4,058 matches
-
și-l rugă să povestească mai departe. Mai-Baka urmă: - Eu și cu alții am fugit spre țărm. Nu știu de ce am fugit spre țărm, căci marea era sălbatică. Și am alergat de-a lungul țărmului spre miazăzi, fără să știm încotro. Dar zeii au fost buni: am găsit o corabie fără pânză, părăsită de atlanți. Marea încă n-o spărsese și ne-am suit în ea. Am dezlegat-o de la țărm și pentru că mai erau câteva vâsle, am vâslit. Era ziuă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nu știu, slăvite, cum am putea să-i urmărim. Cine din slujitorii noștri s-ar măsura cu zborul prin văzduh al acelor străini blestemați! Chiar dacă am domestici vulturi să zburăm pe ei... - Destul! porunci bătrânul. De aceea trebuie să știm încotro se îndreaptă. Cu cât e lupta mai grea, cu atâta să fim mai pregătiți. - Dar de ce trebuie să ne temem de ei, slăvite? întrebă un preot tânăr. Totdeauna așa de stăpânit, Marele Preot bătu cu piciorul în lespezi: - Nu întreba
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
deodată moale trupul de carne de piatră și își lăsă capul pe umărul străin. Nu mai știa dacă Hor era zeu sau într-adevăr om! Era sfârșitul zilei. Soarele cădea după cedri când plecară. Mai-Baka își întrebă cu sfială prietenul încotro au pornit; acesta se uită încă o dată îndărăt, spre turnul argintiu, apoi zise: - Hor a văzut cu ocheanele lui că la poalele muntelui se adună mulțimi de soldați și fac tabără. Noi doi vom afla ce soldați sunt și ce
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de Sfântul Nicolae, oftând la sfârșit. Ramona observă durerea și regretul lui Radu. Iubirea ei pentru el se tulbură puțin, dar nu luă deocamdată nici o hotărâre. -Dacă așa stau lucrurile, lasă soarta să-și urmeze cursul, zise Ramona blând. -N-am încotro, cuvinte abia înțelese de Ramona din cauza vocii lui aproape pierite. Lacrimile au început să inunde fața Ramonei, ea se aproprie de Radu și-l sărută pe față. în acel moment și el dădu drumul lacrimilor, care până atunci fuseseră
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
suma de șaptezeci de mii pe care i-o oferea. Pentru Radu, acest lucrul nu era deloc ușor, îi venea foarte greu să se despartă de casa de care-l lega copilăria, precum și cele mai plăcute amintiri, totuși nu avu încotro, trebuia să salveze onoarea familiei în care trăia împreună cu fiul său, și unde era respectat de soacra lui și iubit de Ramona, soția lui. La plecare, bunicul său îl încurajă cu vorbe hotărâte: -Nu trebuie să-ți pară rău copilul
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
cât mă bucură revederea ta. De câtă vreme nu ne-am mai văzut? Apoi, nedumerit: păi stai frate, unde să te retragi? Atunci Ioan se așeză pe-o piatră mare, își prinse capul între mâini. Adevărat, nimeni nu-i spusese încotro trebuia să meargă, era doar obligat să se retragă, fără a-i împiedica pe inamici să înainteze. Trebuia să-și găsească urgent comandantul. Brusc, se întoarse spre fratele Anton: - Hai, ce faci, rămâi aici sub ocupație, sau mergi cu noi
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
o bucată bună de drum, orbește, urmându-i pe cei dinainte. Picioarele pășeau mașinal, oamenii abătuți, istoviți de neliniște și nesomn erau confuzi. Neașteptat, coloana se opri. Câțiva ostași se așezară pe marginea drumului, adormind pe loc. Trebuia să afle încotro mergeau și cine-i conducea. Oprirea neașteptată-l intrigă. Încercând s- ajungă spre capul coloanei, printre soldații români, unii șezând, alții rămași pe șosea, la lumina unui chibrit scăpărat de cineva, zări strălucind galonul auriu al mânecii uniformei unui ofițer
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
privea stupefiat. În fața primăriei, un om înarmat cu o pușcă Z.B. din dotarea armatei române, o făcea pe-a santinela. Firesc, trecerea lui nu rămase neobservată. Urmarea: cineva din primărie trimise la el trei indivizi civili, înarmați cu pistoale. - Încotro, domnule sublocotenent? Din ce regiment faceți parte? Interlocutorul îl privea lung. De unde te tragi, unde te-ai născut? Evident, voia să afle dacă era basarabean, postura delicată, având în vedere retragerea românilor, sau nu. - Vin dinspre Nistru, sunt învățător
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
abuza de puterea pe care i-o dădeau gradul și funcția. Îți dau un exemplu. Știi că acolo, ca să ieși în oraș duminica cu bilet de voie, trebuia să prezinți mai întâi locotenentului armamentul și ținuta, toate impecabile. N-aveam încotro, ne supuneam, respectam regulamentul. Într-o zi, baioneta unui camarad n-a fost destul de bine lustruită, după părerea locotenentului. Urmarea, toți cei găsiți în neregulă fură pedepsiți să execute de 72 de ori comenzile “Drepți“ și “Culcat“, în curtea unității
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
tare pe drumul spre ieșire — I-o problemă de bani lichizi, asta-i tot. Sunt un profesionist. Nu un șmecheraș. Un tip bogat! Un tip bogat! Dar corbii dau târcoale. Nu pot să suport rahatul ăla de Toys R Us. Acum Încotro... acum Încotro... Rahatul de John Lewis. GHIDUL DE CUMPĂRĂTURI PENTRU JOHN LEWIS: ÎMBRĂCĂMINTE LA MODĂ PENTRU DOAMNE Poate iau ceva pentru Carole. Ceva drăguț. O colindă de Crăciun. Însă nu pot pătrunde pe aici, mulțimile și tot căcatul ăsta. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
drumul spre ieșire — I-o problemă de bani lichizi, asta-i tot. Sunt un profesionist. Nu un șmecheraș. Un tip bogat! Un tip bogat! Dar corbii dau târcoale. Nu pot să suport rahatul ăla de Toys R Us. Acum Încotro... acum Încotro... Rahatul de John Lewis. GHIDUL DE CUMPĂRĂTURI PENTRU JOHN LEWIS: ÎMBRĂCĂMINTE LA MODĂ PENTRU DOAMNE Poate iau ceva pentru Carole. Ceva drăguț. O colindă de Crăciun. Însă nu pot pătrunde pe aici, mulțimile și tot căcatul ăsta. Mai iau Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
vedea sau simți nimic altceva. Cum te-a făcut să te simți Suntem altfel decât cred ei Unde-s Întăririle alea de rahat? Suntem poliția ce naiba! Poliția. Ne pun o pungă de plastic pe cap. Acum nu mai putem vedea Încotro mergem. Ne amintim cum a Început totul: că atunci, la Început, după ce Carole a plecat cu copilul, noi obișnuiam să stăm la o masă de două persoane și că apoi am Început să-i purtăm țoalele și că iera ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Mersey... și copilul... of Doamne... Doamne... Doamne... vrem să trăim... nu ne dorim decât puțină lege și ordine... e slujba.... vrem să ne revanșăm... noi nu suntem ca nemernicii pe care-i bagă la Închisoare... vrem săndreptăm lucrurile... ... nu știm Încotro mergem. Nu știm deloc. Aici e Edinburgh. E iarnă, dar e foarte cald și umed sub punga asta din plastic și nu putem respira ca lumea aici n măsa. Ne-am pierdut geanta. Și vocile lor. — Ie nevoie dio pungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
studiile asupra primatelor non-umane. Robert Mitchell (1986:21-29) a structurat o tipologie în care distinge patru feluri de înșelătorie, cu complexitate crescîndă. La un nivel mai primitiv descoperim plante și fluturi care înșeală prin aspectul exterior; aceste specii nu au încotro, fiind nevoite să inducă permanent în eroare. La un alt nivel, există păsări care încearcă să păcălească simulînd rănirea; trebuie să apară un stimul corespunzător, după care urmează involuntar reacția la acesta. La un al treilea nivel, întîlnim animale care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
În cînd, ridică și cîte un ciulin. Locul, odată umanizat, pare să se Întoarcă-n natură. Doar vîntul se mai joacă o vreme de-a trenul. Observatorul mai cochetează cu această minimă transfigurare și reușește să ne pună pe gînduri: Încotro călătoresc, fără bilet, ciulinii? Fără această mică și glumeață schimbare a scenei, pustietatea n-ar fi nici atît de grăitoare și nu ne-ar deveni nici atît de familiară. deal fără turme - cojocul ciobanului paznic la stână Avansarea cojocului pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acestei fericite mutații de sens și de regim existențial este chiar acela al zvonului, stihie blîndă ce destituie regimul apăsător al atonei tăceri interioare și instituie guvernarea Înfiorată, incitantă a rumorii inimii pădurii. Odată stîrnit, nu se știe de unde și Încotro, zvonul circulă și rătăcește, se propagă și se răspîndește, persistă, umple și ia În stăpînire un tărîm Împînzit de promisiunea veștilor, de aroma chemărilor. Trupul Însuși al acestui cuvînt, substanța sa fonică, pare a-l predestina unei generoase semnificații: zumzetul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
discursul autoreferențial, Arghezi își mărturisește, nu fără un disimulat orgoliu, singularitatea eului poetic: "Când alții ajungeau la țintă și se odihneau de un efort sfârșit sau renunțau să mai fie, eu de-abia ridicam traista și mă uitam, din prispă, încotro să apuc". Sau: "sunt incapabil să rostesc un gând dacă nu țin de vârf un băț de cerneală. Față de scriitorii care lucrează un subiect întreg întâi cu capul, și după ce l-au isprăvit mental îl aștern pe hârtie, trebuie să
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
curând, superstiția "avangardei" și a "noului" preschimbă în snobism profan simplismul religios al acestei linii drepte. Tema aparent opusă a decăderii și a "morții artei" ține de același postulat, cel al "Artei în mișcare". Și în mișcare este și acum. Încotro merge Arta modernă, dacă ne luăm după cronicari? Nu-i loc de ales: spre ce e mai bun sau spre ce e mai rău, înainte sau înapoi, progres sau regres, tertium non datur. Se merge de la un început absolut spre
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prin filtrul disciplinelor umaniste, existând altfel riscul proliferării iresponsabile a semințelor ce vor naște mai târziu monștri. Prin urmare, originile întrebărilor-cadru de la care pornește demersul meu se regăsesc, în primă instanță și întemeietor, în întrebările noastre: „De unde venim, cine suntem, încotro mergem?“ Am ales înadins această formulare sintetică și sugestivă, aparținându-i lui Paul Gauguin, pentru a da glas unor interogații care ne evocă în căutările noastre cele mai adânci. Ele nu sunt singulare și nu pot fi evitate ori ascunse
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Să nu se creadă însă că relația dintre Prospero și Ariel se mărginește la atât. Spiritul nu se arată doar cârtitor și nărăvaș, ci și foarte ascultător. E drept că se știa supus unei puteri constrângătoare și că n-are încotro. E tot atât de drept că râvna lui o simte ca pe un fel de a-și câștiga mai curând eliberarea. Însă Ariel nu calibrează nici o clipă. Și se simte din toate 171 textele că declarațiile lui de obediență conțin, pe lângă recunoașterea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Să nu se creadă însă că relația dintre Prospero și Ariel se mărginește la atât. Spiritul nu se arată doar cârtitor și nărăvaș, ci și foarte ascultător. E drept că se știa supus unei puteri constrângătoare și că n-are încotro. E tot atât de drept că râvna lui o simte ca pe un fel de a-și câștiga mai curând eliberarea. Însă Ariel nu calibrează nici o clipă. Și se simte din toate textele că declarațiile lui de obediență conțin, pe lângă recunoașterea implicită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
oricine, orice”. Sensul de bază este „olaltă”, „totul-totul”, „de-a valma”. Vezi rom. ol, val, horă. Prin pierderea miezului lichid se explică germ. mit, engl. with „cu” etc. VI. Cazul translativ. Exprimă schimbarea stării cu formantul -vá, -vé: hova? „unde, încotro?” < hol „unde” + -vá; lat. q-uo „încotro”; rom. undeva, încotrova etc. VII. Cazurile spațiale. În maghiară se disting formal zece cazuri care detaliază raporturile spațiale. Trei serii a câte trei cazuri precizează sensurile „pe”, „în” și „relativ la”, detaliate câte unul pentru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
olaltă”, „totul-totul”, „de-a valma”. Vezi rom. ol, val, horă. Prin pierderea miezului lichid se explică germ. mit, engl. with „cu” etc. VI. Cazul translativ. Exprimă schimbarea stării cu formantul -vá, -vé: hova? „unde, încotro?” < hol „unde” + -vá; lat. q-uo „încotro”; rom. undeva, încotrova etc. VII. Cazurile spațiale. În maghiară se disting formal zece cazuri care detaliază raporturile spațiale. Trei serii a câte trei cazuri precizează sensurile „pe”, „în” și „relativ la”, detaliate câte unul pentru stare și câte două pentru sensurile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mögött van - „Mătura este după ușă”; A kép az ablakok között van - „Tabloul este între ferestre”. Unele postpoziții se grupează după sensurile: unde? allatt „sub” elött „în fața” felett „deasupra, pe” között „între” mellett „lângă, alături” mögött „după, în spatele” körül „în jurul” încotro? alá „sub” elé „în fața” felé „către, spre, pe la” közé „între, printre” mellé „spre, alături, lângă” mögé „după, în spatele” köré „în jurul” de unde? alól „de sub, de” elöl „din fața” felöl „dinspre, din partea” közül „dintre” mellöl „pe lângă” mögül „de după, din spatele” Multe postpoziții nu formează
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ele, fiind atât de cunoscute, trimit deja părintele în desuetudine, neluându-le ca pe niște reguli absolute, însă de la care este bine și neriscant să se abată. Pentru ca apoi să nu vină cu celebrele scuze ale părinților: "nu am avut încotro" sau "am sperat să nu se întâmple, "sau "nu am știut". Unii dintre părinți își fac, de regulă, vis-à-vis de copilul lor, o serie de programe mentale, așteptări, o serie de proiecții ale dorințelor și viselor lor neîmplinite ce le
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]