13,143 matches
-
iată-mă, intrând de pe litoralul telavivian, nu pe ușă, ci prin această fereastră... Frigul de-afară a fost întâmpinat cu căldură și ordine și plurivalența unor fascinante jocuri de culoare, de lumină și umbră, de forme expresive, încât totul te îndemna la tihnă și meditație, ca și la înfruntare și introspecție. Recunosc, artiști de genuri atât de diferite, vorbeau, prin creațiile lor, tot feluri de limbi. Nici nu știu cum de le puteam înțelege, dar nici nu le-nțelegeam, decât frânturi, pe ici
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
liniile de forță și măseaua a ieșit perfect. Iar tipul, vă rog să mă credeți, s-a ținut de cuvânt: n-a scăpat nici o silabă. Eu așa ceva n-am mai pomenit... Un caz demn de o comunicare științifică. - Și...! îl îndemnăm noi. - Și în pauza de ceai, m-am grăbit să povestesc colegilor despre cazul acesta atât de interesant. Uite, așa și așa, le spun eu, astăzi am efectuat o extracție fără anestezie, încep eu să mă grozăvesc. Dar doctorul Groiserklein
SCHIŢE UMORISTICE (66) – UN CAZ RARISIM de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367675_a_369004]
-
în ochi privire încântătoare în răsturnarea timpului, în vârful otrăvit săgeții cu mască nedorită îți vor umbri în suflet al tau soare așa cum vară - tânără mireasă -, e dusă-n în păcat de timpul hain și-n ierni mai hâde-o-ndeamnă să-și afunde a sevei neputința ce-odat’ robuste frunze mai hrănea blajin frumusețea ninsă-i goliciune, în os bătrân cu ger de dor pătrunde din tinerețea noastră mai rămâne sudoarea-mpotrivirii-nchisă-n șip de sticlă frumosul chip cu riduri moi-pâgâne se rătăcește
ACESTE ORE ÎMBRĂCATE-N CĂLDURA GINGAȘĂ A VIEȚII de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367689_a_369018]
-
Acasă > Poeme > Emoție > ÎN OCHII TĂI Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului În ochii tăi albaștri, văd marea cristalina, scăldându-mă în ea și cerul de deasupra-mi, ce mă îndeamnă la visare. În ochii tăi cei verzi, mă pierd, rătăcind, prin iarbă necosită și prin păduri, chemat de primăvară, hipnotizându-mă, dorind să-i văd mereu, temându-mă, să nu te pied. În ochii tăi căprui, mă văd, într-un
ÎN OCHII TĂI de COSTI POP în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367680_a_369009]
-
la urechea mea, în timp ce-și plimba alene degetele răsfirate prin părul meu. Poate este mai răcoare acolo... Și cine pescuiește în locul nostru? Lasă-i ca să ia și ei o pauză! Nu simți cum te toropește căldura și te îndeamnă la somn? Hai, ridică-te, să iau pătura s-o mut sub pini. Anevoie și parcă fără chef, m-am ridicat, în timp ce ea, grăbită, a luat pătura și a mutat-o la câțiva metri sub umbra pinilor și la adăpostul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
strânge mâna c-un gest firesc și-n al meu sânge pacea adie când parcă aripi din nou îmi cresc. Bătrânul singur, trist c-a sa viață a fost o clipă, un fulger doar, zâmbind privește sfârșitu-n față și mă îndeamnă tânăr să par. de Anatol Covali Referință Bibliografică: Etape / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2008, Anul VI, 30 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ETAPE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367751_a_369080]
-
Cu strângeri și șoapte și zbucium ocean Mereu te învârți ca sirena în van Să mă prinzi, să mă încerci... Dar nu mai pot să te vreau acum Nu mai pot dorinței să te fur Al demnității cuget clar Mă îndeamnă să stau drept și amar Nu sunt o poartă să intri să ieși Ieșind trântind, intrând încuind Forțând descuind cu alta cheie venind Nu mai poți descuia, pentru că nu mai e poarta ta ă fugi, să revii, să dispari, să
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
-sa. De câte ori te vede pe matale se pișe pe el de frică. Păi fugi, băi copile, afară și golește-te! — Ehei! Acum e târziu. Am chiloții fleașcă. — Mergeți, doamnă, cu el, să se termine băiatul și reveniți dup-aia! am îndemnat-o eu pe mă-sa, Marghioala lu’ Vătrai. — Eu știu cine ne-a pârât domn’e șef, s-a arătat deștept-nevoie mare Hapciurică. — Pe bune?! Ia uimește-mă! — Ne-au văzut babalâcii ăia trei, care tăiau un copac... Trosc, pleosc
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
fereastră. Veneau discutând, cu pas șovăielnic, și fiecare dintre ei avea în mână câte o pungă de celofan( dacă aș scrie că punga era confecționată din polimeri, ați zice că vreau să par prețios. (?!) N.A.) Ajunși în fața ușii biroului se îndemnau reciproc: Hai, băi Jane, intră tu, că ești mai cu tupeu! — Ba intră tu, Ilie! —Să intre Mitu întâi! Am ieșit la ei: —Eu zic să intrați toți odată, pentru că e loc destul. M-au salutat și au intrat în
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
te duci. Și la Roma îți e lehamite de tot felul de șarlatani care-ți oferă servicii și îți spun viitorul, trecutul, iar despre prezent... abia așteaptă să-ți golească punga. Mai sunt și tot felul de ,,oracole” care te-ndeamnă ce să faci și cum să faci. Toți au luat după cum știți moda oracolelor elene, dându-ți răspunsuri ambigue sau de neânțeles și ai ocazia să ieși de acolo mai buimăcit decât când ai intrat. Fac acum o mică divagație
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
la întunecarea ini �mii: Termenul "a mulțumii"este tradus exact după grecescul "euharistia-ai"sau "grati esse"(a fi mulțumitor) după traducerea Vulgatei. Un alt loc în care Apostolul atinge acest subiect este cel din Coloseni 3, 15, în care îndeamnă pe creștinii din Colose la recunoștință: "Pacea lui Iisus Hristos, întru care ați fost chemați să fiți un singur trup, să stăpânească în inimile voastre; să fiți mulțumitori. În versetul acesta, termenul "mulțumitori"este tradus de Biblia britanică cu "re
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
nezeiești". "Căci sufletul care s-a umplut de binefaceri și s-a îndulcit de Iisus Hristos răsplătește pe binefacător, cu bucurie și dragoste, predicând mărtu �risind, mulțumind...". Prin urmare, creștinul conștient fiind de beneficiul relației lui cu Creato �rul este îndemnat să-și mărturisească aceasta, adica să manifeste - vi �zibil sau doar în rugaciunea lui - recunoștința pe care o simte, pe care o și recunoaște ca obligație. Sfântul Maxim Mărturisitorul analizează starea de recunoștință, pe care o corelează și cu altă
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
mai umble cu porcării din astea? Să-l spun lui maică-sa și să-l fac de rușine? Să dau foc revistei în prezența lui? Cum să procedez? - Greșești foarte mult! am spus eu categoric. Știi doar că fructul oprit îndeamnă la păcat. Pune revista înapoi și fă-te că nu știi nimic. Din când în când o să avem grijă să verificăm. Și dă-i, în orice caz un ban de buzunar... că n-o fi foc! ------------------------- Dorel SCHOR Tel Aviv
SCHIŢE UMORISTICE (96) –STRICT CONFIDENŢIAL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366987_a_368316]
-
am lăsa pe mînuitorii de arme și aruncătorii de bombe să se ocupe de păstrarea păcii în lume. Cum ar putea uneltele înstrăinării să acționeze și ca instrumente ale păcii și împăcării? Cu ocazia acestei Zile Mondiale a Teatrului, vă îndemn să reflectați asupra acestei perspective și să promovați teatrul ca pe un instrument universal de dialog, transformare și reformă socială. Națiunile Unite cheltuiesc sume uriașe de bani pe misiuni de menținere a păcii prin intermediul armelor în toată lumea, în vreme ce teatrul este
PENTRU UN TEATRU ÎN SLUJBA OMULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366996_a_368325]
-
Sunt în post, coane. - În post? Nu mănânci de dulce, dar adulmeci toate mirosurile astea apetisante. - Nu, coane! Sunt în post și atât. - Mda... Încerc să înțeleg. Eu nu țin post. Nici că aș putea, dar nici sufletul nu mă îndeamnă, așa că... - Ai pensie ca lumea, coane. Din cauza asta nu cauți alt post... - Asta-i bună! Ce treabă are postul cu serviciul, bre, omule? - Păi, are, că dacă nu ai post, nu ai bani și, dacă nu ai bani, nu ai
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
sale este rezultat din adevărul trăirii lui în Dumnezeu. El acționeaza în cunoștință de cauză, fiind conștient de simfonia lucră �rii sale în Iisus Hristos. Mucenicul ca om logic, este pătruns de Logosul di �vin, Care-l transformă și-l îndeamnă să devină singura ființă rațională într-o lume plină de nedreptăți. Ca ființă logică, nevoitorul se deschide dialogului cu Logosul, devenind astfel activ și novator, introducând es-hatonul în istorie și conducând pe oameni spre relația de comuniune cu Dumnezeu și
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
să progreseze, în continuare, în asemănarea cu Dumnezeu. Același Sfânt Isaac Sirul spune că „acela care fuge de ispite sau de încercări, fuge, de fapt, de virtute”4. Vorbind despre încercările sau necazurile trupești și despre cele sufletești, el ne îndeamnă să ne pregătim cu toată puterea pentru cele trupești, căci fără de acestea nu putem înainta spre desăvârșire, nu putem ajunge la lumina cea dumnezeiască. Însă față de cele sufletești ne îndeamnă să ne ferim a le trăi, cerând ajutorul și paza
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
încercările sau necazurile trupești și despre cele sufletești, el ne îndeamnă să ne pregătim cu toată puterea pentru cele trupești, căci fără de acestea nu putem înainta spre desăvârșire, nu putem ajunge la lumina cea dumnezeiască. Însă față de cele sufletești ne îndeamnă să ne ferim a le trăi, cerând ajutorul și paza lui Dumnezeu. Necazurile intră în mod necesar în iconomia mântuirii, „cel ce le primește fiind scutit de necazurile veșnice”5. Există o alternanță regulată, un echilibru, între bucurii și necazuri
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
nu am făcut aceasta mai înainte și de bunăvoie și ne cheamă la pocăință, prin săvârșirea în viitor a ceea ce nu am făcut în trecut 21. Însă, ambele situații sunt existențiale, în care Dumnezeu ne cheamă la dialog și ne îndeamnă la iubire, așteptând, din partea noastră răspunsul la această iubire. Pronia și Judecata sunt prezente și oarecum devin constante ale vieții noastre duhovnicești, împletindu-se, deoarece am văzut că Sfântul Maxim spune clar că nu se poate despărți plăcerea de durere
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
planul iconomiei divine, cu privire la fiecare om. Mai întâi, prin necazuri, Dumnezeu ne îndepărtează de păcate și de patimi. Fiind o consecință a păcatelor noastre sau ale altora, încercările pot fi evitate prin ura păcatului. Pe de altă parte, el ne îndeamnă la o tot mai accentuată pocănță, prin care se restabilește transparența firii noastre în plan duhovnicesc. Prin urmare, încercările au la bază „o judecată dreaptă a lui Dumnezeu”33. Scopul lor general este dobândirea vieții virtuoase întru smerită cugetare. Sfântul
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Mare - că în viață trebuie să răbdăm mici și scurte necazuri, după moarte ne vom bucura de cea mai mare plăcere și de fericirea veșnică. Împrejurările dificile din viața noastră, care se înfing ca niște cuie în ființa noastră, ne îndeamnă la rugăciune mai simțită, iar în cursul acestei rugăciuni, prezența lui Dumnezeu ni se face și mai evidentă 75. Este o prezență iubitoare, asemenea unui tată bun ce își iubește copilul și, cu durere în suflet, este nevoit să recurgă
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
învierii și răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este calea pe care au străbătut-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, urmând pilda Mântuitorului: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Cluj, marți 29 martie 2011 Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca Dragi prieteni ai Muntelui, Vă invităm cu drag că într-o oră de seară, să vedeți imagini din munți prin care ați fost și din munți în care va îndemnam să mergeți. Să le vedeți pe ecranul dintr-un amfiteatru al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, amfiteatru care poartă numele unui om care a iubit cu pasiune natură și muntele. Credem că profesorul Gheorghe Bilascu- născut în Petrova
ANOTIMPURILE MUNTELUI LA... CLUJ-NAPOCA de MARLENE MITITEANU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367038_a_368367]
-
și vezi dacă se potrivește vieții îngerilor o astfel de viață decât una de bucurie și veselie, că au fost învredniciți să stea înainte lui Dumnezeu și să se bucure de Frumusețea nespusă a slavei Ziditorului nostru. Către viața îngerească îndemnându-ne Apostolul, ne-a poruncit să ne bucurăm pururea” . Sfântul devine, încă din această viață pământească, colaborator al Domnului în opera Sa de mântuire a lumii prin frumusețe. “Frumusețea care salvează lumea”, despre care vorbește Dostoievski în romanul său “Idiotul
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului DRUMUL CARULUI (roman istoric) de Ștefan - Lucian MUREȘANU ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... E noapte grea în noi, în omenire, Păcatul greu, orbindu-ne, ne-ndeamnă Să nu-ți dăm pure inimi în jertfire. Mai mult, vai nouă, păcătoși înseamnă, Suprem monarh, că împotrivă-ți, toate Le-nfăptuim, cum neam de neam ne-ndeamnă. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. Principele Petru Demetrius Cercel Basarab Partea I Capitolul 1 - Ne avântăm ca
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]