13,635 matches
-
Antropologie Culturală din România (SAC) și membru în colegiile de redacție ale publicațiilor „Revista de etnografie și folclor”, „Memoriile Comisiei de folclor” și „Limbă și literatură”. Rima în poezia populară românească (1973), o bună introducere în studiul problemei, se remarcă îndeosebi prin analiza funcțiilor rimei. Pe baza unei analize structurale de adâncime, autorul stabilește frecvența rimelor (pe primul loc se situează cele oxitone și paroxitone) și subliniază rolul lor de „semn al codului poetic”, de „marcă cu funcții multiple”. Rețin atenția
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
articolele Sofiei Nădejde despre emanciparea femeii stârnesc reacții puternice, contradictorii) și pentru un învățământ integral laic sunt chestiuni tratate în mod obișnuit, atitudinea fiind, de regulă, exprimată brutal, intolerant. Mai eficientă s-a dovedit campania împotriva „monstruozităților”, împotriva plagiatelor descoperite îndeosebi în manuale școlare și universitare. După 1885, se petrece o schimbare, și în C. se vede foarte clar preocuparea pentru propagarea materialismului marxist, pe care redactorii l-ar fi vrut încorporat în primul rând în interpretarea vieții sociale și politice
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
cu elemente umoristico-parodice, prezentă în proză, e sesizabilă și în dramaturgie, fiind ilustrată de Scarlat Callimachi, Sergiu Dan și Romulus Dianu. Modernismul moderat pe care îl afirmă în fapt gruparea de la C. apare limpede, de asemenea, în comentariile critice publicate îndeosebi în primii ani de activitate a revistei. În cadrul unei rubrici cu caracter nepermanent din anul 1923, Ion Vinea și F. Aderca apreciază operele unor scriitori ca Adrian Maniu și Ion Pillat, articole elogioase fiind consacrate lui Mihail Sadoveanu, G. Coșbuc
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Ion Stratan, Mihail Grămescu, Traian T. Coșovei ș.a. Părăsind cu totul ținuta oficială sau academizantă, avută în anumite perioade, revista a adoptat un caracter mai accentuat publicistic, devenind mai vie decât în orice alt moment anterior: informează despre mișcarea intelectuală, îndeosebi literară, din țară și din străinătate, inițiază dezbateri, reflectând în ample dări de seamă desfășurările acestora și reproducând intervențiile participanților, întreprinde anchete, publică dialoguri și schimburi de scrisori deschise (de exemplu, Costache Olăreanu - Dumitru Țepeneag, Ov.S. Crohmălniceanu - S. Damian, Radu
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
noile apariții editoriale, comentând pe larg noile orientări literare și culturale românești și europene. Sporadic, apar rubrici de istorie literară: „Destine basarabene”, „Generația ’80. Segmentul basarabean”. Poezia, de cea mai bună calitate, e mai frecvent prezentă decât proza. Publică aici îndeosebi poeți optzeciști: Liviu Ioan Stoiciu, Leo Butnaru, Nicolae Țone, Mircea Cărtărescu, Irina Nechit, Romulus Bucur, Octavian Soviany. Proza e reprezentată de Florin Șlapac, Iurie Bodrug, Nichita Danilov, Ovidiu Pecican, Vitalie Ciobanu ș.a. În afară de literatura propriu-zisă și de comentarea cărților sau
CONTRAFORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
1992 va purta subtitlul „Magazin cultural” și va fi bilunară, iar de la numărul 5 din 1995, subtitlul se schimbă în „Lunar de literatură și politică”, pentru ca de la numărul 9 din 1995 să devină „Lunar de cultură”. Din evoluția C., interesează îndeosebi primii trei ani de apariție, în care se precizează majoritatea pozițiilor literare și social-politice ale generației ’80. Profilul revistei și poziția ei în câmpul literar sunt rediscutate în repetate rânduri. Astfel, din primul număr Ion Bogdan Lefter insistă pe „ideea
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
Goma (Mariana Marin, 13/1991), Dumitru Țepeneag (12/1990, 29/1991) ș.a. Există numere dedicate recuperării unor scriitori ca Paul Goma, Mircea Eliade (20/1992), Petru Dumitriu (27/1990) ș.a. Pe parcursul anului 1994, conținutul revistei devine mai sărac, remarcându-se îndeosebi traducerile din texte de teorie literară, realizate de Bogdan Ghiu. Din 1996, se alcătuiesc numere tematice sau, din nou, „dosare” ale unor scriitori: numărul 5 din 1996 e dedicat lui Tristan Tzara, numărul 2 din 1997 lui Constantin Abăluță etc.
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
Oituz, apoi, în 1919, la campania din Transilvania și Ungaria, fiind rănit de două ori și decorat cu mai multe ordine și medalii. Avansat căpitan în 1920, rămâne în cadrul armatei, lucrând la Depozitul central de muniții din capitală, dar sănătatea, îndeosebi cea psihică, îi este șubrezită. Fire sensibilă, cu unele aptitudini muzicale, începe să scrie, căutând îndrumare concomitent la Mihail Dragomirescu și la E. Lovinescu. În „Lectura pentru toți” și în „Sburătorul” îi sunt publicate mai multe povestiri, strânse apoi în
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
III, 1909-1914), ce se anunța deosebit de interesant ca optică și modern din punct de vedere grafic. C. se arată un comentator lucid și plin de vervă al actualității franceze și în același timp un avizat critic de artă deschis noului îndeosebi în Scrisori din Paris. L-au prețuit, printre alții, pentru spiritul său rafinat, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Gh. Petrașcu, N.D. Cocea, J.Al. Steriade, T. Arghezi. SCRIERI: La Roumanie littéraire d’aujourd’hui, Paris, 1903; Mentalia, București, 1908; Figuri contimporane
CORNEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286424_a_287753]
-
Hlebnikov, Vladimir Maiakovski), la unii expresioniști (Franz Werfel, Johannes Becher, Gottfried Benn), la poeți francezi marcați de amiciția cu pictorii cubiști: Apollinaire, Max Jacob, Jean Cocteau. În România, ideile c. au fost propagate de revistele avangardei din deceniul al treilea, îndeosebi de „Contimporanul” (1922-1923, 1924-1932), „75 HP” (1924), „Punct” (1924-1925), „Integral” (1925-1928) și, într-o oarecare măsură, de „unu” (1928, 1929-1932, 1935). Fără a se afișa în termeni preciși ca publicație constructivistă, cum o vor face „75 HP” și „Punct”, revista
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
mie de ochi, o mie de urechi, o mie de picioare, o mie de telegrame, o mie de condeie, o mie de expresii, o mie de pistoale, să vie adevăratul poet! Să vie reporterul!” În aspectul grafic, revistele de avangardă, îndeosebi cele apărute după „Contimporanul”, etalează stridența. Apar caractere variate de litere în cuprinsul aceluiași text, cuvintele sunt fracturate, dispuse aberant. Poziția orizontală e concurată de cea verticală și diagonală, vorbele sunt despărțite în silabe și între acestea se întind goluri
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
de ani l-a făcut mai înțelegător, judecățile sunt, parcă, mai binevoitoare decât în trecut, însă, din când în când, bunăvoința este dată de-o parte și maliția, celebră, a criticului se manifestă fără opreliști. Spiritul critic se arată neîndurător îndeosebi în două situații. Față de limbajul sofisticat al criticii moderne și față de manifestările de obscurantism în literatură. Admiratorul lui Ion Barbu nu îi iartă pe cei care fac din poezie un joc complicat de vocabule. Îi place și apără ceea ce înțelege
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
în românește, adaugă preciziei și sobrietății științifice o suplețe a frazei și o bogăție a lexicului ce atestă un exercițiu îndelungat, participare afectivă și, pe alocuri, chiar o „contaminare” beletristică. Evidente sunt aceste calități și în tălmăcirile realizate de C., îndeosebi în aceea a lucrării lui Hans Robert Jauss, veritabilă performanță, dat fiind stilul complex, bogat în invenții lexicale al autorului german, și în Minima Moralia a lui Th. W. Adorno, unde se conservă aliajul, adesea incandescent, de filosofie și memorialistică
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
domeniul, virtuțile și servituțile disciplinei, șansele reale și iluziile ei, perspectivele ivite la orizont prin fluidizarea granițelor dintre strategiile interne și epistema altor științe. La cristalizarea acestei concepții au contribuit, în anii formării, contactul cu sociologia lui D. Gusti și îndeosebi cu H.H. Stahl, ca și interesul pentru istoria socială, aceste științe cauționându-i mai târziu cercetările de istorie a mentalităților și a spiritului public, precum și pe cele de teorie a lecturii și de sociologie a instituției literare. Alte modele sunt
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
Heliade-Rădulescu interpretat de... (1980). Vocația teoretică este ilustrată pe deplin de Regula jocului (1980) și Introducere în teoria lecturii (1988). Propunându-și, în Regula jocului, să se ocupe de „versantul colectiv al literaturii” (genuri, curente, tipologii, concepte), C. se interesează îndeosebi de funcționarea discursului social în spațiul intra- și extratextual, precum și de rolul factorilor contextuali în creația literară. Studii deschizătoare de perspective analizează nașterea romanului românesc (explicată prin instaurarea relațiilor de piață), originea și funcționarea miturilor literare (Alecsandri), rolul publicului în
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
socialistă”. Doctor în filologie, între anii 1986 și 1992 activează ca decan al Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova, iar din 1989, ca șef al Catedrei de teorie și practică a presei la aceeași universitate. C. cercetează îndeosebi fenomenul jurnalistic din secolul al XIX-lea, alcătuind culegeri de texte selectate din presa periodică românească a timpului, semnate de Gh. Asachi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, C. Negruzzi, M. Eminescu, T. Maiorescu (Ecouri dintr-un secol
COVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286459_a_287788]
-
echilibru al vieții instituționalizând ca măsură a existenței buna-cuviință, acel comportament ritual care oferă fiecărui eveniment o explicație prin prisma etosului comunitar. În tentativa de a defini principiile fundamentale pe care se sprijină concepția populară asupra lumii, autorul se oprește îndeosebi asupra termenilor cu valoare metalingvistică: sămânță, țarină, vatră, nuntire, țesătură, rost. SCRIERI: Ethosul folcloric, sistem deschis, Timișoara, 1980; Folclor și etnologie. Conexiuni, Timișoara, 1987; Existența ca întemeiere, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Mihai Coman, Vasile Tudor Crețu, „Existența ca întemeiere”, REF
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
anii ’70 la Editura Univers, volume ce l-au consacrat, sunt transpuneri din scrieri semnate de Marina Țvetaeva, Konstantin Balmont, Andrei Voznesenski, Evgheni Evtușenko, de poeți clasici chinezi, de poeți ucraineni sau letoni contemporani. Aplecat cu precădere spre lirică, și îndeosebi spre cea contemporană, C. are meritul de a fi schițat prin traducerile sale o panoramă a poeziei letone și de a fi selectat și tradus din cei mai reprezentativi lirici ruși ai secolului al XX-lea. Tălmăcirile sale se caracterizează
COVACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
fost neglijată nici revista teatrală, în această direcție manifestându-se I. Negruzzi care a scris Beizadea Epaminonda (1885), pe muzică de Eduard Caudella, iar cu D. R. Rosetti, Nazat! (1886) și Zeflemele (1888). Tragediile și dramele trezesc și ele interesul, îndeosebi cele cu subiecte din istoria națională. După Lăpușneanu-Vodă (1878) de Samson Bodnărescu, își face loc Gaspar Grațiani, Domnul Moldovei (1888) de I. Slavici. Se pare însă că preferințele mergeau mai ales spre tragedii inspirate fie din istoria antică: Fântâna Blanduziei
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
și Vidra) a lui B. P. Hasdeu (1867), cu fabulele lui Gh. Sion (1869) sau cu un poem al lui Ronetti-Roman (1878). Concomitent cu acțiunea de înlăturare a mediocrităților și a tot ceea ce contravenea propriilor principii critice, C.l. a susținut, îndeosebi prin Titu Maiorescu, pe cei mai însemnați scriitori români (Eminescu, Caragiale, Creangă, Slavici). Generată de realitățile curente ale literaturii dintre anii 1850 și 1870, critica de la C.l. a fost, cu deosebire în primele două decenii, o critică de mare actualitate
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
unei reviste („Contemporanul”, 1881) ce susținea principii estetice opuse, s-a făcut loc și unor articole teoretice, semnate mai întâi de T. Maiorescu, apoi de elevii acestuia, M. Dragomirescu, P. P. Negulescu ș.a. În această a doua etapă se remarcă îndeosebi D. Evolceanu, precum și N. Petrașcu și M. Dragomirescu, adepți, ca înaintea lor P. P. Carp, ai criticii normative. Deși accentul cădea asupra literaturii contemporane, C.l. a încercat să valorifice și creația deceniilor anterioare, prin studii despre C. Conachi, Al. Hrisoverghi
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
cuprinzătoare, C.l. a avut în vedere toate teritoriile locuite de români, colectând texte din Moldova, Muntenia, Transilvania, Bucovina, Banat, Maramureș și Oltenia, Dobrogea, Basarabia, Macedonia. Dintre specii, a preferat baladele, legendele și doinele, a căror valoare artistică a subliniat-o îndeosebi. Balade au trimis C. N. Mateescu, doine - Al. Viciu și Elena Sevastos. Se remarcă basmele lui Miron Pompiliu, I. Slavici, P. Ispirescu. O importantă culegere de bocete îi aparține lui T. T. Burada (1878-1883). Tot în coloanele C.l. s-au
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
volumul Decor penitent și cele care i-au succedat după două decenii de tăcere, există diferențe sensibile. Prin cartea de debut, C. se înscria în noua tonalitate, modernă, a poeților tineri din perioada celui de-al doilea război mondial, specifică îndeosebi confraților de generație, lui C. Tonegaru, din volumul Plantații (1945), și Mircea Popovici, din Izobare (1946). În poeziile din Decor penitent e ușor sesizabil un filon exotic și livresc, imaginând ipostazele poetului în diferite epoci din evoluția omenirii, reconstituite prin
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
și Mircea Popovici, din Izobare (1946). În poeziile din Decor penitent e ușor sesizabil un filon exotic și livresc, imaginând ipostazele poetului în diferite epoci din evoluția omenirii, reconstituite prin prisma unei antropogeneze bizare (Creația). Poetul retrăiește o istorie mitică, îndeosebi medievală (Tablou). Peregrinările pe mări și oceane se încheie într-un Port dunărean evocat cu accente simboliste, în sonorități minulesciene. În volumele apărute după 1967, C. se definește ca un poet cu o structură lirică modificată. În perioada claustrării în
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
și slave, [...] a tradus aproape congenial cinci epopei sau poeme epice de mari proporții, fiecare din altă limbă, și fiecare în formă fidel originară. Pe lângă aceasta a mai tălmăcit, tot în versuri și cu aceleasi calități, numeroase piese de teatru, îndeosebi din baroc și din romantism, precum și mii de poeme lirice, începând din Antichitate și până în ultima actualitate a veacului nostru. Nu mai luăm în considerație faptul că tot el a transpus unele proze românești de sute de pagini în limbile
COVACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]