5,887 matches
-
pregătitoare(Preabecedar). Fișe de lucru pentru preșcolarii din grupele mare și pregătitoare. îndrumar pentru educatoare în aplicarea metodei fonetice, analitico-sintetice.Ediția a II-a, revăzută și înbunătățită, Bacău, E, Plumb”, 1996, 79[+LIII]p.. [118] ȘERBAN, SERGIU, Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât. Sinteză gramaticală și teste de evaluare a cunoștințelor, ConvDid, 7, nr.21, 1996, 48-60. [119] ȘERBAN, SERGIU, Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ. Sinteză gramaticală și teste pentru evaluarea cunoștințelor, ConvDid, 7, nr. 22, 1996, 52-63. [120] ȘERBĂNESCU, ANDRA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
II-a, revăzută și înbunătățită, Bacău, E, Plumb”, 1996, 79[+LIII]p.. [118] ȘERBAN, SERGIU, Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât. Sinteză gramaticală și teste de evaluare a cunoștințelor, ConvDid, 7, nr.21, 1996, 48-60. [119] ȘERBAN, SERGIU, Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ. Sinteză gramaticală și teste pentru evaluarea cunoștințelor, ConvDid, 7, nr. 22, 1996, 52-63. [120] ȘERBĂNESCU, ANDRA, Subiectele date la examenul de admitere la Facultatea de Litere și la Facultatea de Bibliologie și Științele Informării, LLR,25, NR.4
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
19] COJOCARU, ILEANA; BUTNARU, ELENA, Limba și literatura română: clasa a V-a, Iași, Taida, 2007, 188 p. [20] COJOCARU, ILEANA; BUTNARU, ELENA, Limba și literatura română: clasa a VI-a, Iași, Taida, 2007, 173 p. [21] COLIBĂȘANU, MONICA, Didactica adjectivului în școala gimnazială, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2007, 88 p. [22] CONSTANTINESCU, NICOLAE; OLTEANU, A. Gh.; TEODORESCU, VASILE, Limba și literatura română: Școala de Arte și Meserii: manual pentru clasa a X-a, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2007, 112
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și literatura română: teste rezolvate pentru clasele V VIII: metode de redactare a textelor funcționale, diverse tipuri de compunere, compoziții cu cerințe prestabilite, teste și sugestii de rezolvare, București, Corint, 2007, 232 p. [112] MÎNDRECI, LENUȚA; BOBÂRSC, IULIANA-ADELINA, Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât, Drobeta Turnu Severin, Irco Script, 2007, 67 p. [113] MOCANU, VIRGIL, Cum e corect ?: tablete de cultivare a limbii române, Constanța, Dobrogea, 2007, 128 p. [114] MOȚ, MIRCEA; CHIRIȚĂ, CORNELIA; PESTREA SUCIU, STELUȚA, Gramatica de la A la Z
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Caba Educațional, 2008, 190 p. [87] MOCANU, DRAGOS, Dicționar de sinonime, Constanța, Steaua Nordului, 2008, 461 p. [88] MOȘOARCĂ, ILEANA-IONELA; LINGURARU, ELENA, învățăm să scriem corect cu ABC, dar cum?, Lugoj, Nagard, 2008, 33 p. [89] MOȚOI, FLORENTINA-RELI, Pronumele și adjectivele pronominale posesive și de întărire: lucrare științifică, Costești, Ars Libri, 2008, 40 p. [90] MUREȘANU, CAMELIA Pregătire limba și literatura română: clasa a VIII-a: teze unice, Snagov, Klim, 2008, 256 p. [91] MUREȘANU, CAMELIA, Bacalaureat: limba și literatura română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
117] PANDURU, ANADA-VALERIA, Clase de cuvinte în limba română, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 55 p. [118] PANDURU, ANADA-VALERIA, Complementele circumstanțiale de cauză și de scop și subordonatele corespunzătoare acestora, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 65 p. [119] PANDURU, ANDA-VALERIA, Adjectivul pronominal și locuțiunea pronominală în limba română, Drobeta Turnu Severin, Irco Script, 2008, 47 p. [120] PAPAZI, STEFANIA ADINA; HRISTESCU, IOANA, Limba și literatura română pentru examenul de bacalaureat: repere de redactare a subiectelor de tip III: eseul: ghidul învățării
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Snagov, Klim, 2010, 288 p. [62] MANOLE, ANGELA, Primii pași spre școală: auxiliar didactic pentru clasa I: probe de evaluare predictivă, fișe de lucru, probe de evaluare sumativă, jocuri, Pitești, Paralela 45, 2010, 79 p. [63] MARCU, RAMONA-MIHAELA, Morfologia: substantivul, adjectivul, numeralul, Craiova, Didactica Nova, 2010, 88 p. [64] MARIN, LUCIA, Matematică și limba română: clasa a IV-a fișe de lucru, Craiova, Legis, 2010, 74 p. [65] MATEI, DANA MARIA, Metodologia predării complementului indirect, Slatina, [s.n.], 2010, 52 p. [66
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sud ale Australiei 118. DRAMELE COLONIZĂRII COLONIE PENITENCIARĂ Supraaglomerarea Închisorilor engleze, mortalitatea ridicată În rândul deținuților din lipsa condițiilor, legislația severă care prevedeau un număr mare de ani de detenție sau de deportare pentru o mulțime de delicte mărunte (mici adjectivul incognita nu-și mai are rostul, atât timp cât coastele noului continent i-au fost explorate, și propune ca Noua Olandă să se numească Australia. În scurt timp se va impune numele de Australia (1817), renunțându-se la la cel de Noua
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ele prin conținutul lor și să nu se scrie în continuare fraze care aparțin unor grupuri de idei cu totul diferite. Ca semn de punctuație, cratima ( liniuța de unire sau de despărțire ) se folosește: - în repetiții, când cuvântul repetat (substantive, adjective, adverb) formează o unitate; - în interiorul unor expresii formate din două substantive,un substantiv și un adverb, din două adverbe sau două interjecții;între două numerale, pentru a arăta că indicația numerică este aproximativă; - între cuvintele care arată limitele unei distanțe
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
putem vorbi de „medici instabili” decât de pacienți diabetici instabili. J.C. Pickup a scris o carte pe această temă - „Brittle diabetes” - în care, de asemenea, se îndoiește că diabetul instabil ar exista ca atare (24). Opiniile diferă și în ceea ce privește sensul adjectivului „brittle” care este destul de frecvent folosit ca scuză pentru medicul exasperat de pacient. S-a observat că instabilitatea metabolică apare mai frecvent la sexul feminin, iar vârsta medie de apariție este puțin peste 20 de ani. În lipsa unor criterii clare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
marcare a definitudinii în limba română veche. Exemplele de mai jos arată că există două tipare de marcare a trăsăturii [+ definit] în grupuri nominale complexe. În primul tipar, cel mai răspândit, determinantul definit - articolul hotărât, atașat ca sufix substantivului-centru (16a-b) / adjectivului prenominal (16c-e), adjectivul demonstrativ (17), genitivul / posesivul determinant (18) - ocupă prima poziție a grupului nominal extins. (16) a. și împreună cu țara ungurească (DÎ.1600: XXXIII) b. Și cu aceasta se schimbă pohta omenească (FD.1592-604: 458r) c. dăm după moartea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în limba română veche. Exemplele de mai jos arată că există două tipare de marcare a trăsăturii [+ definit] în grupuri nominale complexe. În primul tipar, cel mai răspândit, determinantul definit - articolul hotărât, atașat ca sufix substantivului-centru (16a-b) / adjectivului prenominal (16c-e), adjectivul demonstrativ (17), genitivul / posesivul determinant (18) - ocupă prima poziție a grupului nominal extins. (16) a. și împreună cu țara ungurească (DÎ.1600: XXXIII) b. Și cu aceasta se schimbă pohta omenească (FD.1592-604: 458r) c. dăm după moartea lor cărțile acestor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de "articolul hotărât inferior" (identificat și descris în Cornilescu și Nicolae 2011a) (19)-(20). Astfel, articolul nu se realizează ca afix atașat constituentului care ocupă prima poziție a grupului nominal, ci se realizează ca sufix al substantivului-centru, fiind precedat de adjective prenominale (19) (deși adjectivele prenominale prezintă opțiunea de a purta articolul sufixal), de cuantificatori (20) (Nicolae 2013a, 2015a) sau de genitive prenominale (21). Acest tipar este mai rar, însă este atestat în toate cele trei secole ale românei vechi (Stan
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
identificat și descris în Cornilescu și Nicolae 2011a) (19)-(20). Astfel, articolul nu se realizează ca afix atașat constituentului care ocupă prima poziție a grupului nominal, ci se realizează ca sufix al substantivului-centru, fiind precedat de adjective prenominale (19) (deși adjectivele prenominale prezintă opțiunea de a purta articolul sufixal), de cuantificatori (20) (Nicolae 2013a, 2015a) sau de genitive prenominale (21). Acest tipar este mai rar, însă este atestat în toate cele trei secole ale românei vechi (Stan 2013: 31) în texte
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Nicolae 2012), nu este pe deplin gramaticalizată în româna veche (Stan 2013: 37; Nicolae 2015b). Cel prezintă o gramatică dublă, de demonstrativ și de articol, după cum arată distribuția și interpretarea sa. Distribuțional, modificatorul care apare după cel poate fi un adjectiv calificativ (26a), participial (26b) sau relațional (26c), precum și o propoziție relativă (26d); opțiunea (26c) (specifică demonstrativului) a fost eliminată în trecerea la româna modernă: (26) a. să arăt strâmbătura și tâlcul cel rău a lor (VRC.1645: IIIr) b. fiiu-său
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a lor (VRC.1645: IIIr) b. fiiu-său cel iubit (CC1.1567: 73v) c. birăul cel rumânescu (DÎ.1593-97: XCVII) d. aproape de cei ce vindeca (CC2.1581: 171) Cel poate preceda în mod direct substantive sau grupuri nominale complexe alcătuite din adjectiv + substantiv, context specific tot adjectivelor demonstrative: (27) a. cu cel brâu (CM.1567: 263r) b. în cel munte nalt (A.1620: 57r) De interes sunt și construcții precum cele din (28a), în care cel,urmat de un modificator adjectival nondefinit
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
b. fiiu-său cel iubit (CC1.1567: 73v) c. birăul cel rumânescu (DÎ.1593-97: XCVII) d. aproape de cei ce vindeca (CC2.1581: 171) Cel poate preceda în mod direct substantive sau grupuri nominale complexe alcătuite din adjectiv + substantiv, context specific tot adjectivelor demonstrative: (27) a. cu cel brâu (CM.1567: 263r) b. în cel munte nalt (A.1620: 57r) De interes sunt și construcții precum cele din (28a), în care cel,urmat de un modificator adjectival nondefinit, precedă o secvență nominală definită
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o mai largă accesibilitate decât în româna modernă. Lăsând deoparte elementele funcționale (determinanții și cuantificatorii), o mare varietate de elemente lexicale pot preceda centrul substantival (v. și Cornilescu și Nicolae 2011c; Brăescu și Dragomirescu 2014; Brăescu, Dragomirescu și Nicolae 2015): adjective calificative (30), adjective relaționale (tematice și clasificatoare) (31), genitive și adjective posesive (32) și argumente nominale (33). (30) a. la luminatul craiul leșescu (DÎ.1599: XVIII) b. la sfintele besearici (AAM.1713: 7r) (31) a. evreiasca limbă (CV.1563−83
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
accesibilitate decât în româna modernă. Lăsând deoparte elementele funcționale (determinanții și cuantificatorii), o mare varietate de elemente lexicale pot preceda centrul substantival (v. și Cornilescu și Nicolae 2011c; Brăescu și Dragomirescu 2014; Brăescu, Dragomirescu și Nicolae 2015): adjective calificative (30), adjective relaționale (tematice și clasificatoare) (31), genitive și adjective posesive (32) și argumente nominale (33). (30) a. la luminatul craiul leșescu (DÎ.1599: XVIII) b. la sfintele besearici (AAM.1713: 7r) (31) a. evreiasca limbă (CV.1563−83: 18v) b. dumnezeesculu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
funcționale (determinanții și cuantificatorii), o mare varietate de elemente lexicale pot preceda centrul substantival (v. și Cornilescu și Nicolae 2011c; Brăescu și Dragomirescu 2014; Brăescu, Dragomirescu și Nicolae 2015): adjective calificative (30), adjective relaționale (tematice și clasificatoare) (31), genitive și adjective posesive (32) și argumente nominale (33). (30) a. la luminatul craiul leșescu (DÎ.1599: XVIII) b. la sfintele besearici (AAM.1713: 7r) (31) a. evreiasca limbă (CV.1563−83: 18v) b. dumnezeesculu ajutoriu (CC2.1581: 475) c. proroceasca grăire (CC2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Domnulu (CC2.1581: 20) c. fata [AP [DPa lu Dumnezeu] născătoare] (CC2.1581: 495) d. un om [AP [PPde oști] pururea poftitoriu] (CLM.1700−50: 164v) (37) numele acesta [APcinstitu foarte] părea-i-se a fi (CC2.1581: 441) Cu excepția adjectivelor calificative (30), toate celelalte structuri au fost treptat eliminate din poziția prenominală. În §2.3 infra, vom prezenta pe scurt analiza propusă de Ledgeway (2012) pentru schimbarea graduală centru-final --> centru-inițial în trecerea de la latină la limbile romanice. Ledgeway (2012) arată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2012) arată că această schimbare progresivă este caracterizată de o anume direcționalitate, în concordanță cu predicțiile FOFC22: ordinea centru-inițial se propagă dinspre centrele ierarhice superioare (complementizator, prepoziție) înspre centrele plasate mai jos în ierarhia propozițională / nominală (flexiune, verb și nume, adjectiv, respectiv). Predicția acestei direcții de schimbare este că centrele nominale și adjectivale sunt cele mai conservatoare, ceea ce explică existența structurilor cu centru final doar în grupul nominal și în cel adjectival și a discontinuităților caracterizând grupul nominal și grupul adjectival
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-i cătră Iisus zicând (NT.1648: 76r) (64) și-l trimise la Pilat (NT.1648: 101r) Necesitatea de a reda contexte complexe se poate ilustra și cu un exemplu privitor la grupul nominal. Astfel, nu toate exemplele în care un adjectiv nondefinit precedă un substantiv definit ilustrează fenomenul articolului definit inferior discutat în §1.2.1 supra. Unele exemple cu această ordonare a constituenților sunt inversiuni predicative în structuri exclamative, precum: (65) O! nesățioasă hirea domnilor spre lățire și avuție oarbă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o explicație corectă pentru această coocurență. (134) a. Mă întreabă dacăsă vină. (a'. Mă întreabă dacăvine) b. Știu cumsă fac. (b'. Știu cum a făcut) c. Mă întreabă dacămâinesă vină. Se știe că, în general, complementizatorii și elementele relative (pronume, adjective, adverbe) se exclud reciproc, intuiție formalizată de Chomsky și Lasnik (1977) ca Doubly-Filled COMP Filter 72 și extinsă de Koopman (1996) și Koopman și Szabolcsi (2000) ca o constrângere generală asupra lexicalizării simultane a centrului și a specificatorului aceleiași proiecții
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
centrului D0 (centrul funcțional cel mai înalt din structura grupului nominal, analog centrului C0 din structura propoziției, v. Giusti 2015: §1 și bibliografia) prin ACORD la distanță: centrul D0 este separat de substantivul purtând specificația de definitudine de constituenți ca adjective (neacordate în definitudine) (166a-b) sau cuantificatori (166c-d). (166) a. Pentru aceea și Dumnezeu priimiia toate jârtvile lui, iar de cătră [spurcate și viclene jârtvilelui Cain] îș întorcea Dumnezeu fața sa (PI.~1650: 5r) b. Încă ert pe [credinciosrobul meu] (cutarele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]