3,279 matches
-
documente nu se păstrează, iar menționarea documentară a localităților a fost cu mult mai tîrzie decât înființarea lor. Din mărturiile orale ale bătrânilor satului se spune că: inițial vatra satului Pogănești se afla pe unul din grindurile mai înalte ale șesului Prutului, dar „...conform legendei, o inundație catastrofală pe la 1560 a determinat locuitorii satului să se retragă pe înălțimile (terasele inferioare) din dreapta și stînga Văii rîului Prut”. Dacă e să credem acestei legende astfel două sate pe ambele maluri ale acestui
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
până când mama mulgea vaca și cerea lapte proaspăt. Pentru serviciile care le făceam lor, fiind mic 6-7 ani, ei îmi dădeau bomboane sau alte dulciuri”. Operația militară Iași-Chișinău sa încheiat în partea sudică a satului în pădurea Bizinic și pe șesul Prutului, (acolo unde în 1711 a avut loc bătălia de la Stănilești în războiul ruso-turc, soldată cu înfrângerea oștirilor aliate moldo-ruse ale țarului Rusiei Petru cel Mare și Domnitorului moldovean Dmitrie Cantemir). În rezultatul operației Iasi-Chisinau, (povestesc femeile bătrâne), șesul era
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
pe șesul Prutului, (acolo unde în 1711 a avut loc bătălia de la Stănilești în războiul ruso-turc, soldată cu înfrângerea oștirilor aliate moldo-ruse ale țarului Rusiei Petru cel Mare și Domnitorului moldovean Dmitrie Cantemir). În rezultatul operației Iasi-Chisinau, (povestesc femeile bătrâne), șesul era plin cu mii și mii de cadavre ale soldaților germani și nu numai. După ce cadavrele soldaților sovietici au fost „culese” și duse în mormintele frățești din Cărpineni. Călmățui și Mingir, femeile erau scoase să îngroape morții. Lângă fiecare cadavru
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Pe piemonturile colinare submontane predomină "solurile podzolice argiloiluviale" și cele "brune podzolite" (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni - Crizbav - Măieruș - Apața). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din "soluri brune eumezobazice" (treimea sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri. Cel mai important râu al Țării Bârsei este Oltul. Acesta intră în zonă în dreptul localității Lunca Câlnicului, de unde urcă spre nord și iese în dreptul localității Apața. În șesul depresionar bârsan, până la Bod, Oltul prezintă numeroase meandre, precum și brațe părăsite și o luncă inundabilă considerabilă. Albia sa depășește rareori zece metri în lățime, iar adâncimea variază între 0,5 și 4 metri. Debitul râului în dreptul localității Feldioara atinge în
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
ape mezotermale (27°C), asemănătoare celor de la Băile Tușnad. Pădurile ocupă o zonă întinsă în zona muntoasă și deluroasă a Țării Bârsei. Localitățile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafețe cu fânețe și pășuni. De asemenea, în zona depresionară, șesul este prielnic culturii de legume și cereale precum și a plantelor industriale. Pe tot cuprinsul Țării Bârsei și a comunei Șercaia s-au pus sub ocrotire întinse suprafețe de teren, care prezintă interes științific, social și estetic. Cea mai cunoscută rezervație
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
li se alătură imaginile reprezentanților culturii clasice: Pitagora, Platon, Aristotel și Sofocle, considerați precursori ai creștinismului.Voievodul Petru Rareș, iubitor de artă ca și tatăl său, Ștefan cel Mare, vrând să continue existența Mănăstirii Moldovița, alege locul puțin mai la șes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun și construiește actuala Biserică a Moldoviței în anul 1532, închinând-o aceluiași hram "Buna Vestire". În aceeași epocă, Domnul împrejmuiește Biserica cu ziduri și turnuri de apărare, dându-i aspectul unei mici
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței. Continuând dizolvarea, apa coboră în Avenul din Șesuri cu ieșire la suprafață în Izbucul Poliței. Golul rămas uscat al Scărișoarei, în urma prăbușirii avenului de intrare, se umple cu gheață în timpul glaciațiunilor. După încălzirea vremii gheața începe să se topească și dispare jumătate din volum, dar este alimentată în
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
2.284 m, Gugu (cel mai înalt) cu 2.291 m, Scărișoara cu 2.245 m, Galbena cu 2.191 m, Borăscul Mare cu 2.158 m și Gârdomanul cu 2.077 m. Versanții dinspre văile râurilor Lăpușnicul Mare și Șes sunt abrupți și stâncoși, fiind dificil de urcat. Masivul Godeanu are o suprafață de aproximativ 330 km, culmea principală ce formează cumpăna între Bazinele Cernei și Râului Mare, având direcția vest-est, în timp ce din aceasta se detașează spre nord culmea Gugu
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
culmea principală în jurul altitudinilor de 2.000 - 2.200 m. Această platformă are cea mai bună reprezentare în Muntele Borăscu, unde întreaga structură alpină are o orizontalitate remarcabilă. Mai jos, în jurul altitudinilor de 1.400 - 1.600 m, nivelul Râului Șes afectează în special culmile secundare. Ocupând o poziție aproape centrală în spațiul muntos dintre râurile Jiu, Timiș și Cerna, masivul Godeanu constituie un puternic nod orografic. La nord este limitat de văile Lăpușnicul Mare și Râului Ses, adâncite cu 600
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
cea a unui triunghi dreptunghic, cu catetele aproape egale, orientate spre văile râurilor Timiș și Bistra, respectiv cu ipotenuza formată din cele două vai cu direcții opuse, cea a râului Rece (cunoscut și ca Râul Hideg) și cea a râului Șes, continuat de valea Râului Mare, la rândul său afluent al Râului Strei. Culmea principală are orientare dinspre nord-est înspre sud-vest. Altitudinea maximă a masivului este atinsă în vârfurile Căleanu, cu 2.192 m ("2.190" după alte surse), Țarcu, cu
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
dezvelit de sub pânză formațiunile domeniului danubian, dar a lăsat urme evidente în însuși aspectul reliefului. În munții Țarcu se întâlnesc numeroase resturi dintr-o amplă suprafață de netezire, suspendată la 2000-2200m, suprafața Borascu. O a doua suprafață de nivelare, Râul Șes, se întâlnește la înălțimea de circa 1400m în culmile Poiana Înaltă, Pleasa și în lungul râului Șes. Prin poziție și altitudine, munții Țarcu au un rol de baraj în calea circulației maselor de aer ce pătrund atât din nord și
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
Țarcu se întâlnesc numeroase resturi dintr-o amplă suprafață de netezire, suspendată la 2000-2200m, suprafața Borascu. O a doua suprafață de nivelare, Râul Șes, se întâlnește la înălțimea de circa 1400m în culmile Poiana Înaltă, Pleasa și în lungul râului Șes. Prin poziție și altitudine, munții Țarcu au un rol de baraj în calea circulației maselor de aer ce pătrund atât din nord și nord-vest, cât și din sud și sud-est. Temperatura medie anuală a aerului este de 8 °C la
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
m/s și 6-10m/s. În majoritatea lor, râurile din munții Țarcu aparțin bazinului hidrografic al Timișului. Excepție face doar râul Mare, care aparține Șteiului. Râurile principale au o direcție nord-est-sud-vest (râul Rece, Lung și alb) sau sud-vest-nord-est (Mare și Șes). Râul Șes își are izvoarele pe versantul de sud-vest al vf. Godeanu și constituie limita între aceștia și munții Țarcu. Principalii săi afluenți sunt: Scheiu, Matania, Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare se formează din unirea apelor râului Șes cu
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
și 6-10m/s. În majoritatea lor, râurile din munții Țarcu aparțin bazinului hidrografic al Timișului. Excepție face doar râul Mare, care aparține Șteiului. Râurile principale au o direcție nord-est-sud-vest (râul Rece, Lung și alb) sau sud-vest-nord-est (Mare și Șes). Râul Șes își are izvoarele pe versantul de sud-vest al vf. Godeanu și constituie limita între aceștia și munții Țarcu. Principalii săi afluenți sunt: Scheiu, Matania, Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare se formează din unirea apelor râului Șes cu cele ale
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
și Șes). Râul Șes își are izvoarele pe versantul de sud-vest al vf. Godeanu și constituie limita între aceștia și munții Țarcu. Principalii săi afluenți sunt: Scheiu, Matania, Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare se formează din unirea apelor râului Șes cu cele ale Lapușnicului Mare. Primește afluenți din munții Țarcu pârâiele Tomeasa, Netiș și pârâul Pietrei, Bistra și Valea Mare, cu obârșie în căldările glaciare de sub vârfurile Custurii, Bloju, Petreanu și de sub Dealul Negru. Râul Rece izvorăște dintr-o căldare
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
5.59 km. Comuna Constantinovca are o suprafață totală de 22.70 kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un perimetru de 24.17 km. Din componența comunei fac parte 2 localități: Constantinovca și Iachimeni. Satul Constantinovca este amplasat în regiunea de șes și mici coline, pe râul Draghiștea, situat la 27 km de orașul Edineț, la 35 km de stația de cale ferată Brătușeni și la 229 km de Chișinău. Satul este legat prin șosea cu reședința comunei Trinca. Satul este așezat
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
a ocupat poziția de Director General al Institutului de Studii Sociale, iar în 2004 a devenit Directorul Executiv Sintezis România. Și-a continuat pregătirea profesională, în 2006 absolvind Colegiul Național de Apărare al Universității Naționale de Apărare "Carol I" și ȘES Centrul European de Studii de Securitate “George Marshall”. În 2009 a devenit doctor în Științe Politice al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București (SNSPA). Pe 19 februarie 2015 este propus de către președintele României la conducerea Serviciului Român de
Eduard Hellvig () [Corola-website/Science/305561_a_306890]
-
la amenajarea străzilor, extinderea rețelei de apă și canalizare. În timpul lui Brâncoveanu, regimul de obligații economice și fiscale a producătorilor urbani și rurali s-a agravat. Tot el a concentrat un corp de oaste la Craiova pentru liniștirea locuitorilor din șesul Dunării și Bănie. Boierimea craioveană întâmpină cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. Exploatarea fiscală crescută sub fanarioți, priva boierimea craioveană de libertatea mișcării în administrația și economia țării. Reacția violentă a lui Nicolae
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
georgiana, si este aproape singură din Europa care s-a dezvoltat polifonic. Doar în muzică din Corsica și Sardinia se mai întâlnește un asemenea fenomen, dar acolo e mai evidentă influență responsoriilor bisericești. Polifonia este mai răspândită la georgienii din șesurile centrale ale țării decât la cei de la poalele Caucazului. În est formează de obicei corul, alteori o singură voce, acompaniamentul de baș pentru unul sau doi soliști independenți unul de altul, în vest se amestecă trei melodii între ele, aparent
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
să vegheze de la distanță unde se aflau armatele ruse, la ce depărtare, a ordonat să fie mânați toți locuitorii satului: bărbați, femei, copii pentru a înălța în grabă o ridicătură de pământ - un punct de observație. Bărbații cărau pămîntul de pe șes spre vârf cu sacii, cu coșurile, femeile cu pestelcile și astfel au înălțat un deal înalt numit "Movila turcilor" în prezent numit "Movila" . Nu există date istorice despre celelalte mahale, dar denumirile lor sunt următoarele : Gîrla, Furnicarul, Deal la mori
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
romanizau treptat țările spre apus, spre crivăț și spre răsărit, ba indirect și cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-și prinosul, dar rămânând totdeauna plin.” (Bogdan Petriceicu Hasdeu) „Iată giganticul Retezat limpede și aeric. Iată umerii munților, iată poalele, iată șesul, iată Valea Hațegului.” (Aron Densușianu) „Probabil că nu există în România un perimetru așa de restrâns care să concentreze atât de multe lucruri de văzut și admirat.” (Adrian Andrei Rusu) „Cercetările privind formarea poporului și limbii române, ca și începuturile
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
care existau mai multe străzi principale ("așezarea compactă"), legătura între acestea se făcea prin ulițe transversale (în cartierele săsești din Brașov, spre exemplu, sau în Râșnov). Aceste străzi pot să conveargă într-o piațetă centrală, mai ales în zona de șes, unde se întâlnește "satul compact adunat". Înspre zonele de munte, la Bran mai ales, satele sunt "risipite" pe coline și văi. În cazul Săcelelor, se observă procesul de transformare, o dată cu trecerea către șes: partea veche, românească, se află pe coastă
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
piațetă centrală, mai ales în zona de șes, unde se întâlnește "satul compact adunat". Înspre zonele de munte, la Bran mai ales, satele sunt "risipite" pe coline și văi. În cazul Săcelelor, se observă procesul de transformare, o dată cu trecerea către șes: partea veche, românească, se află pe coastă, într-o dispunere răsfirată. Sub influența șoselei mai noi, satele au coborât către aceasta, într-un aranjament "de-a lungul drumului". [[Imagine:CasaBarsa 1844.jpg|right|250px|thumb|Casă din Țara Bârsei (1844
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
1883, Batogu, Brăila - d. 5 noiembrie 1956) a fost o actriță și directoare de teatru din România. Jocul său a îmbinat forța temperamentală cu aprofundarea psihologică a rolului. s-a născut în comuna Batogu, de lângă Brăila, ""un sat așezat în șes, cam între gările Inaca și Dedulești, în apropierea râușorului Călmățui, care era tare poznaș: când era uscat ca-n palmă, când se revărsa înecând recolta."" . Era în clasele primare, la Brăila, când a văzut prima piesă de teatru. Pe vremea
Maria Filotti () [Corola-website/Science/306282_a_307611]