93,058 matches
-
am avut norocul să fim imediat primiți, să ne dea (caută din nou cuvîntul potrivit)... R.B.: ...azil politic. A.V.: Da, azil politic! (și adaugă cu un zîmbet de ușurare) "Giusto"! Pentru mine era normal că dacă trebuia să mă întorc undeva, atunci numai acolo unde aveam actele de identitate... hîrtiile. Asta este situația. R.B.: Vă leagă de Elveția numai aceste acte de identitate sau poate mai mult, chiar limba germană pe care o vorbiți impecabil, fără accent, în care scrieți
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
numai aceste acte de identitate sau poate mai mult, chiar limba germană pe care o vorbiți impecabil, fără accent, în care scrieți, în care jucați teatru? A.V.: În principiu actele, fiindcă mai demult era clar pentru mine că mă întorc în Elveția din acest motiv. Acum însă, trăiesc de 20 de ani în această țară, mă leagă și timpul petrecut aici și prietenii pe care-i am. Dar desigur, mi-ar plăcea să plec și în altă țară, nu trebuie
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
a mers la ea la spital cu mîncare, tanti Rita murea și noi toți... mîncam. Și pentru mine, toate lucrurile sunt împreună: mîncarea, plînsul, bucuria, așa a fost în familia mea, așa am simțit eu tot mereu... R.B.: Să ne întoarcem la literatură. În ce limbă ați început să scrieți? A.V.: În germană, eram deja în Elveția, aveam vreo 17-18 ani. Prima carte pe care am citit-o era un lexicon, un lexicon pentru copii. Învățam mereu cîte o pagină
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
a clasei politice din România tinde să se accelereze. Alianțe imposibile în urmă cu un an se fac și se desfac acum, de la o zi la alta, în numele pragmatismului politic și al creării de poli. Uniunea Forțelor de Dreapta se întoarce către CDR, după o încercare eșuată de a lua viața politică pe cont propriu. PSDR-ul d-lui Athanasiu fuzionează cu PS-ul d-lui Mohora și amîndouă vor să facă alianță preelectorală cu PDSR-ul, ceea ce pare să displacă
Oferta lui Ali Baba by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16903_a_18228]
-
am spațiu să argumentez. Geniala proză a lui Sadoveanu, unul din marii scriitori ai secolului, n-a fost decît prea tîrziu și nu radical scăpată din chingile morale ale stupidului sămănătorism de după 1900. Ce exemplu mai înfricoșător aș putea da? întorcînd o vorbă a lui Soloviov, citată de Cioran în Schimbarea la față, aș încheia spunînd că națiunile sînt, în primul rînd, ceea ce ele înseși gîndesc despre ele. Minoratul nostru cultural nu e un fatum, e ceea ce gîndim noi despre noi
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
al unei tinere regizoare, Katrin Ottarsdottir, originară din insulele Feroe și școlită în Danemarca. Povestea a două tinere viu colorate, ca două păsări pestrițe sau ca doi clovni (ni se sugerează că sînt ceva manechine, lansate pe mapamond), care se întorc "acasă", în austeritatea și pustietatea unei insule, unde dezlănțuie un veritabil taifun sentimental; dincolo de aparențele reci și convenționale, descoperim, pe insula uscată, povești toride, la concurență cu orice melodramă sud-americană. Un film trăznit și provocator, plin de energie demolatoare, dar
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
Cristian Teodorescu Chiar dacă între timp editorialiștii au întors pe toate fețele și decizia și discursul prin care președintele Constantinescu a motivat ieșirea sa din competiția pentru un nou mandat ar mai fi de precizat anumite chestiuni de ansamblu. Dl Constantinescu și-a anunțat renunțarea la o nouă candidatură
Combinații fără Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16920_a_18245]
-
Ei îmi povesteau, despre marea masă de oameni, despre veselia cu care cântau și jucau. Oamenii se mai duceau pe rând pe acasă, mâncau se mai încălzeau, de bucurie mai luau câte o pălincuță și, ca trași de ață, se întorceau la hora cea mare din centru sau la altele mai mici de pe margine. Au cântatat și au jucat neîntrerupt toată ziua, până seara târziu. Nu era doar ziua unirii ce sărbătoreau oamenii acolo, în piață, ci eliberarea de o za
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
document al premonițiilor sale. Totuși e o mică diferență între ceea ce visează dl Cristoiu (care a visat cu ani în urmă în EXPRES MAGAZIN că dacă l-au dat jos comuniștii pur sânge câteva zile pe Gorbaciov, aceștia s-au întors pe vecie la Kremlin!) și o decizie a președintelui României. Dacă dl Cristoiu, independent într-un ziar de partid, ar fi scris Președintele Constantinescu nu va mai candida, asta ar fi fost o lovitură de analist. Republicatul pamflet anti Constantinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
dat, gazda aduce tuturor celor de față ceva de băut și de mâncat, o gustare pentru pauza de odihnă. Toți întind mâinile, beau și mănâncă repede, cu acea grabă a omului de la țară pentru care mâncatul este o necesitate, se-ntorc apoi la treburile lor. Camera nu insistă asupra nici unuia dintre cei prezenți, înregistrează ceva din foșnetul de muncă în comun.... secvența rămâne totuși pe retină: ea cuprinde, printre altele, un plan al unui bărbat care apucă cu mâna o bucată
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
prezenți, înregistrează ceva din foșnetul de muncă în comun.... secvența rămâne totuși pe retină: ea cuprinde, printre altele, un plan al unui bărbat care apucă cu mâna o bucată de pâine sau cozonac de pe farfurie, o aruncă în gură, se-ntoarce apoi la treburile lui. Bărbatului îi lipsesc două degete, a fost o mână mutilată care a traversat cadrul pentru o fracțiune de secundă, dar vezi asta în amintire abia după încheierea secvenței sau a filmului. Camera n-a insistat, n-
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
treacă prin noroi, a luat-o pe lîngă șopron unde se află tocitoarea. Unul a bătut cu piciorul în cadă, să se curețe de noroi, nu de alta. Ăl dinăuntru a crezut că-i nevastă-sa, cum sta în cada întoarsă cu fundu-n sus, să nu-l vadă. "A venit, fă?" (echipa, adică). Toți se opresc în jurul căzii și tac. El stă ca prostul acolo dedesubt... Asta o va povesti el. Din punctul lui de vedere. Care punct de vedere, ce
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
Stolojan va miza pe ipotetica alianță Ap.R.- P.N.L., va pierde. După cum vor pierde și acele partide. Pe plan personal, dl. Isărescu riscă, e drept, puțin. Știm că domnia sa e doar "detașat" la guvern și că la încheierea mandatului se va întoarce la Banca Națională. Din acea funcție nu-l va putea clinti nimeni, nici măcar un Iliescu furibund, revenit la putere cu dorința de a-i popi pe toți opozanții și... trădătorii. A-l susține pe Emil Constantinescu echivalează cu întoarcerea unei
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
ne putem exprima decît regretul de a nu fi vizitat Bucureștiul și de a nu fi fost un turist mai oficial și mai lent prin ținuturile românești, de a nu fi întîlnit personalități locale, un Ion Ghica, de exemplu, proaspăt întors de la Paris în 1841. Hans Christian Andersen, Bazarul unui poet. Memorii de călătorie în Grecia, Orient și Țările Dunărene, Editura Univers, București, colecția "Spectrum", 2000, 232p., f.p.
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
o armă, țîșnește după principiul efortului maxim. Împușcătura, explozia sînt evocate drept elemente legitime de poetică: "cunosc oamenii care împușcă străzile albe/ eu îi conduc apoi la granița unui oraș sau unei țări/ ei spun ei fac adio/ pînă se-ntorc eu le-ngrijesc grădinile și săbiile/ eu fără ei n-am ce să îngrijesc ei fără mine nu/ recunosc culoarea albă a caselor ce trebuie să moară// după fiecare împușcătură mîinile mele au culoarea/ pe care o are culoarea mîinilor
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
de evocare ca și cum singurul lucru care i-ar rămîne de făcut personajului ar fi să plece în căutarea propriului destin eliminîndu-și pe parcurs toate neclaritățile. Cu o memorie mecanică Jorj Iordache pleacă la Paris în căutarea lui Solange și se întoarce satisfăcut din această aventură ca și cum locul lui în lume ar fi dinainte și pentru eternitate stabilit. Parodiate, aventurile eșuate ca și cererile în căsătorie ale personajelor nu umbresc spațiul de discurs al cărții, aceasta rămîne totdeauna "în picioare" într-un
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
om care-și înfrânge resentimentele față de bărbatul devenit soțul iubitei din copilărie. Dragostea juvenilă este de altfel laitmotivul filmului care împletește într-un montaj savant crâmpeiele vechii idile și fazele unui proces de crimă. Acuzat de asasinat este tânărul japonez întors de pe front și care dorea să-și redobândească de la vecinul său cei câțiva acri de pământ pe care tatăl său îl achitase aproape integral înainte de izbucnirea războiului, în ciuda interdicției ca niponii să dețină terenuri. Incompatibilitățile inerente, acutizate de conflagrația mondială
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
De fapt, Nora Iuga se joacă de-a jucatul. în timp ce râde și-i antrenează pe cititori la o beție de literatură, sufletul ei se sfâșie de nostalgii niciodată stinse: "Șapte stoluri de comete/ îmi fac rană în perete/ Și mă-ntorc ca roata florii/ Să-mi asmut colindătorii/ Poate unul să-mi găsească/ Scoica inimii cerească." (întâia vestire de cocon) " Foaie verde trei cosași/ Peste munte duce-m-aș/ Peste codru cu răcori/ Să-mi dea cetina fiori/ Peste codru cu
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
mod fundamental ospitalitatea internă. E destul să ne gîndim la parcursul eroului din povestea lui Novalis care la capătul unui lung traseu termină prin a se cunoaște: pe cine a văzut el? Pe el însuși! La sfîrșitul poveștii eroul se întoarce voios acasă și e primit cu îmbrățișări, la părinți acceptabili care îl acceptă pe erou ca subiect. Văd în termenul însuși de "Hausmärchen" semnul evident că povestea are o funcție domestică: poveștile casei vorbesc de cămin, de ospitalitatea domestică. Faptul
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
Casa lor este transformată într-o casă frumoasă și nouă. De îndată ce bogătașul, care alungase pe necunoscut, vede casa, el se scuză, îl invită și îi cere trei dorințe. Dumnezeu i le acordă avertizîndu-l degeaba că ele i s-ar putea întoarce împotrivă. Și într-adevăr, acesta dorește ca nărăvașul lui cal să-și rupă gîtul, ca soția lui să rămînă țintuită locului iar cu a treia dorință o eliberează pe biata femeie. Grimm (III, 149) a menționat înrudirea acestei povești cu
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
opusul plictiselii), să fii în continuă sărbătoare care înseamnă suspendare a timpului (vezi Odiseea) și că, pentru a fi cu adevărat unde ești și pe deplin, trebuie să uiți de unde vii. Dar prea multă plăcere distruge dorința și eroul se întoarce la Timp ca să moară, așa cum Ulise a părăsit-o pe Nausicaa. Vom reține mai ales că marele moment de emoție este mai puțin cel de a fi înlăuntrul ospitalității și mai mult cel de a fi în fața ospitalității, pe pragul
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
prinse de grinda de sus și de care ei nu au voie să se atingă, - le dă și lor din cînd în cînd, cîte puțin, dar dacă se ating cumva de ele, s-au ars... * * * Al.S. și poetul I.H. întorși din China (nu-mi mai aduc aminte data), povestind despre spiritul spartan al revoluției chinezești. Am fost și eu acolo în iunie 1985, dar încă nu am scris nici o notă privitoare la călătoria aceea. Știu cît de sensibili sînt chinezii
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
beneficiilor uitării în cei cincizeci și mai bine de ani de dictatură bolșevică. Nenorocirea urmează! Un nou val de uitare cuprinde România de după 1989. Românii uită cu o plăcere masochistă nu România interbelică, ei uită dictatura, uită suferințele, crimele, rătăcirile, întorcându-se la ele ca la o patrie iubită după o năucitoare rătăcire. Iar năucitoarea rătăcire au fost cei zece ani care au trecut din 1989 pînă astăzi, cu binele și cu răul lor, dar singurii ani în care am fi
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
își încetează mișcarea// cîțiva cîini vagabonzi se opresc/ lîngă zidul casei de alături/ adulmecînd un șir de căcăreze// și se mai vede piciorul unui mort/ care tocmai dă colțul străzii/ deghizat în Moș Crăciun// la sfîrșit închide ferestrele tabloului// și întoarce-l cu fața la perete// acolo zăpada nu este altceva decît o apă/ care vopsește pielea în albastru? (tabloul). Motivul tabloului e recurent: "după colț chiar în spatele ușii/ atîrnă un tablou/ într-o ramă metalică/ de acolo ochiul fixat privește întotdeauna/ pupila
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
atîta-ndurare/ nici o boare de gînd/ Trec fără umbră/ Aproape/ fără făptură/ De toate pierdut/ și învins/ Un drum în vecii/ s-a închis/ O rugă din moarte/ se-ndură" (Doamne). La modul subiectiv, poetul apare hotărît a nu se mai întoarce în natura-i somatică, simțindu-se particulă umil-privilegiată a Dumnezeirii: "Trec. Sînt o umbră de floare./ Vărsat ca o apă-n țărînă/ n-am să mă-ntorc niciodată/ în nici un atom/ al trupului meu/ Dar ce se transmută-n/ adîncul
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]