3,979 matches
-
Paul Sperry (SUA), 19. 06, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sud-vestul Germaniei în Banat și Transilvania“; „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“ (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării; „Portrete de femei în pictură“ (10-17; l., închis); „Helios“: „Restituiri“ - pictură și obiect Elena Minodora Tulcan (l. -v. , 9-18; s., 10-15; d., închis); Facultatea de Arte Plastice: Bienala
Agenda2003-24-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281128_a_282457]
-
părintele Valentin Fotescu, preot la Biserică Sfântă Vineri Nouă din București. Tradiții pentru spor și sănătate POSTUL SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL. În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare și începutul secerișului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pamant fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
înscrisurile oficiale: școală primară, liceu, facultate, dosarul pentru Școala Română din Roma, examenul de doctorat ș.a., prenumele lui G. Călinescu este ortografiat „Gheorghe”. De aici, concluzia, d-lui Vârgolici: revenirea la grafia originară! Numindu-l „Gheorghe” , prenume comun în mediile agrare și pastorale, Maria Vișan, instinctiv, își hărăzise fiul muncii cârnpului . Strâns legat de substantivul grecesc „georgós”, „Gheorghe” are sensul de „țăran, agricultor, lucrător al pământului.” Sub înrâurirea modelelor apusene, în veacul al XIX-lea, „Gheorghe” s-a transbordat în „Giorgiu
Strigăt în pustiu by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/5692_a_7017]
-
cutremure, inundații și alte calamități; în mod intenționat nu a respectat ordinea cronologică a profețiilor, pentru a îngreuna interpretarea evenimentelor viitoare. Marți, 16 decembrie EXPROPRIEREA MARILOR PROPRIETĂȚI Acum 85 de ani, Partidul Național Liberal, aflat la guvernare, a început reforma agrară cu un decret prin care au fost expropriate marile proprietăți din vechiul Regat: integral terenurile arabile ale Coroanei, ale Casei Rurale, ale supușilor statelor străine ș.a., au fost reduse marile proprietăți aparținând persoanelor fizice. Terenurile expropriate au fost apoi date
Agenda2003-50-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281836_a_283165]
-
artă fotografică; „Sanctuarul de la Parța“; Expozițiile permanente ale secțiilor de Istorie si Știintele Naturii (10-17; l., închis); Secția de etnografie: „Ștergarul bănățean“; Expoziție permanentă de artă și arhitectură populară, de port popular (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ - expoziție de pictură Igor Isac; Arhitectura populară din Banat (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Grafica din secolul al XIX-lea în colecțiile de artă ale Muzeului Banatului“; Expoziția retrospectivă Vetró
Agenda2003-30-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281291_a_282620]
-
S.U.A., deși de acolo au pornit ravagiile ei. Guvernul Iorga a căzut, la demisia excedată a premierului, Argetoianu trecînd în opoziție. La liberali nu se mai putea întoarce cît îi porcăise. Și-a creat o grupare minusculă a sa, Uniunea Agrară, rebotezată în 1936 Partidul Agrar. Lipsit de principii de orice fel, era gata să formeze un guvern cu oricine s-ar fi aliat cu proiectele dictatoriale ale regelui Carol al II-lea, al cărui "om" devenise Argetoianu. În anii trecuți
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
pornit ravagiile ei. Guvernul Iorga a căzut, la demisia excedată a premierului, Argetoianu trecînd în opoziție. La liberali nu se mai putea întoarce cît îi porcăise. Și-a creat o grupare minusculă a sa, Uniunea Agrară, rebotezată în 1936 Partidul Agrar. Lipsit de principii de orice fel, era gata să formeze un guvern cu oricine s-ar fi aliat cu proiectele dictatoriale ale regelui Carol al II-lea, al cărui "om" devenise Argetoianu. În anii trecuți au apărut Memoriile lui Argetoianu
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
și aproape mai deloc cunoscut în restul Europei). La cincizeci de ani de la acea ediție, noul traducător și prefațator al lui Arghezi constată situația neschimbată, și încearcă să avanseze câteva explicații: să fie de vină tematica uneori vetustă, imaginarul său agrar sau acele trimiteri locale la forme de religiozitate populară, greu de echivalat, nu doar lingvistic, ci și cultural, în spațiul altei literaturi? Să fie de vină bascularea, încă indecisă, între tradiție și modernitate? Sau, pur și simplu, limbajul lui Arghezi
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
XIX și până la începutul secolului XX. Transilvania era valorizată din punct de vedere istoric, ideologic, ca loc de naștere a poporului român, dar și economic, economia fiind complementară cu a Regatului României. Avea industrie și resurse minerale, care completau caracterul agrar al economiei din Regat. Acesta avea petrol, cereale, forță de muncă ieftină. -Integrarea venea de la sine. -Nu este așa. România era o țară mică la acea vreme, fără forță economică, cu o armată slab dotată și resurse puține. Fără momentul
Marea Unire din 1918 - Controverse necunoscute despre constituirea României Mari by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/31868_a_33193]
-
Z. Ornea Mihail Kogălniceanu și-a legat numele de trei momente fundamentale pentru devenirea României moderne: revoluția din 1848, Unirea de la 1859 și Reforma agrară din 1864. Nu a fost iertat pentru asta. Cercurile ostile revoluției pînă tîrziu în interbelic concedeau să-l tolereze pe Kogălniceanu pentru moderația sa a "căii graduale" în comparație cu radicalii munteni (Bălcescu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti). Dar pentru contribuția sa
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
a fost iertat pentru asta. Cercurile ostile revoluției pînă tîrziu în interbelic concedeau să-l tolereze pe Kogălniceanu pentru moderația sa a "căii graduale" în comparație cu radicalii munteni (Bălcescu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti). Dar pentru contribuția sa esențială la reforma agrară, înfăptuită ca un act al loviturii de stat, datorată îndărătnicei împotriviri a moșierimii din Corpurile legiuitoare, dizolvate de Cuza, la îndemnul primului său ministru, n-a fost iertat deloc în epocă și mai tîrziu. I s-a amintit mereu de
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
mai". După abdicarea silită a lui Cuza Vodă (care, în ultimii doi ani, nu l-a văzut pe fostul său prim-ministru cu ochi buni, considerînd, profund eronat, că M. Kogălniceanu voiește să-și aroge pentru sine întreg meritul reformei agrare), Kogălniceanu intră într-un con de umbră politic. Continuatorii spiritului înnoitor ajung foștii lui colegi munteni și aceștia nu-l prea agreau. A mai fost ministru de Externe în 1877, în care calitate a declarat, în parlament, independența țării, apoi
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
realizări și insuccese ale Strategiei pentru Îmbunătățirea Situației Romilor, impactul Legii Statutului Maghiar asupra comunității maghiare din România și politici publice în domeniul minorităților naționale și etnice. Rapoartele sunt pe pagina web a C.R.D.E. , www. edrc. ro. A. M. P. Manifestarea agrară Turda Fest l Promovarea agriculturii, industriei și turismului În organizarea Asociației pentru Renașterea Municipiului Turda și a firmei Biz Bash Evenimente din București și cu sprijinul Primăriei Municipiului Turda, a Fundației Familiei Rațiu, a membrilor comunității locale ș.a., în perioada
Agenda2005-24-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283805_a_285134]
-
Renașterea Municipiului Turda și a firmei Biz Bash Evenimente din București și cu sprijinul Primăriei Municipiului Turda, a Fundației Familiei Rațiu, a membrilor comunității locale ș.a., în perioada 2-4 septembrie 2005, în țara noastră se va desfășura primul festival național agrar Turda Fest 2005, eveniment care își propune să promoveze agricultura, industria, turismul și tradițiile focalizate pe familie. Manifestarea va avea loc în municipiul Turda și are ca model străvechile tradiții europene de organizare a marilor festivaluri agricole zonale, ne-a
Agenda2005-24-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283805_a_285134]
-
i-a văzut numele pe o listă a celor ce urmează să fie arestați. Singura posibilitate de a se salva ar fi fost donația pământurilor proprii către stat, semn ultim și irecuzabil al noii sale orientări. în urma "convertirii" la politica agrară a regimului își va recăpăta pensia, dar soția lui, după o prăbușire interioară fatală va muri. Destinul lui Stelian Teodorescu înrămează o serie de alte destine mai puțin spectaculoase, mai puțin profunde, oarecum lineare, menite să dea puțină culoare epocii
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
la colectiv!? - Am dat?! Au luat! Parcă a dat careva?!... Au luat ăștia care n-aveau nici izmene pe ei! Tremurau, că ne pricopsim noi! Nu ții minte? - E, nu?! Întâi au luat caii! De, dușmanii de moarte ai Revoluției Agrare! Și-apoi, salam și bocanci... Ca să vezi! Și-apoi, cu câinii! I-ai! Și... tot la tăbăcit! ... Că mi s-a rupt sufletul! Dac-o mai țineau așa, ne tăbăceau și pe noi! - Mai știi? Pe la Canal, pe la Gherla sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pregătirii omului nou"10. Juxtapunerea dezvăluie, prin ricoșeu, amploarea ofensivei iluministe purtate de partid. "Superstițiile se sting, îndărătnicia veche cedează." Destinul individual al deportării/ detenției este identificabil, arheologic, printre rânduri. În elogiul clasicului se întrevede viitoarea energie a noii revoluții agrare și ridicarea blocurilor de locuințe, pe ruinele satelor sistematizate, după un plan rațional, imaginat de urmașii țăranilor înșiși. Coborârea scriitorului în lume se petrece în acest spațiu decorat sărbătoresc. Scenariul de viitor de la 1945 a căpătat substanța cotidianului și fericirea
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Circa 500.000 de români sunt aniversați, sâmbătă, de ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel (Paul, la catolici). Denumită popular și Sânpetru, ziua de 29 iunie marchează mijlocul verii agrare și sfârșitul celei de-a doua perioade importante de post dintre cele patru de peste an. Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea și în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creștini, iar apoi
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Tradiţii şi obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78203_a_79528]
-
la colectiv!? - Am dat?! Au luat! Parcă a dat careva?!... Au luat ăștia care n-aveau nici izmene pe ei! Tremurau, că ne pricopsim noi! Nu ții minte? - E, nu?! Întâi au luat caii! De, dușmanii de moarte ai Revoluției Agrare! Și-apoi, salam și bocanci... Ca să vezi! Și-apoi, cu câinii! I-ai! Și... tot la tăbăcit! ... Că mi s-a rupt sufletul! Dac-o mai țineau așa, ne tăbăceau și pe noi! - Mai știi? Pe la Canal, pe la Gherla sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
mai mulțumește o Românie eternă; vrem o Românie actuală". Prin această declarație de principiu, Noica recunoaște, asemenea și după Cioran, că e absolut necesară dezvoltarea țării spre o civilizație modernă de tip industrial, depășindu-se și renunțîndu-se, hotărît, la eminamența agrară. Prin aceasta Noica, precum mai înainte Cioran, se deosebește radical de orientările ideologice tradiționaliste, apropiindu-se vizibil de pledoariile, din anii douăzeci, ale lui Lovinescu și Zeletin. Și deși Noica se păstrează exclusiv în sfera culturalului, ignorînd-o pe cea a
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
vârful limbii, ridicat ca un vârf de condur etrusc. — Cu una din alea aș încerca acum, pe loc, mi-a strigat. Ce m-aș mai lăsa triturată de o moartă din aia cu brocarturi. Asta în timp ce tu ai pleda reforme agrare în Senat. — Uite-o, i-am zis, arătându-i o bacantă cu păr de Meduză ce se ondula singură printre dansatorii de pe ringul noului bar trendy din Cartierul European, unde eșuaserăm, Le Goupil en Chaleur. Zvâcnind din șolduri pe ring
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
șansa hoitului român să devină viu... „Domnule Țuțea, dacă ați fi fost ales președinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotărâre pe care ați fi luat-o?“ — Prima hotărâre: privatizarea, însemnând construcția celor două comune: comuna agrară, întemeiată pe gospodarul dibaci și priceput, și comuna urbană, guvernată de întreprinderi, de acești giganți ai lumii moderne. Și aș fi creat institute care să sincronizeze poporul român cu toate cuceririle speciei om, mutate în spațiul valah. Că eu nu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
tipografia Theodor Neculuță, pentru... impresie! În efortul de „înfrumusețare a locului de muncă” nu uită nici „elementul-om”, impune peste tot rigori „estetice”. Dactilografei îi recomandă culoarea pentru păr, parfumul care îi priește lui ( că de când la Radio, la secția agrară, a rămas cu o supărătoare rinită alergică de la fân), culoarea pantofilor și a genții, lungimea părului și a unghiilor etc. Într-un cuvânt, un personaj foarte complex tovarășu' Perju, un adevărat uomo universale, care trebuie să-și cunoască oamenii cât
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
situând-o în contextul acelor timpuri, pentru că numai așa poate judeca cineva un act politic. „Scrisoarea” demasca necruțător violarea Constituției și a drepturilor omului, denunța absurditatea și cinismul „sistematizării satelor”, abuzurile și crimele Securității, demonstra falimentul economiei planificate, stupiditatea politicii agrare și consecințele dezastruoase ale politicii de asimilare forțată a minorităților naționale și, în sfârșit, descria izolarea flagrantă a României în Europa. Penuria de alimente, întunericulde pe străzi și temperatura „de îngheț” din apartamente și case completau tabloul devastator, menit a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
și a comerțului exterior, a fost promulgată Legea Privatizării Industriei și a fost adoptată Legea 18 a Fondului Funciar, prin care peste 80% din suprafața arabilă a țării era trecută în proprietate particulară. Nu voi insista aici asupra acestei reforme agrare de secol al XIX-lea, care a fărâmițat la maximum suprafața arabilă. Fapt este că această lege, ca și cele menționate mai sus au declanșat procesul de dislocare a vechii structuri sociale. Primul cutremur social: mineriadatc "Primul cutremur social\: mineriada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]