6,732 matches
-
a trezit un interes viu În celelalte state comuniste est-europene, În special În Polonia și Ungaria. A fost nevoie de Întreaga ostilitate a Chinei maoiste și de intervenția țancurilor sovietice În Budapesta, În toamna anului 1956, pentru a curma aceast... admirație. „Titoismul” a fost din nou vînat atunci, dar de data aceasta pentru c... reprezenta o versiune concurent... atractiv... a comunismului, atît din punct de vedere economic, cît și pe planul politicii externe. În urmă schismei din anii ’60, tab...ra
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
deoarece reprezintă fie rămășițe ale unor oameni, fie lucruri făurite de oameni. ș...ț În al doilea rând, relicvele și imaginile care servesc drept obiecte de cult sunt considerate miraculoase, fie prin asocierea cu anumite evenimente, fie pentru că ele evocă admirația și credința. O a treia caracteristică a relicvelor și imaginilor venerate, În contrast cu locul sacru, este mobilitatea lor” (M. Nolan, S. Nolan, 1989, pp. 160-161; A. Morinis, 1992, p. 6; J.S. Strong, 1987, vol. XII, pp. 275-281). În speranța de a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mi-au adus acuzarea că în Poemele luminii se simte influență germană, mai ales [a lui] Arno Holz. Dacă amintesc acest lucru este pentru că nu văd decât o asemănare schematica, mai mult tipografica. În fond, eu n-am avut nicio admirație pentru acest poet. El reprezintă impresionismul german, pe când eu aș putea să am până la un punct legătură cu expresioniștii. " (" [...] îl est vrai que d'aucuns m'on accusé qu'on sent l'influence allemande dans Leș poèmes de la lumière, surtout
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
demersului, fie erori de informație sau chiar de construcție. Stilul său deloc edulcorat ia uneori forme de o duritate extremă, ironia fiind împinsă până la sarcasm, ca în foiletonul dedicat lui I. Constantinescu. Rare sunt momentele când criticul nutrește o nedisimulată admirație pentru un confrate sau altul, dar chiar și atunci o mărturisește cu eleganță și măsură, ca în cazul lui Eugen Simion, al cărui stil critic îl impresionează pentru că este „profund personal, limpede fără superficialitate, ferm fără exclusivisme”. Dacă în volumul
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
1988). Într-un stil metaforic, uneori prea încărcat pentru „canonul” studiului critic („Apele receptării, o clipă transparente, se încarcă pe nesimțite de mâluri groase, prin care ochiul nu are cum pătrunde”), verdictul asupra „complexului” Maiorescu este totuși corect, pendularea între admirație și condescendență, recunoștință și ingratitudine fiind vizibilă de-a lungul anilor în receptarea operei și a vieții. Accentele judicioase, observațiile pertinente (precum acelea referitoare la sporadica preocupare de critic literar, exacerbată de mai toți exegeții) sunt dublate de izbucniri „antimaioresciene
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
Egipt, Muntele Athos etc.). Trama biografică a reconstituirii este ulterior dezvoltată și amănunțită într-o monografie, Gala Galaction (1989), îmbinând criteriul cronologic cu cel tematic. Prezentarea operei literare este descriptivă, adesea convențional lirică și (în absența simțului critic) dublată de admirația nediferențiată, nivelatoare. Informația istorico-literară este însă remarcabilă și prezintă încredere. De aceeași natură sunt contribuțiile privitoare la Tudor Arghezi (în ipostază de monah și de comentator al ortodoxiei românești) și Al. Mateevici. A alcătuit culegeri din opera lui Galaction (articolele
CUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286582_a_287911]
-
anchetei privind specificul național. La începutul lui 1929, după ce preia pagina culturală a ziarului „Ultima oră”, C. poartă o polemică vehementă cu revista condusă de Nichifor Crainic; obiectul polemicii va fi poezia lui Blaga, față de care el își exprima o admirație entuziastă și era indignat de ceea ce i se părea a fi o insuficientă înțelegere din partea „Gândirii”. De asemenea, în 1928-1929, „Tiparnița literară” (ai cărei codirectori erau C., pe atunci în vârstă de douăzeci și trei de ani, și Camil Baltazar
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
1986 sub titlul O’Neill și renașterea tragediei, a cărei redactare pare a fi anterioară anului 1946. Partizan al noului deopotrivă în cultură și în viața socială, C. a fost un admirator entuziast al „modelului american” și al democrației rooseveltiene, admirație reflectată și în cărțile sale despre Statele Unite - Homo americanus (1933) și America văzută de un tânăr de azi (1934), contopite în Chipurile și priveliștile Americii (1940), care revelează și un bun reporter. C. este o personalitate de primă mărime a
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
iar moartea cumplită a lui Alexandru este o sancțiune mult prea drastică pentru mediocrul personaj. Tot astfel, tribulațiile erotice ale tânărului Andrei din al doilea roman, adonisul de un sezon al Sulinei, observate îndeaproape cu un amestec de invidie și admirație de puberul său frate, stârnesc o mulțime de nedumeriri. Plasând acțiunea într-un oraș ca Sulina, era de așteptat ca autorul să speculeze pitorescul decorului, dar, atent mai ales la reacțiile psihologice ale personajelor, întreprinzând o adevărată monografie a adolescenței
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
1970; De l’inconvénient d’être né, Paris, 1970; ed. (Despre neajunsul de a te fi născut), tr. Florin Sicoie, București, 1995; Écartèlement, Paris, 1979; ed. (Sfârtecare), tr. Vlad Russo, București, 1995; Exercices d’admiration, Paris, 1986; ed. (Exerciții de admirație), tr. Emanoil Marcu, București, 1993; Aveux et anathèmes, Paris, 1987; ed. (Mărturisiri și anateme), tr. Emanoil Marcu, București, 1994; Eseuri, tr., îngr. și pref. Modest Morariu, București, 1988; Revelațiile durerii, îngr. Mariana Vartic și Aurel Sasu, pref. Dan C. Mihăilescu
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
probe în viața lui Caragiale și, atent la nuanță, C. le înregistrează fără părtinire. El îi respinge pe detractori și îi corectează pe criticii lipsiți de spirit critic. „Să nu exagerăm”, zice într-un loc, domolind pe cei care, din admirație pentru scriitorul Caragiale, tind să sacralizeze pe revizorul școlar Caragiale. Rezultatul este o biografie obiectivă, atât cât poate fi obiectivă o interpretare totuși subiectivă a datelor. Mai corect ar fi să se spună „o viață posibilă” a lui I. L. Caragiale
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
din București. Pentru că revista imită formatul „Biletelor de papagal”, Tudor Arghezi „încearcă o lecție de punere în genunchi”, acuzând gruparea de la C. de plagiat. Asemănarea ar fi avut doar cauze financiare (F. Voican, Un răspuns), ploieștenii dezvăluindu-și, de altfel, admirația pentru marele poet, chiar dacă își mărturiseau deziluziile, impresia că trăiesc în „epoca tuturor posibilităților”, a „nevrozelor bolnave” și a „gloriilor de sezon”, într-o lume „cuprinsă de beția nesăturată a simțurilor”. Modernismului și „figurilor celebre”, Șt. A. Luca, în comentariul
CRAINICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286474_a_287803]
-
plăcută 6 Stimulare Experimentarea unor lucruri diferite sau noi 7 Folosirea talentelor Folosirea talentelor Și abilităților Dezvoltarea unor noi talente Și abilități 8 Sănătate Menținerea unei forme fizice adecvate Decizii din motive legate de sănătate 9 Stimă Câștigarea respectului Și admirației altora Demonstrarea propriilor capacități 10 Provocare/competiție Implicarea într-o competiție Testarea limitelor în situații dificile 11 Leadership/putere socială Organizarea unor activități pe echipe sau grupuri Obținerea unui post de conducere Sursa: Kabanoff, citat de Hall, Page, 2006: 48
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
o unică, exclusivă, scriere. La 47 de ani, scoate Cuvinte potrivite (1927). Volumul, în intenție reprezentativ, e o selecție care va marca temele sale. Cele o sută de poeme, inegale, dar izbitoare prin originalitate, au împărțit critica între adeziune și admirație (E. Lovinescu, F. Aderca, Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu, Vladimir Streinu) și contestarea totală (G. Bogdan-Duică, Ion Barbu). A. își continuă drumul într-o carieră literară fără precedent: cea mai mare parte a operei sale abia după 1927 va
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
spațiu (Pantazi), dar și în realul unei lumi infernale, putredă moral și pervertitoare, către care „craii” sunt trași, ispitiți de Pirgu, bufon, însă și „călăuză” malefică, apar în textul matein văzute din perspectiva unui al patrulea personaj, Povestitorul, amestec de admirație și iubire pentru primii doi (reversul: dispreț și aversiune față de „soitariul” Pirgu) și profundă contrariere la spectacolul degradării și automaculării lor. Viziune ce implică și degajă sugestii de ordinul unei conștiințe tragice, a ratării existențiale, a impregnării existenței înseși de
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
editat; în manuscris a rămas o piesă de teatru, Floarea morții, care urma să intre în repetiție pe scena Naționalului ieșean. Înainte de a descoperi viața, ca prozator, B. a avut imaginea ei fixată prin grila maeștrilor pe care, într-o admirație fidelă, i-a urmat toată viața: Maupassant, M. Sadoveanu, I. L. Caragiale. Cartea de debut, Chipuri de la mahala, vădea influențe venind din Caragiale. Ele se situează la nivelul cel mai vizibil: în limbajul personajelor, imitat pentru efectul de ridicol hilar, nu
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
Peste Ocean, 1926), B. nu mai e, desigur, sublocotenentul emotiv de odinioară. După șocul primelor contacte, comandorul, revenindu-și cu greu din năuceală și triindu-și de la o zi la alta prejudecățile, privește cu mai multă înțelegere și chiar cu admirație un mod de viață care știe să prețuiască promptitudinea și eficiența. Cu un minimum de meșteșugiri, în întâmplările pe care le narează, imaginarul capătă amprenta întâmplării adevărate. Dacă amintirea se prezintă ca un teritoriu al povestirii, povestirea, la rândul ei
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
Kirițescu, F. Aderca, Radu Beligan. La revistă mai colaborează Victor Eftimiu, Ion Pas, Lucia Demetrius, Ionel Teodoreanu, Henriette Yvonne Stahl. În numărul 6 din 1942 poate fi întâlnită și semnătura lui Tudor Arghezi (tableta Bis in idem), care își exprimă admirația pentru noua publicație. Se remarcă rubrica de interviuri, dedicată în general unor actori, dar din care nu lipsesc nici scriitorii (de exemplu, N. D. Cocea și Tudor Mușatescu). În schimb, revista, axată aproape exclusiv pe publicistică, tipărește foarte puține texte
BIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
seamă de lucrări ale lui Petru Pipoș. B. și ș. a răspândit în Ardeal noutățile culturale și științifice din Regat, reproducând rapoarte și conferințe de la Academia Română sau articole din „Convorbiri literare” și alte reviste. De la bun început a arătat o admirație specială față de Vasile Alecsandri (Balcanul și Carpatul, Odă ostașilor români, 10 Mai 1881, Cântecul gintei latine, acesta din urmă în limbile română, latină, franceză, italiană, cu o prezentare de Gr. H. Grandea). În numărul 25 din 1878 apare Adresa românilor
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
your wonted interest în the State; the other, that for love of me you love the Cardinal Richelieu." footnote> La moartea cardinalului, Ludovic al XIII-lea a trimis o scrisoare marchizului de Fontenay, care este o dovadă în plus a admirației și atașamentului pentru cardinal: "M. marchiz de Fontenay. Așa cum toată lumea cunoaște serviciile importante pe care mi le-a făcut vărul meu, cardinalul duce de Richelieu, si multele avantaje pe care, cu binecuvântarea lui Dumnezeu, le-am primit datorită sfaturilor sale
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
-lea, reușește să-l scoată pe Ludovic al XIII-lea din conul de umbra în care intrase, datorită strălucirii tatălui și fiului său. Care este diferența dintre Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea și Regele Soare? Pe langă admirația pentru curajul și gloria lui Henric al IV-lea și Ludovic al XIV-lea, un alt subiect de discuție este galanteria cu care au reușit să întrețină un număr considerabil de amante. În secolele al XVI-lea și al XVII
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
mignon du roi"cadourile se succedau conversațiilor, iar Ludovic a împins fără ezitare familiaritatea [dintre el și Cinq Marș, n.n.] până la a-l numi pe Henric « Cher ami », lucru care, pentru acea epoca, era îngrozitor. Curtenii erau împărțiți între stupefacție, admirație și, poate deja gelozie față de acest cuplu complementar. S-a încheiat un târg între cei doi bărbați: Henric nu va intra în această relație atâta timp cât nu a promis că «nu o va mai vedea pe Doamna de Hautefort ». Ludovic se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
l’Oeuvre, Madrid, 1991; Vintilă Horia, Recucerirea descoperirii, tr. Mihai Cantuniari, București, 1996, 43-47; Eleonora Hotineanu, „Principii de literatură comparată”, „Synthesis”, 1998, 25; Pavel Chihaia, Alexandru Ciorănescu și orizonturile cercetărilor sale, JL, 1999, 17-20; Dicț. esențial, 181-183; Crisula Ștefănescu, Între admirație și iubire. De vorbă cu Alexandru Ciorănescu, București, 2000; Nicolae Florescu, Noi, cei din pădure!, București, 2000, 210-216; Mihai Gabriel Popescu, Ștefan Ion Ghilimescu, Dinastia Ciorăneștilor, Târgoviște, 2000; Pavel Chihaia, Ultimul dialog cu Alexandru Ciorănescu, LCF, 2001, 29; Popa, Ist.
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
întoarcerii în Franța - aveau pentru mine o tonalitate secretă, pe care ceilalți nu o deslușeau. Era un fel de nimb invizibil purtat de Charlotte în tot acel trecut reînviat în bucătăria noastră afumată. Îmi spuneam cu o mirare plină de admirație: „Femeia aceea care aștepta luni și luni de zile faimoasele bătăi ale ceasului de la trei dimineața, în fața ferestrei acoperite cu flori de gheață, femeia aceea era totuna cu ființa misterioasă și atât de apropiată care văzuse într-o zi cochilii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
om sărac cu duhul, a vorbit despre fortotcika, ferăstruica... Mi-am dat seama că limba folosită de cercul acela îngust se compunea aproape exclusiv din cuvinte întortocheate, rebusuri, fraze manieriste, expresii cunoscute doar de membrii lui. Cu un amestec de admirație și de spaimă, am constatat că limba lor nu avea nevoie de lumea care ne înconjura - de soare, de vânt! Curând, aveam să reușesc să îi imit cu ușurință pe cei care jonglau cu cuvintele... Singura persoană care nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]