3,265 matches
-
24.70.13.50 Fire simple de poliester, n.p.v.a. (excl. ața de cusut, firele multiple sau cablate, texturate de mare tenacitate) 5402 [.42 + .43 + .52] kg S 24.70.13.70 Fire filamentare netexturate de polipropilenă, n.p.v.a. (excl. ața de cusut) 5402 [.49.91 + .59.10] kg S 24.70.13.90 Alte fire filamentare netexturate, n.p.v.a. (excl. ața de cusut) 5402 [.49(.10 + .99) + .59.90] kg S 24.70.14.00 Monofilamente sintetice ≥ 67 decitex, cu
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
tenacitate) 5402 [.42 + .43 + .52] kg S 24.70.13.70 Fire filamentare netexturate de polipropilenă, n.p.v.a. (excl. ața de cusut) 5402 [.49.91 + .59.10] kg S 24.70.13.90 Alte fire filamentare netexturate, n.p.v.a. (excl. ața de cusut) 5402 [.49(.10 + .99) + .59.90] kg S 24.70.14.00 Monofilamente sintetice ≥ 67 decitex, cu secțiunea transversală ≤ 1 mm; benzi și produse similare din materiale textile sintetice cu lățimea aparentă ≤ 5 mm 5404 kg S 24
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
5404 kg S 24.70.21.00 Cabluri și fibre discontinui artificiale, necardate, nepieptănate sau prelucrate în alt mod pentru filare 5502 + 5504 kg S 24.70.22.00 Fire filamentare de mare tenacitate din rayon vâscoză, n.p.v.a. (excl. ața de cusut) 5403.10 kg S 24.70.23.30 Fire filamentare artificiale texturate, n.p.v.a. (excl. ața de cusut) 5403.20 kg S 24.70.23.90 Fire filamentare artificiale netexturate < 67 decitex, n.p.v.a. (excl. ața de
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
mod pentru filare 5502 + 5504 kg S 24.70.22.00 Fire filamentare de mare tenacitate din rayon vâscoză, n.p.v.a. (excl. ața de cusut) 5403.10 kg S 24.70.23.30 Fire filamentare artificiale texturate, n.p.v.a. (excl. ața de cusut) 5403.20 kg S 24.70.23.90 Fire filamentare artificiale netexturate < 67 decitex, n.p.v.a. (excl. ața de cusut) 5403.3 kg S 24.70.24.00 Monofilamente artificiale ≥ 67 decitex, cu secțiunea transversală ≤ 1 mm
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
excl. ața de cusut) 5403.10 kg S 24.70.23.30 Fire filamentare artificiale texturate, n.p.v.a. (excl. ața de cusut) 5403.20 kg S 24.70.23.90 Fire filamentare artificiale netexturate < 67 decitex, n.p.v.a. (excl. ața de cusut) 5403.3 kg S 24.70.24.00 Monofilamente artificiale ≥ 67 decitex, cu secțiunea transversală ≤ 1 mm, benzi și produse similare din materiale textile sintetice cu lățimea aparentă ≤ 5 mm 5405 kg S 24.70.30.50 Deșeuri
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
baltă ("Thelypteris palustris"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), vitrigon ("Eryngium maritimum"), alior ("Euphorbia peplis"), alior de baltă ("Euphorbia palustris", "Euphorbia seguieriana"), cârcel ("Ephedra distachia"), pelin ("Artemisia tschernieviana"), bărbișoară ("Allysum hirsutum"), volbură ("Convolvulus lineatus"), varză de mare ("Crambe maritima"), pătlăgină ("Plantago cornuti"), ață de mare ("Ruppia maritima"), brândușă de nisip ("Merendera sobolifera"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria" și "Dianthus bessarabicus"), siminoc (din specia "Helichrysum arenarium"), grășătoare ("Sagina maritima"), chimionul porcului ("Peucedanum arenarium"), valentiță ("Tanacetum milefolium"), vanilie sălbatică ("Heliotropium curassavicum"), vioreaua de baltă ("Hottonia palustris"), otrățel
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de populații băștinașe și au jucat un rol principal privind observarea, anunțarea și alarmarea despre iminentă pericolului provocat de năvălitori (atacatori). De altfel, ele sunt puncte mai ridicate, iar în caz de primejdie se aprindeau focuri care, prin flacăra și ață de fum, erau zărite de pază de la celelalte movile care, la rândul lor, făceau același lucru până când se alarmă întreaga zonă. Odată anunțată, populația se organiza în cete de luptători pentru a riposta în fața atacatorilor, iar femeile, copii și bătrânii
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
noul volum În luminișuri de cuvinte sunt de-a dreptul copilăriri, cu vetuste note duioase, asediate de epitete ori adjective edulcorante, taman bune pentru borcanul cu dulceață de gutui al bunicii, acoperit cu celofan bine întins și legat strâns cu ață albă de papiotă. Altele - precum Cobzarul toamnei (n.n. vântul...), Pierduți în amintire (în care, desigur, „natura e frumoasă”), Cântă cucul (că, deh, asta știe și e mai ușor decât să-și clocească ouăle), Doi fluturi, Tablou cu flori de măr
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
cel valahic, (Vlasnița de lângă gară Recaș (1716) de unde se pare că locuitorii au fost siliți (probabil din cauza inundațiilor) să caute locuri mai ridicate. Pe hărțile contelui Mercy (1723-1725), Izvinul apare din nou că sat populat, Recașul valahic nu mai apare, ață că se presupune că o parte din locuitorii acestuia au populat din nou Izvinul, abandonat în epoca otomană, iar o altă parte au fost identificați în comuna Saravale, unde există o stradă numită a izvinenților și unde locuitorii își aduc
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
ușor înclinată a unei coline lungi, își cufundă brâul în râușorul Bahluiului, mâlos în cursul lui ca și la izvor, și se întinde până în mahalaua zisă a Tătărașilor, unde orașul se oprește deodată, lângă o râpă adâncă, străbătută de o ață de apă gălbie și murdară, deseori secată."" Aflat în toamna anului 1857 într-o călătorie prin Principatul Moldovei, poetul și diplomatul Dimitrie Bolintineanu remarcă faptul că Iașul are un râu mic, care seacă în timpul verii. În volumul de memorialistică ""Călătorii
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
cioarecii, pantalonii, ori cămașa peste ițari vara; -brăcinărița=tivitura mai lată continuă ori întreruptă prin care se introduce brăcinarul; -brână=sfoară împletită în 3,6,8 de regulă din lână vopsită cu care se leagă după infășare copilul mic sau, "ața" de la straița de mers la târg; bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre (bulgăraș) de pământ întărit (meglenoromână=gruș); batcă=capcană(cursă) de prins păsări(iarna) făcută din dovleac; buracă= ceață groasă; beuță=cremene, piatra
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega) două piese la plug, car, gard fie pentru a consolida provizoriu o piesă ruptă ori slăbită. Se confecționează din ață de tei, curpeni, sfoară de cânepă, metal; giloc=imediat; gesta,geasta=de ăsta,de asta; giufe=chibrituri; gârlici= partea îngustă de la intrarea de regulă în beci, cămară, unde de regulă era așezat un scăunel sau o măsuța cu o sticlă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale credinței);straiță= 1 traistă = o sacoșă cu un baier (ață) făcută de regulă din material țesut la război, 2= sacoșă de mers la târg de mărime mică spre mijlocie (de la 20/20 cm la 40/60 cm) făcută din pănură ori material de covor sau special pentru ele, 3= "straiță
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
dovleac, cânepă prin aruncare din troc în sus si apoi prindere; zogoni=alunga, speria pe cineva ori ceva; zbici (cu accent pe primul "i")= instrument de mânat animalele (vaci, boi) confecționat din fâșii de piele împletite, sau din sfori de ață, tort, cu codorâșce (=codirișcă) din lemn scurtă (=cca 40cm); zbici (cu accent pe ultimul "i"= svânta, usca superficial (ex. pământul este "zbicit" putem merge la arat). -DEX-ul actual; -Dicționar de regionalisme și arhaisme; -Dictionar onomastic românesc de N.A Constantinescu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
florale. De asemenea au apărut unele modele cu influențe din zonele din jur (bănețene sau sibiene) care erau bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul era încălțat la început cu ciorapi de lână (colțuni), de lungime până sub genunchi unde se legau cu ață, împletiți cu andrelele în casă. În cursul timpului ciorapii au evoluat spre diferite forme, lungimi și motive florale. Bărbații care purtau iarna opinci aveau peste ciorapii de lână obiele, cofecționate din pănură albă, care înfășurau laba piciorului și glezna până
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a izmenelor, pantalonilor sau rochiilor, - brâgle - componentă a războiului de țesut, - caier - fuior de lână, cânepă, - cantă - vas din metal cu mâner de transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
locul stabilit, iar în locul lui va intra un alt copil. Jocuri mult îndărgite de adolescenți și chiar de cei mari sunt cele cu mingea „de-a lopta”. Lopta este o minge nu prea mare din fire de lână cusută cu ață ca să nu se deșire. Unul din jocuri este „de-a viaa”. Participă trei copii care se așează în linie dreaptă la distanță de circa zece pași unul de celălalt. Cel din mijloc este în casă. El trebuie să alerge de la
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
improvizau teren de oină pe maidane sau chiar pe drumurile sătești și jucau "tacă" formând echipe de 4, 5, 6,7 sau chiar 3 persoane, modificând « regulamentul » jocului. Mingea folosită era de obicei făcută din bucăți de pânză legate cu ață din cânepă. Ocupația de bază a sătenilor fiind agricultură, perioadă în care se juca cel mai mult tacă era începutul primăverii, înainte de începerea campaniei agricole de primăvară. Apoi sportul revenea în prim plan spre sfârșitul verii după recoltarea grâului, înainte de
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
fiind banița de porumb sau grâu, sau blidul de mălai, cu care erau plătiți negustorii ambulanți ce treceau prin sat.Aceștia erau figuri pitorești, umblând pe toate ulițele și strigându-și marfa cu modulări în voce, unii cu ace, piepteni, ață, alții cu spete pentru războiul de țesut, rudarii vindreau linguri, fuse și blide, sau dogarii ce reparau toamna butoaiele, sau păcurarii care vindeau păcură dintr-un butoi negru și lunguieț, așezat într-un car special. Mai erau în perioada interbelică
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
important în coasta de nord a Javei în fabricarea batik-ului iar designurile florale viu colorate arată influențele chinezești. Cuvântul indonezian "ikat", care înseamnă "a țese", denumește un tip de stofă țesuta manual, cu un model complicat și minuțios în care ață este prelucrata înainte de a fi țesuta. Probabil, acesta tehnică a intrat în Indonezia acum 2000 de ani odată cu migrația culturii Dongson din Chină de Sud și Vietnam. Designul ikatului variază în funcție de satul de unde provine și de sexul purtătorului, iar unele
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
o sursă de lumină și un ecran semitransparent din mătase o marionetă (o reprezentare amorfă a unui om, zeu, animal, a unor obiecte, etc.), care prin mișcare imprimată de un animator (persoana care face ca o marionetă să miște) cu ațe sau paiete, pare pe ecran o umbră mișcătoare. Sursa de lumină a acelor vremuri de început,era de obicei un foc mare, foc ce degaja multa lumină pentru a asigura o vizibilitate buna spectatorilor. Cu trecerea timpului procedeele tehnice se
Teatru de umbre () [Corola-website/Science/299663_a_300992]
-
mai bine vândut decât altele (apanaj al sistemului capitalist). Singurul producător erau intreprinderile de stat și astfel, în presă apar numeroase reclame identice în limbajul lor de lemn, indiferent dacă se vindea noul televizor Sport cu C.I. sau papiote de ață produse la Terom. Promovarea unui produs, chiar și a unei cărți, trecea prin filtrul cenzurii, totul transformându-se într-un mijloc de propagandă. În anii ’60 a fost creată Întreprinderea de Stat - Reclama Comercială (Recom), direct subordonată Ministerului Comerțului și
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
Băncilă a mai pictat flori, portrete și o serie de compoziții ca "Mihăiță" (1903) - un copil crescut în casa familiei care va mai apărea și în alte lucrări de mai târziu; "Mama" - o bătrână care se chinuie să bage o ață pe ac; "Bestia umană" (1904); "portretul lui Nicolae Luchian" (1903) - continuatorul lui Matei Millo (portretul a fost comandat de Teatrul național din Iași pentru galeria sa de tablouri) și excelentul portret al lui Ioan Kalinderu (1904). După anul 1905, pictorul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Așa erau negustorii de haine vechi, aparii, misiții sau diverși meșteșugari oropsiți. Cele mai reușite imagini cu evrei pe care pictorul le-a realizat sunt "Croitorul", "Peticarul" și "Cizmarul". "Peticarul" este un bătrân care de abia vede să mai bage ața pe un ac și care, este silit să muncească din greu pentru un venit care nu ajunge pentru un trai decent. Pentru argumentarea afirmației, este suficient a privi mâinile aspre și încrețite și haina pe care o coase, haină ce
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
colaborări cu Cabron, Don Baxter și Puya (La Familia) dar și Laurențiu Matei, soțul interpretei. 2004 - În Bulgaria, la Varna, a obținut marele premiu și alte 4 premii la Festivalul "Discovery Fest". Tot în același an în Kazahstan, la Alma Ață, a obținut Marele Premiu și trofeul "Vocea Asiei" și locul al II-lea la Festivalul de la Mamaia, (secția creație, compozitor Andrei Tudor). 2007 - Nico a trecut de preselecția națională pentru concursul Eurovision cu două piese, "Dulce amăruie" (compusă de Coști
Nicoleta Matei (Nico) () [Corola-website/Science/307747_a_309076]