10,786 matches
-
restrâns treptat posibilitățile de trai ale păsărilor, dar și ale celorlalte grupe de animale. În acest context la data de 23 iunie 1979 a fost emisă la Bonn Convenția privind Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice, la care România a aderat prin Legea 13/ 8 ianuarie 1998. Tot în anul 1979, la data de 19 septembrie a fost emisă la Berna Convenția privind Conservarea Vieții Sălbatice și a Habitatelor Naturale în Europa, la care România a aderat prin Legea 13/11
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
la care România a aderat prin Legea 13/ 8 ianuarie 1998. Tot în anul 1979, la data de 19 septembrie a fost emisă la Berna Convenția privind Conservarea Vieții Sălbatice și a Habitatelor Naturale în Europa, la care România a aderat prin Legea 13/11 martie 1993. În anul 2000 Guvernul României emite Ordonanța de Urgență nr. 236 privind Regimul Ariilor Naturale Protejate, Conservarea Habitatelor Naturale, a Florei și Faunei Sălbatice, care în anul 2001 devine Legea 462. În anul 1994
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Azerbaidjan, Kîrgîzstan, Uzbekistan și Tadjikistan. Pe 11 octombrie este dizolvat KGB, iar pe 8 decembrie, Elțîn îi întâlnește la Minok pe președintele Ucrainei și pe cel al Belarus, cu care semnează acordul de creare a Comunității Statelor Independente la care aderă și ex-republicile sovietice - cu excepția celor trei republici baltice și a Georgiei. Pe 25 decembrie 1991, Mihail Gorbaciov își anunță demisia din funcția de președinte al unei URSS defuncte. El pune astfel capăt celor aproape trei sferturi de secol de dominație
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
manifestă voința unui individ de a participa la o idee, la o acțiune și la o organizație, de a aparține unui partid* care se proclamă comunist. încă din 1902, în Ce-i de făcut?, Lenin* precizează că decizia de a adera, necesară în cazul unei social-democrații*, nu-i suficientă și în cazul organizației de revoluționari de profesie în care solicitantul trebuie selecționat înainte de a fi acceptat. A adera la organizația leninistă înseamnă a pătrunde într-un grup care se consideră a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din 1902, în Ce-i de făcut?, Lenin* precizează că decizia de a adera, necesară în cazul unei social-democrații*, nu-i suficientă și în cazul organizației de revoluționari de profesie în care solicitantul trebuie selecționat înainte de a fi acceptat. A adera la organizația leninistă înseamnă a pătrunde într-un grup care se consideră a fi o elită morală și care se proclamă avangardă revoluționară; înseamnă deci a încheia un legământ mult mai solemn decât la intrarea într-un partid democratic, impunând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sfârșit în centru se află membrii aparatului - membri permanenți retribuiți de partid sau de organizațiile satelit (sindicate, municipalități etc.) - și grupul conducător* - Biroul Politic, Comitetul Central. Același dispozitiv este specific și partidelor-stat, în modul cel mai formalizat: înainte de a fi aderat, sau chiar membru al nomenclaturii, trebuie să faci dovada calităților tale în Komsomol - sau în organizațiile tineretului comunist -, iar apoi să fii candidat la intrarea în partid. Fiecărui nivel de apartenență îi corespunde un grad de adeziune la crezul comunist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de totemism trimit la formele elementare definite de către Emile Durkheim drept „un sistem solidar de credință și de practici relative la lucruri sacre, adică aparte, interzise, [...] care-i unesc într-o aceeași comunitate morală, numită Biserică, pe toți cei care aderă la ea”. De altfel numeroși comuniști recunosc că au „intrat în comunism așa cum se intră într-o religie” și că au practicat-o „cu credința nocivă a omului simplu”, credință profundă în caracterul sacru al URSS*, al Partidului Comunist și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
scriitor și ziarist se declară socialist în 1918, și descoperă marxismul și comunismul în timpul unei călătorii în Europa*, între 1920 și 1923. După ce participă la activitățile APRA, Mariategui rupe cu de la Torre și fondează, în 1928, Partidul Socialist Peruan care aderă la IC și afirmă necesitatea „independenței proletariatului”. în șapte încercări de interpretare a realității peruane, el oferă prima analiză marxistă a politicii, considerând că „în Peru nu există o burghezie progresistă, cu o sensibilitate națională, care să se poată proclama
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
familie de muncitori ruși din Ucraina, Leonid Brejnev absolvă cursurile unei școli medii tehnice. Muncitor metalurgist în 1921, el intră în Komsomol iar, între 1923 și 1927 studiază într-un institut tehnic, perfecționându-și apoi formația de inginer. în 1931, aderă la PCUS* și avansează în diferite instanțe ucrainene unde epurările din timpul Marii Terori* favorizează promovările: în februarie 1939, este numit prim-secretar al partidului în regiunea Dnieprodzerjinsk. Comisar politic în Armata Roșie* în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei*, el
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să-și elimine adversarii. Precocitatea revoluționară a lui Castro se manifestă cu ocazia participării sale la o expediție - ratată - contra dictatorului Republicii Dominicane și la revolta „Bogotazo” din Columbia. în octombrie 1948, deja călit în aceste experiențe, el decide să adere la un partid al regenerării populiste, „Ortodoxul” sub ale cărui culori ar fi activat poate și după 1952 dacă, pe 10 martie, generalul Batista n-ar fi reușit să dea o lovitură de stat. Lupta contra lui Batista Fidel Castro
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
despre intelectualitatea de stânga, ea este marcată de un spirit anticlerical, radical sau socializant, al cărui patriotism - în sensul Primăverii popoarelor de la 1848 - va ieși întărit din Rezistența* antinazistă. Totuși, un anumit număr de scriitori marginali, aparținând adesea avangărzilor estetice, aderă la comunism, o cale paradoxală de a scăpa de complexul provincialismului, aliniindu-se modelor pariziene și berlineze. Așa pot fi interpretate angajamentele echivalenților locali ai unui Louis Aragon, cum ar fi cehul Vitezslav Nezval - promis unei frumoase cariere de poet
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unui cap de hârtie, 1995; întunericul acoperă pământul, 1957). La rândul său, celebrul romancier român Mihail Sadoveanu, președinte al Senatului român în anii 1930! face o frumoasă carieră politică în anii regimului comunist - va fi vicepreședinte al Marii Adunări Naționale - aderând la școala realismului socialist: Mitrea Cocor (1949) este saga unui orfan care-și vede realizat visul de a munci într-o gospodărie colectivă și de a intra în partid... Nemulțumite cu aceste ralieri, regimurile îi încurajează pe tineri să se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
secolul al XIX-lea, ideea comunismului a fost promovată în principal de intelectuali - Cabet, Marx, Engels, Lenin -, mișcarea comunistă din secolul XX, în ansamblul ei, a atras puține personalități ale lumii literare și asiatice. Totuși, o fracțiune a intelectualității a aderat cu entuziasm la ea pentru ca, în cea mai mare parte a ei, s-o părăsească mai târziu, deziluzionată. Intelectualii nu ocupă un loc central în teoria marxistă, Marx* menționând că doar o „mică parte a clasei dominante se desolidarizează de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu lumea în care sunt condamnați să trăiască, acești călugări-soldați în slujba unei ideologii* se cred destinați să disciplineze, din exterior, o societate* căzută în ghearele corupției și ale anarhiei pieții. Generația de foc Primul val de intelectuali europeni care aderă la bolșevism are de încheiat niște socoteli cu Marele Război (Primul Război mondial), marcat, în ochii lor, de lichidarea idealurilor umanismului burghez. Această „generație a tranșeelor” pretinde că urăște războiul. Fost combatant și autor al Focului - jurnal al unui pluton
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
suprarealismul și futurismul furnizează cauzei comuniste aderenți dintre care mulți o vor lăsa mai moale când URSS va rupe cu ei pentru a adopta „realismul socialist”. Este și cazul suprarealiștilor francezi care, fascinați de violența revoluționară și de distrugerea tradiției, aderă la PCF în 1927 sau rămân aproape de el, asemenea lui Jacques Prîvert și trupei sale de agit-prop* teatrală Octombrie. Louis Aragon va fi singurul care va rămâne comunist după 1932, și unul dintre puținii intelectuali admiși în sânul grupului conducător
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
anvergură care intră în partid. în afară de Aragon și Eluard îi mai putem cita pe Picasso, pe pictorul Edouard Pignon și pe savantul atomist Joliot-Curie. Dar Tony Judt atrage atenția că „intelectualii cei mai prețioși nu erau de fapt cei care aderau, ci cei care rămâneau în afara turmei, aducându-le staliniștilor o anumită credibilitate intelectuală prin sprijinul lor și prin statutul lor independent”. Război Rece și „realism socialist” Odată cu Războiul Rece* comuniștii occidentali își mobilizează intelectualii - în Franța, Mounier, Sartre, Merleau-Ponty, Benda
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
scrisului, reflectând asupra experienței sale concentraționare, asupra revoluției și a totalitarismului, înainte de a deveni ministru al Culturii în Spania în 1988. Mișcarea din Mai’68, care reactivează pasiunea pentru revoluție*, este, parțial opera unor intelectuali disidenți față de comunismul ortodox, care aderă atunci la stângism*. Firește, publicarea în franceză, în 1974, a Arhipelagului Gulag de Soljenițîn îi obligă pe mulți dintre ei să reflecteze mai adânc asupra totalitarismului. și totuși, tipul social al „intelectualului angajat”, trăind în iluzia ă se află în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
funcționarea autonomă a sferelor economică și socială. După 1989-1991, fostele democrații populare*, cele trei state baltice și Slovenia se orientează înspre economia de piață și democrație, pentru a se alătura finalmente Uniunii Europene (UE) care le susține și la care aderă între 2004 și 2007. în anumite ex-republici sovietice, asistăm în schimb la reafirmarea puterii vechilor elite și la menținerea lor la conducere, datorită susținerii fostelor poliții politice, dominației lor neștirbite asupra aparatelor de stat și strivirii celui mai mic germene
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în societățile capitaliste. MIHAIL GORBACIOV Născut în martie 1931 într-o familie de țărani ruși din provincia Stavropol, M. Gorbaciov militează în rândurile Komsomolului din timpul studiilor secundare. în 1950, el devine student la drept, la Moscova, iar în 1952 aderă la PCUS*. Acum o întâlnește pe Raisa Titorenko, studentă la filozofie politică, și se căsătorește cu ea în 1953. Absolvind studiile universitare în 1955, cuplul se întoarce la Stavropol, unde Gorbaciov devine secretar al organizației de Komsomol. în 1966, este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se încheie cu un armistițiu sau cu o pace, războiul contra burgheziei nu se poate sfârși decât odată cu eradicarea spiritului „burghez” care persistă în fiecare om. în vara anului 1920, cele „21 de condiții” impuse grupărilor socialiste care doresc să adere la Internațională Comunistă* (IC) subliniază că „în aproape toate țările din Europa* și din America, lupta de clasă intră în perioada războiului civil” și că lumea trăiește „într-o epocă a războiului civil înverșunat”. IC devine o vastă întreprindere de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Informația destinată publicității este așadar întotdeauna o informație oficială care utilizează expresia stereotipă și codificată conform canoanelor limbii de lemn*. Cel mai adesea, ea ține de agit-prop*, care vizează în același timp să convingă populația și pe observatorii externi să adere la ideile și la reprezentările puterii, și să le mobilizeze pentru a le face să acționeze după vrerea puterii. Organul central al partidului, care se află în inima dispozitivului de informație este numit adesea prin antifrază - pentru PCUS*, Pravda (Adevărul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1894 în regiunea Kursk într-o familie de țărani ruși, N.S. Hrușciov era cioban înainte de a deveni, la paisprezece ani, când abia știa să citească și să scrie, muncitor metalurgist în bazinul minier Donbass. Neimplicat în revoluțiile din 1917, el aderă la Partidul Bolșevic în 1918, se încadrează în Armata Roție* în 1919 și ia parte la războiul civil*. în 1921, partidul îl trimite să facă studii secundare într-un institut tehnic de pe Don. în 1924, devenit secretar al unui comitet
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
născut în 1818 la Trier, în Renania, în familia unui funcționar evreu convertit la protestantism și profesând idei apropiate de Iluminism. După studii de drept și filosofie și o viață studențească destul de agitată - are o fire rebelă și bătăioasă -, Marx aderă la teoriile lui Hegel și-și susține teza de doctorat. Dar, nereușind să obțină un post de profesor din cauza ideilor lui radicale, se angajează la ziarul democrat Gazeta Renană. După interzicerea acestuia, în 1843, se instalează la Paris cu soția
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Bruxelles, unde publică Sfânta Familie, critică virulentă a unei filosofii care nu ține cont de situațiile sociale. Acolo îl întâlnește pe Wilhelm Weitling, partizan al unui comunism creștin și lider al unei societăți secrete, Liga celor Drepți, la care Marx aderă. în iunie 1847, la primul congres al acesteia, la Londra, Engels impune ca ea să se numească Liga Comuniștilor și se adoptă un nou statut; acesta stipulează că scopul Ligii este „răsturnarea de la putere a burgheziei, instaurarea domniei proletariatului, suprimarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
punerea problemei unei eventuale legături între gândirea marxiană și modurile de întrebuințare represive pe care le-a cauționat ulterior. Pe de o parte, au existat indivizi și grupuri care s-au reclamat de la opera lui Marx fără ca pentru aceasta să adere și la concepția totalitară a puterii. Primele partide social-democrate din Europa Occidentală se refereau, sub influența lui Jaurès și a lui Guesde în Franța, a lui Kautsky și a lui Hilferding în Germania, a lui Otto Bauer în Austria, la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]