11,001 matches
-
obicei referindu-se la proprietarul clădirii. Augustus limitează prin edict imperial Înălțimea acestora la 21 de metri. După o perioadă de absență, o vedem reapărând În perioada modernă, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea adusă de nevoia de locuințe urbane, dar și de noul mod de viață al orașului industrial și liberal. Imobilul cu apartamente de Închiriat este folosit pentru toate stările sociale: pentru marea burghezie pariziană, pentru defavorizați (locuința socială). Modelul se răspândește și
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni : una verticală, Îndreptată spre Dumnezeu și alta orizontală, orientată către aproapele nostru, Între ele existând un raport de intercondiționare. Creștinul concepe slujirea plină de iubire a semenilor și ca pe o slujire adusă, implicit, lui Dumnezeu, iar slujind comunității Bisericii, are cinstea de a fi colaborator cu Hristos la realizarea Împărăției lui Dumnezeu. În concepția Sfinților Părinți, nu poate fi un alt semn mai bun de recunoaștere a celui credincios și a celui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
parte la biserică, se ruga la chilie și Îngrijea marea bibliotecă a mănăs‑ tirii, iar ziua era infirmier și Îngrijitor de bolnavi la bolnița din incintă. Cerceta pe călugării și sihaștrii bolnavi, le ducea mâncare, spăla rănile răniților de război aduși aici de pe front și alina pe toți cu dragoste, iar cu inima neîncetat se ruga și simțea pe Hristos 109. Acestea sunt pentru noi cei de astăzi adevărate lecții de amenitate, de generozitate și de ospitalitate. Toate acestea nu au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
excesiv doar asupra suferinței, cu atât mai mult ne cufundăm În ea. De aceea e necesar să urmăm exortația lui Hristos. Răs‑ punsul Său la frica și deznădejdea apostolilor este : „Îndrăz‑ niți, Eu sunt ; nu vă temeți !”, iar dojana fină adusă Apostolului Petru este valabilă și În cazul nostru În clipa când suferința devine descurajantă : „Puțin credinciosule, pentru ce te‑ai Îndoit ?”. În general, cel suferind este Îndemnat de autorii sfinți ca Întotdeauna să Își aducă aminte că nu este nici o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rugăciunea lui Iisus. El susținea pe bună dreptate „că rugă‑ ciunea «Doamne Iisuse Hristoase, miluiește‑ne pe noiă valo‑ rează o sută de drahme 205, dar «Slavă lui Dumnezeuă valorează o mie. Prin aceasta a vrut să spună că lauda adusă lui Dumnezeu e mai valoroasă decât orice altceva, pentru că de multe ori oamenii spun Rugăciunea lui Iisus când au nevoie de ceva ; dar când cineva, fiind În suferință, Îl slăvește pe Dumnezeu, este o nevoință”206. Bolnavilor care sunt chinuiți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Sfinții Cosma și Damian - patronii spirituali ai medicilor 257 Marele dosar hagiografic al acestor doi sfinți martiri, ale căror origini trimit tocmai către Antichitatea creștină, s‑a Îmbogățit și mai mult de‑a lungul secolelor, prin numeroasele traduceri și modificări aduse martirologiilor, dar și datorită culegerilor ce reunesc relatările minunilor și a multiplelor panegirice. Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 213 Credem că se cuvine să distingem Între câteva grupuri omonime ; cei ce au alcătuit Sinaxarul din Constantinopol
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
în afară de libertate. În libertate se vede antropocentrismul creștin, dezvoltat de teologia Părintelui Stăniloae. Credința că lumea a fost creată pentru om esențializează, la nivel de dogmă, acest antropocentrism. Nichita Stănescu l-a intuit, la modul poetic, în insolita lui laudă adusă lui Ptolemeu. (Vezi volumul Laus Ptolemaei, 1968). Creând omul, Dumnezeu a dat sens creației sale. Dar omul căzut e chiar cel care suferă de maladia altui tip de antropocentrism, cel luciferic, împărtășit de moderni și adâncit de amintitul "nou antropocentrism
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de a "gestiona" criza sacrificială. Marea diferență dintre religiile precreștine (sau postcreștine, ca Islamul), fie ele politeiste sau monoteiste, vine din natura sacrificiului: cum am mai spus-o, în vreme ce până la creștinism oamenii "îmblânzeau" violența malefică prin sacrificii animale sau umane aduse zeilor, în creștinism, pentru întâia oară, cel care se sacrifică este chiar "zeul", prin kenoză. Or, problema capitală în creștinism este dacă Iisus e deopotrivă Fiul lui Dumnezeu și om și nu doar Dumnezeu sau un om, un profet, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Or, problema capitală în creștinism este dacă Iisus e deopotrivă Fiul lui Dumnezeu și om și nu doar Dumnezeu sau un om, un profet, fie el și extraordinar. În conflictul cu religia oficială, creștinii erau învinuiți că nu practică sacrificiile aduse zeilor, ceea ce le atrăgea vinovăția pentru toate relele din imperiu. De aici persecuțiile dure și martirizarea creștinilor în primele secole. Altminteri, împărații tolerau toate cultele de tip sacrificial tradițional. Un edict din anul 304 impunea obligativitatea cetățenilor romani de a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pribegie să ispășească. Dar, zice Tomas, cei mai mulți dintre comuniști au rămas cu convingerea imaculatei nevinovății, rămânând credincioși comunismului și Moscovei. Doar câțiva, în frunte cu Dubcek, și-au descoperit, ca Oedip, vinovăția și au vrut să îndrepte ceva din nenorocirile aduse Tebei, adică patriei lor, Cehoslovacia. (Trebuie spulberată și prejudecata că lui Kundera îi lipsește sentimentul patriotic!). Și au fost striviți sub tancurile destinului. Tomas întrupează interpretarea într-un articol pe care-l trimite celei mai importante reviste a Uniunii Scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
m] axez mai degrab] pe eternele întreb]ri fundamentale ale gândirii etice decât pe problemele care sunt la mod] la ora actual]. P.S. Mulțumiri Recunoștință mea se îndreapt] c]tre multe persoane. În primul rând și în mod evident, trebuie aduse mulțumiri autorilor, nu numai pentru c] au g]sit timpul de a-si scrie articolele, ci și pentru c] au fost de acord s] le revizuiasc] în funcție de p]rerile mele despre cum ar trebui s] arate acest volum. În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Preceptul kantian conform c]ruia toate fiintele raționale trebuie s] se supun] unui „imperativ categoric” derivat din legea universal] a rațiunii a fost pe cât de aclamat, pe atât de criticat. Eseul explic] teoria kantian] și analizeaz] cele mai frecvente critici aduse acesteia. Tradiția contractului social WILL KYMLICKA Poate fi morală considerat] un acord implicit pe care il încheiem cu semenii noștri în scopul obținerii benficiiilor unei vieți sociale cooperative? Acest punct de vedere, atr]g]tor la prima vedere, este ținta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
succes întotdeauna. Orice antropolog întâlnește și comportamente care provoac] (adesea, intenționat) consecințe negative pentru alții. În fiecare societate exist] indivizi îngrozitori și nefericire cauzat] de comportamente șocante. Prezentarea realizat] de Evans-Pritchard populației Nuer este departe de a fi un omagiu adus camaraderiei ce domnește între ei. Cititorul r]mane cu impresia unui entuziasm al acestei populații de a și-o pl]ți unul altuia ori de câte ori cred c] pot sc]pa nepedepsiți. Totuși, toți cunosc regulile și metaregulile și pot calcula în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin intermediul prevestirilor f]cute de templu - sistem care învestea preoțimea templelor cu o putere extraordinar]. Templul funcționa într-un mod foarte similar cu o prim]rie modern], fiind centrul care administra dreptatea. Viol]rile codurilor divine erau interpretate că jigniri aduse zeilor. Cazurile erau audiate la poarta templului, ins], cănd martorilor sau oponenților li se cerea s] jure în numele zeului, cazul era mutat în incinta templului propriu-zis. În ciuda controlului asupra p]mântului exercitat de templul-stat, au avut loc secularizarea și privatizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
membrii unei familii. Pentru injuriile aduse membrilor aristocrației se aplică lex talionis (legea talionului). Pentru injuriile aduse oamenilor de rând și sclavilor se aplicau doar amenzi, iar în cazul sclavilor, amendă era pl]țiț] st]panului că recompens] pentru daune aduse propriet]ții. Legea familiei stabilea întâietatea țâț]lui. Dac] un membru al aristocrației întâmpină dificult]ți financiare, își putea vinde soția sau copiii că sclavi pe o perioad] de patru ani. Luarea în c]s]torie a unei soții f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eticii creștine, apoi prezint] temeiul pe care îl are în Noul Testament, în timpul propov]duirii lui Hristos, dup] care amintește activitatea Sfanțului Apostol Pavel, autorul celor mai multor scrieri ale Noului Testament, încheindu-se cu o scurt] prezentare a criticilor recente aduse eticii creștine. i. Privire asupra credinței și a eticii creștine Credință creștin], dup] cum indic] și numele, are leg]tur] cu Iisus Hristos, având la bâz] dou] presupoziții. Prima se refer] la realitatea existenței lui Dumnezeu - dar ce fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai discut] pe marginea acestor aspecte, f]r] a se fi ajuns, ins], la o rezolvare a lor. Oricum, este clar c] Sfanțul Apostol Pavel a inteles faptul c] baza eticii lui Iisus const] într-un r]spuns de bucurie adus generoasei gratii divine. „F]r] plat] ați primit, f]r] palt] s] dați” (Maț. 10,8). Împ]r]ția lui Dumnezeu, așa cum este prezentat] în primele trei evanghelii, este considerat] în epistolele Sfanțului Apostol Pavel că noua viat] intru Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
binele”. Eseul de fâț] pune accent pe teoriile deontologice. Fried și alți deontologi contemporani își prezint] propriile puncte de vedere că r]spuns și că m]sur] corectiv] la adresa teoriilor consecvențialiste frecvent discutate la mijlocul secolului. Deși în prim] instant] obiecțiile aduse consecințialismului au avut un caracter normativ, ulterior aceste nemulțumiri au servit drept fundament pentru dovedirea inconsistentei structurale și conceptuale a teoriei. Orice teorie care permite abordarea ființei umane într-o manier] asem]n]toare celei consecințialiste este, în opinia deontologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau constituie expresia unui principiu fundamental care își are originea în filosofia lui Kant și, cu prec]dere, în urm]toarea afirmație: „Este moral în mod obligatoriu că fiecare persoan] s] fie respectat] în virtutea rațiunii cu care este înzestrat]”. (Formularea adus] de c]tre Alan Donagan se apropie mai mult de formatul deontologic: „Este inadmisibil] nerespectarea oric]rei ființe umane - în persoana altora sau în propria persoan] - în calitatea sa de ființ] rațional]”.) Tocmai în baza condiției de respectare a statutului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a urma aceste norme. Nici cel]lalt mijloc de restrângere a normelor deontologice, si anume, „principiul tradițional al dublului efect”, asociat distincției dintre r]ul intenționat și cel neprev]zut, nu a avut rezultate mai bune; aceasta datorit] criticilor aduse principiului dublului efect și incertitudinilor legate de justificarea distincției menționate. Dac] aceste critici sunt întemeiate - și eu cred c] sunt -, ele ar putea s] pun] probleme serioase teoriilor deontologice contemporane, întrucat îndeamn] fie la extinderea interdicțiilor, fie la retragerea afirmației
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
guvern care pune accentul pe libertatea oamenilor. Ar trebui un astfel de guvern s] acorde important] formal] libert]ții poporului, evitând orice interferent] care ar aduce ofens] libert]ții? Sau ar trebui s] dispun] de toate m]șurile, inclusiv ofense aduse libert]ții, care s] prejudicieze noțiunea de libertate? Imaginați-v] c] se formeaz] un grup care se revolt] împotriva regulilor autoritare: o regul] asociat] cu o tradiție influențat] de religie. Pentru a complica lucrurile, imaginați-v] c] grupul are șanse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
una dintre p]rți obține totul, iar cealalt] nimic, si o împ]rțire în mod egal între aceste p]rți, este de preferat varianta care asigur] cea mai mare valoare a utilit]ții totale. Acesta este un aspect al criticii aduse. Un al doilea aspect este acela c] utilitarismul permite împ]rțirea în manier] radical] a propriet]ții individuale (inclusiv a anumitor p]rți ale corpului, iar în acest sens sunt cunoscute cazuri însp]imânt]toare de cedare forțat] de organe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discuție... discuțiile despre moral] nu se refer] la problem]” (Acheson, 1971, p. 13). Acesta pare s] fie adev]rul propriei contribuții a lui Acheson la dezbaterile cruciale, dar punctul lui de vedere nu și-a atins țintă și alte argumente aduse președintelui au avut o tent] moral], ca acela al lui Robert Kennedy care a susținut c] atacul aerian asupra bazelor rachetelor din Cuba, o soluție favorizat] de Acheson, va fi opusul lui Pearl Harbour. În spiritul lui caracteristic, Acheson a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la „plăcerea spectacolului verbal” (Eugen Simion). Tematica e „rurală”, dar spațiul din care se alimentează nu e unul tradițional, imuabil, ci unul în plină schimbare, din primii ani de după al doilea război mondial, marcat de răsturnări sociale, distorsiuni și ciudățenii aduse deopotrivă de modernizarea vieții satului și de totalitarism. Adeseori personajele nu sunt pur și simplu țărani, ci țărani ori fii de țărani deveniți șoferi, tehnicieni, paznici, funcționari sătești, tractoriști, învățători, bufetieri, electricieni, sanitari, mărunți „activiști” culturali, „cadre” la CAP, „responsabili
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
vizitează o pagină wiki are posibilitatea, dacă dorește, să-i modifice conținutul introducând orice date dorește. Dacă acestea sunt în concordanță cu tema tratată, atunci ele vor fi păstrate, altfel, vor fi înlăturate. Oricum, wikiurile păstrează o istorie a modificărilor aduse unei pagini wiki și oricând se poate reveni la una dintre versiunile anterioare. De buna funcționare a unui site wiki răspunde în totalitate „comunitatea wiki”. Aceasta este formată din „cititori” (persoane care doar consultă conținutul paginilor wiki, fără să modifice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]