca (comuna Șcheia), județul Iași a) Cioate: pe o terasă medie din marginea nordică a satului, în apropierea morii și la est de șoseaua Cioca Boca-Hadâmbu, s-au găsit fragmente de vase, modelate cu mâna și la roata înceată, unele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, specifice secolelor IX-X. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul este în colecția Școlii din sat. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 209, 217 (fig. 4/11-12), 218 (fig. 5/1-2, 5, 13), 236 (fig. 23
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
13); Teodor 1997c, p. 69. 34. Codreni, fost Tâlhărești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Vatra satului: pe dreapta Pârâului Idrici, spre nordul localității, au fost descoperite fragmente de vase modelate la mână, din veacurile VI-VII, dar și la roata înceată, ornamentate cu striuri orizontale vălurite ori cu alveole, caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 289; Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 69. 35. Colonești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la 600m nord de fosta fermă, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI și VI-VII, modelate la mână, cu cioburi pisate în interiorul pastei și cu decoruri alveolate pe buze, precum și fragmente din pastă nisipoasă, făcute la roata înceată, cu ornamente incizate, specifice culturii Dridu (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 72. c) Ghilahoi: la confluența Pârâului Ghilahoi cu Râul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
74, 87 (fig. 8/3); Teodor 1997c, p. 90. 57. Fundătura-Răchitoasa (comuna Răchitoasa), județul Bacău a) Vatra de nord-est a satului: pe dreapta pârâului ce traversează teritoriul localității, în latura nord-estică, s-au identificat fragmente de vase făcute la roata înceată și ornamentate cu striuri, caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 90. 58. Gara Banca (comuna Banca), județul Vaslui a) Șapte case (Șesul Bârladului): în partea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
83. Negrilești (comuna Munteni), județul Galați a) Grădina lui Zaharia - Școala Generală: în 1981, în curtea școlii din sat, pe locul amintit, au apărut fragmente de vase (semnalate de cetățeanul Gh. Chiscop, însă găsite de T. Bolohan) făcute la roata înceată și decorate cu striuri orizontale și în val, caracteristice secolelor VIII-IX. Sondajul din 1981 a indicat prezența în amestec a ceramicii medievale timpurii cu cea din neolitic și bronz. În 2007, săpătura preventivă a descoperit câte trei locuințe, vetre, gropi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
238 (fig. 25/3), 239 (fig. 26/6); Teodor 1997c, p. 142. b) Promoroace nord: pe terasa superioară a Stavnicului, din partea nord-vestică a satului, pe un promontoriu situat pe malul râului s-au descoperit fragmente de vase lucrate la roata înceată, decorate cu striuri orizontale, aparținând secolelor VII-VIII. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 210, 219 (fig. 6/3); Teodor 1997c, p. 142. c) Promoroace sud: în partea sud-vestică a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
239. 115. Tăbălăești (comuna Bunești-Averești), județul Vaslui a) Moara lui Negruți: pe terasa iazului, la circa 1,5 km nord-vest de sat, cu ocazia unui sondaj (1980) s-a găsit o locuință cu ceramică făcută la mână și la roata înceată, unele fragmente având decoruri cu striuri vălurite. O parte din fragmente sunt de influență slavă. Trăsăturile ceramicii indică secolele VI-VII. Cercetare D. Gh. Teodor, 1980. Materialul inedit se găsește la Muzeul de Istorie Huși. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 154
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 246; Teodor 1997c, p. 154. 118. Târzii (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Vatra satului: în apropierea bisericii din localitate s-au descoperit fragmente de vase, modelate la mână și la roata înceată, unele având decoruri de striuri orizontale și vălurite, specifice veacurilor VII-VIII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1965. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 199; Teodor 1997c, p. 156. 119. Todirești (comuna Todirești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
greșit secolelor VIII-IX); Teodor 1997c, p. 159. 121. Țepu (comuna Țepu), județul Galați a) Dealul Stâlpilor: pe panta Dealului Stâlpilor, din fostul sat Ipotești, la circa 1 km est de localitate, au fost descoperite fragmente de vase lucrate la roata înceată și decorate cu striuri, specifice secolelor IX-X. În malul Pârâului Ipotești sunt conturate gropile locuințelor. Pe lângă ceramică s-a găsit și un vârf de săgeată din fier, cu peduncul, de formă romboidală, cu suprafața plată și marginile oblice. Datat în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman 1980c, p. 276, nota 4; Teodor 1997c, p. 170. 134. Zăpodeni (comuna Zăpodeni), județul Vaslui a) La Țintirim: în jurul sediului fostului C.A.P., din partea sud-estică a localității, au fost găsite fragmente de vase modelate la mână și la roata înceată din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare N. Zaharia, 1958; A. C. Florescu, sondaj în 1959; verificare Gh. Coman, 1965, 1976. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 335
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Paris, despre București, mi-a revenit pofta de a trăi. Trebuia neapărat să evadez, să scap din Galați, să-mi iau chitara pe umăr și pistolul În buzunar, ca Poezia-Amant care trăia acum În mine. la București ! 61 4 lumea Încet, Încet, compartimentul se umplu până nu mai rămase nici un loc liber și Începu să duhnească a sarmale, a țuică și a cozonac rămase după Crăciun. Era prea devreme ca să-mi deschid o carte, trenul nici măcar nu trecuse de Brăila. Aș
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
dovedească asta -, Ingrid devenea obositoare; pe Thomas Îl deranja tot mai mult și răbdarea acesteia. Vroia să Îl prindă; Ingrid, În spusele ei, strecura mereu - subliminal - cuvinte nepotrivite momentului, acestea urmînd să se lipească de memoria adversarului, dovedindu-l cu Încetul. Vorbeau despre vreme; Ingrid rostea, scurt, fără legătură aparentă, iubire; discutau despre un film, ea rostea, aproape insesizabil, căsnicie; vorbeau despre mîncare, de cel puțin trei-patru ori, strecura familie. Doar-doar În mintea lui Thomas se vor fixa noțiunile-cheie ale unui
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și radicalului slav din sîngele bătrînei. Bunicuța devenea, uneori, neîncrezătoare: nu se Întîmpla nimic din ceea ce, convinsă, aștepta! Semne erau. Tot mai multe uragane, inundații, ceva cutremure, iar soarele, da, soarele ardea tot mai tare, pămîntul avea să se topească Încetul cu Încetul, pentru ca oamenii să piară la fel de Încet, agonizînd, nu Înainte de a blestema, disperați, zilele În care Își făcuseră de cap; deocamdată, aceștia nădușeau, nădușeau... Astea, după Antonia, sfînta. PÎnă atunci, cei puternici, nițel diabolici, Înfigeau cipuri În oameni, mai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
slav din sîngele bătrînei. Bunicuța devenea, uneori, neîncrezătoare: nu se Întîmpla nimic din ceea ce, convinsă, aștepta! Semne erau. Tot mai multe uragane, inundații, ceva cutremure, iar soarele, da, soarele ardea tot mai tare, pămîntul avea să se topească Încetul cu Încetul, pentru ca oamenii să piară la fel de Încet, agonizînd, nu Înainte de a blestema, disperați, zilele În care Își făcuseră de cap; deocamdată, aceștia nădușeau, nădușeau... Astea, după Antonia, sfînta. PÎnă atunci, cei puternici, nițel diabolici, Înfigeau cipuri În oameni, mai Întîi În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
bună și mai convingătoare ca oricând, iar gesturile față de Iuliana erau pline de tandrețe, deși încerca să fie mai reținut. Cu Iustin avea dialoguri interesante. Îi plăcea mult să stea de vorbă cu el. Acesta traversa o perioadă de stabilizare înceată, dar sigură. Începuse să vorbească bine, coerent, fără întreruperile din primele două zile. Acum începuse să se Tainicele cărări ale iubirii plimbe încet prin salon, să-și redobândească deprinderile. Era fericit că în fiecare dimineață avea mâncare proaspătă, preparată acasă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
inimii, cu toate că Pământul a fost atât de crunt devastat. Revoluția antropologică, de care uneori ne simțim asediați și inundați, ca și cum ar fi vorba de un teribil tsunami, a influențat limbajul, astfel că termeni îndrăgiți, precum soț, soție, fiu, tovarăș, prieten... încetul cu încetul dobândesc nuanțe tot mai fragmentare, ajungând să ne dea senzația că lucrurile cele mai sacre și obligațiile cele mai inviolabile se dezintegrează. Însă... pentru cât timp ne-am fi mai putut preface că Soarele se învârte în jurul nostru
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]