6,939 matches
-
78 (62.24%) au comis acte violente catalogate ca nefiind agresiv dirijate împotriva altor ființe: agresiune verbală, clasticități diferite, distrugeri de bunuri etc, care prin natura lor stranie au atras atenția. 26 adică 22.41% au comis acte antisociale severe (agresiuni fizice implicând o armă) și de regulă sub influiența alcoolului. Comportamentul piromanic, cu aceiași notă de stranietate (și de regulă repetitiv, bizar și fără motivație serioasă) a fost regăsit în 4 (3.44%) din cazuri. Mult mai frecvent (N=8
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în capitală („v stolițe”) și în gubernii (uneori e pomenit și Chișinăul). Cobori din microbuz când Russkoe Radio transmite o melodie interpretată de Mașa Rasputina - o voce fumată și răgușită te imploră: „Liubi menia..., liubi Rossiiu!!!...”(iubește-mă, iubește Rusia!). Agresiunea sonoră rusească nu se termină o dată cu revenirea acasă din oraș. Televiziunea prin cablu, SUN TV, condusă de moldoveanul A. Sârbu, retransmite 10 din cele 14 canale în limba rusă. De parcă aceasta n-ar fi fost de ajuns, la cererea concitadinilor
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
psihice. Ei sunt, Într-o terminologie folosită abundent, personalități accentuate. În fapt, aproape fiecare dintre ei este o ființă cu o capacitate extraordinară de a rezista suferinței. Șirul exasperant de boli cărora trebuie să le facă față Virginia Woolf sau agresiunea permanentă a anemiei fizice asupra unui psihic oricum fragil, la Pavese, ființa umană secătuită de presiunea trăirilor metafizice, la Sylvia Plath, ar fi doborât, În mod normal, chiar ființe mai robuste - fizic vorbind. Fragilitatea invocată de către mai toți comentatorii, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
felul acesta, se pune Între paranteze un Întreg și fertil câmp al investigației. Jurnalele intime ale sinucigașilor sunt impregnate, conștient sau inconștient, de un model suicidar. Însă lucrul cel mai neobișnuit este că modelul acesta nu domină prin forță și agresiune și nici măcar prin persistență. El nu e centrat pe un obiect, o Împrejurare sau o acțiune anume, ci, cum o dovedește Baldine Saint Girons, pe o stare: Pulsiunile morții nu vizează un obiect, ci doar o stare, exprimată metaforic prin
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
după ocuparea Franței de către germani, se va avânta iarăși În viața publică, uitând de sănătoasele gânduri de la Începutul lui 1940.) Dar această incapacitate de a reacționa satisfăcător e reflexul unor caracteristici temperamentale, al neputinței de a se raporta corect la agresiunea exteriorului: Fondul Întregii mele timidități și al lașității mele provin din faptul că nu sunt capabil de nici o reacție fizică. Sunt un limfatic nervos, la care Întreaga descărcare nervoasă se risipește În interior, unde face ravagii, În loc să stimuleze mușchii și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și ceea ce exteriorizează. S-ar vrea deschisă spre lume, dar contactul cu necunoscutul o sperie și o obosește. Experiențele ei sunt pur mentale: străpungeri teoretice ale unei platoșe care o strivește sub greutatea ei. Iritabilitatea permanentă e răspunsul prompt la agresiunea unui exterior pe care-l percepe difuz, deformat de avalanșa de informații care-și croiesc drum spre ea. Percepe, de pildă, sexul ca pe o cale de a victimiza specia umană. Pe câtă vreme animalele, „preafericitele fiare inferioare”, intră În călduri, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de manuale a fost în mare măsură marginalizată, odată cu narațiunea istoriografică care i-a dat naștere 291. Pozitiviștii "au făcut din istorie marele ordonator al evenimentelor"292 considerau cei din școala "Analelor" -, iar cultura mass-media "a făcut din istorie o agresiune"293, exploatând în același timp, cu deplină libertate, factologia istorică, ca bază de date și ofertă comercială. Se poate însă concepe o narațiune fără evenimente și fără personaje? Sau, așa cum acuză critica postmodernă a istoriei, fără un act deliberat de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în bloc pentru suferințele aduse "poporului" de istoria recentă. Povestea Primului Război Mondial a fost în întregime rescrisă, din perspectiva luptelor de clasă. Nici țările nu mai apăreau în manuale ca entități statale unitare, ci ca niște regiuni oarecare, mereu sfâșiate de agresiunile reciproce între "exploatatori" și "masele populare". Partidele muncitorești erau descrise ca forme de unire ideatică a popoarelor, peste dezbinările aduse de "asupritorii" lor: "lupta dintre țările mari, conduse de boierii capitaliști, se întețea. Ele râvneau să înghită țărișoarele mici, să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
democrat-populară", nu putea fi vorba decât despre un alt martiraj, pus de această dată sub numele lui I. C. Frimu, care binemerita înaintea lui Nicolae Ceaușescu titlul de "conducător iubit"314. Basarabia dispărea complet din poveste, nefiind invocată nici măcar în cazul agresiunii capitalismului românesc față de tânărul stat socialist din 1918. Relatarea continua obsesiv pe tema protestelor sociale, ignorând complet dimensiunea națională. Greva generală din 1920 era introdusă în discuție ca precedent istoric pentru "Crearea Partidului Comunist din România"315; aici trebuia să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dar și de "puterile centrale"346. Ca soluție intermediară, cele petrecute în anii 1917-1918 au fost complet desprinse de război și de caracterul său "imperialist"347. Totuși, cele întâmplate în Basarabia erau în continuare condamnate, ca fiind "un act de agresiune, de încălcare a voinței liber exprimate de imensa majoritate a populației din această regiune"348. Prin urmare, erau puse sub titlul paradoxal "trădarea intereselor naționale de către burghezie și moșierime"349. Despre "unirea Transilvaniei cu România încheierea procesului de formare a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
laconismul singurei propoziții despre soarta "teritoriului dintre Prut și Nistru"352. În cazul Basarabiei, această soluție minimală era utilă, în primul rând, pentru că înlătura violentele acuze din anii precedenți, dar Bucovina nu era clar menționată 353, nici măcar ca obiect al agresiunii "burghezo-moșierești". Profitând de spațiul generos, descrierea celor petrecute la 1 decembrie 1918 se lărgea, în schimb, atât de mult, încât părea să justifice echivalarea tuturor "evenimentelor din toamna anului 1918" cu "Marea Adunare de la Alba Iulia"354. Paradoxal, în urma comprimării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acceptat și de administrat, îndeosebi din cauza masivului transfer de populație. Autorul insista asupra marilor tulburări din anii '40, care schimbaseră structura demografică a întregii regiuni, asupra raporturile între diferite etnii, asupra statutului lor economico-social etc. Relatarea sublinia suferințele țării sale agresiunea ucraineană din anii '40, de exemplu dar nu și replicile date de statul polon, între ele numărându-se expulzarea etnicilor germani, după încheierea războiului. Această din urmă acțiune era cumva explicată prin faptul că "la momentul respectiv nu se putea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
națională, ba chiar și alfabetul latin (substituit cu cel chirilic) au fost mereu denigrate de autorități, cu intenția de a acredita existența unei ficțiuni, a poporului și a limbii "moldovenești"85. Manualul prezintă consecvent formele de rezistență 86 împotriva acestor agresiuni identitare, insistând pe efortul de prezervare a valorilor culturii românești. În această luptă, intelectualii au fost eroii cei mai îndrăgiți, Uniunea Scriitorilor fiind primul grup legal organizat care a combătut deschis falsa identitate "moldovenească". Apărând cultura națională 87, scriitorii au
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
provincii istorice românești răpită de habsburgi în 1775" (Ibidem, p. 272). 360 Ibidem, p. 274. 361 Despre Basarabia în 1918 autorii au scris o singură propoziție, dar această concizie putea fi o bună modalitate de a evita obișnuitele acuze de agresiune aduse guvernului român. Pentru Transilvania a fost rezervată o întreagă lecție, de patru pagini, cu insistente note triumfaliste (vezi Dragna Florea, Ionescu Matei, Iordănescu Aurel, Istoria României. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975, p.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
reconstituirea unor realități și, mai ales, a unor judecăți valorice asupra lor. 135 Lăcrămioara Stoenescu, op. cit., p. 9. 136 Este o perspectivă neașteptată asupra "foloaselor" colectivizării pe termen lung. Se poate spune că generații întregi și-au datorat urbanizarea acestei agresiuni masive asupra satului românesc. Amintindu-și contextul propriei școlarizări, o femeie născută în 1949 a punctat foarte clar raportul între cele două realități: "în anii în care am mers eu la școală, în '56, nu se punea problema decât să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
iese și reintră în aceeași sală în interval de o jumătate de oră); în schimb se insinuează dubii, ezitări cînd confruntăm o percepție recentă (recunoașterea agresorului dintr-o mulțime de suspecți) cu o amintire incertă, pentru că traumatizantă și îndepărtată (violul, agresiunea). De aceea se va recurge la mărcile materiale-indici ca urme irecuzabile ale prezenței anterioare în spațiul evenimentului "reconstituit" sau stadii iconice intermediare ale persoanei menite să reducă diferențele (a se analiza distorsiunea introdusă de celebra fotografie juvenilă a lui Truțulescu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mesajului publicitar biaxial: de la verbalitatea literară a formelor "arhaice" de publicitate (din care subzistă azi doar sloganul) s-a trecut la exploatarea intensă a analogicului, la binecunoscutul "imperialism al imaginii", tradus de o multitudine de coduri: cromatic (redat "incisiv" prin agresiunea unei culori: galbenul de Shell, al-bastrul deschis al companiei Air France etc.), tipografic (axat pe hiperbole grafice: supradimensionarea acroșajelor, sublinieri, încadrări, discontinuități în linearizarea mesajului), fotografic (cu efecte retorice de punere în scenă a obiectului, de manevrare a dimensiunilor și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o emoție ochii coboară spre stînga, iar cînd e vorba de un dialog interior coboară spre dreapta. 8.7. Semnificații ale comunicării gestuale și posturale În mod indubitabil orientarea corpului, expresia facială, mișcarea membrelor indică un mesaj de întîmpinare, de agresiune, de protecție, de calmare, de supunere, de dominare etc. Confuzia între postură (+ static) și gestualitate (+ dinamic) nu este posibilă; în genere însă mesajul gestual însoțește și confirmă pe cel postural. Limbajul gestual este dublu articulat: 50-60 de unități fundamentale (kinemele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tetracotomie al cărei factor decisiv este relația interpersonală (de la proximitatea afectuoasă sau agresivă la distanța respectuoasă sau glacială), fiecare distanță avînd o fază apropiată și una îndepărtată. i) distanța intimă este distanța dragostei, protecției, mîn-gîierii, îmbrățișării, dansului, dar și a agresiunii, a încleștării violente. Situată între 0-0,5 m ea permite atingerea interlocutorului, pătrunderea în spațiul său. Specialiștii au considerat teritorialitatea proiecția simbolică a omului în spațiul înconjurător, proiecție supusă unor codificări stricte, dar pe care umanitatea a tratat-o ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau ca preludiu al hărțuirii sexuale etc) ; intruziunea în spațiul personal al celuilalt (apropierea prea mare de membrii unui grup care vor avea senzația că sînt spionați sau provocați ca în sistemul castelor indiene unde distanțele permise sînt riguros cuantificate); agresiunea (constînd în atingerea și deci murdărirea învelișului corporal al interac-tantului; caz extrem agresiunea sexuală). Această violare a spațiului persoanei reprezintă pandantul agresiunii teritoriale actualizate ca invazie (acapararea teritoriului celuilalt), violare (intruziune) și contaminare (poluare, distrugere etc. cf și W. Nöth
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
apropierea prea mare de membrii unui grup care vor avea senzația că sînt spionați sau provocați ca în sistemul castelor indiene unde distanțele permise sînt riguros cuantificate); agresiunea (constînd în atingerea și deci murdărirea învelișului corporal al interac-tantului; caz extrem agresiunea sexuală). Această violare a spațiului persoanei reprezintă pandantul agresiunii teritoriale actualizate ca invazie (acapararea teritoriului celuilalt), violare (intruziune) și contaminare (poluare, distrugere etc. cf și W. Nöth, 1990:414). Teritoriile eului (mai ales cele situaționale) au o dublă finalitate: permit
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
avea senzația că sînt spionați sau provocați ca în sistemul castelor indiene unde distanțele permise sînt riguros cuantificate); agresiunea (constînd în atingerea și deci murdărirea învelișului corporal al interac-tantului; caz extrem agresiunea sexuală). Această violare a spațiului persoanei reprezintă pandantul agresiunii teritoriale actualizate ca invazie (acapararea teritoriului celuilalt), violare (intruziune) și contaminare (poluare, distrugere etc. cf și W. Nöth, 1990:414). Teritoriile eului (mai ales cele situaționale) au o dublă finalitate: permit strategii de evitare (pentru menținerea respectului), dar și intrarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
iar aceasta se revoltă: "Cum să mai vreau cînd nu mi-ai dat deloc pînă acum?"). PROXEMICA Studiu științific al distanțelor interpersonale, întreprins de antropologul american E.T.Hall. În ciuda diferențelor dintre culturi, toate grupurile cunosc distanța intimă (a dragostei sau agresiunii), distanța personală a prieteniei și colaborării, distanța socială a ierarhiilor, precum și cea publică (a scenei sau arenei politice). RECURENȚĂ Repetiție regulată și previzibilă a unui fenomen. REDUNDANȚĂ Termen împrumutat din retorică (unde avea sensul de repetiție, dar ca exces) de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Vineri este un intrus în ordinea arbitrar instituită pe insulă de către Robinson. Astfel, aproapele este vizualizat drept dușman prin toate gesturile pe care le va face: tot ceea ce îl compune de Vineri reprezintă, de la un punct încolo al narațiunii, o agresiune la adresa lui Robinson. Araucanul este negru, nu se supune ordinelor, iar atunci când o face în mod sigur are o intenție distructivă, violează "valea trandafirie" pe care Robinson o iubise odinioară, fapt certificat de apariția noilor mandragore, vărgate, fructe ale iubirii vinovate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
goală și însângerată. Un prim examen medico-legal a demonstrat existența unei traume craniano-faciale, răni, zgîrieturi și fracturi pe tot corpul. Nu s-a demonstrat că ar fi avut loc niciun fel de violență cu caracter sexual, însă a fost o agresiune de o ferocitate rar întâlnită 38. După puține ore poliția, în urma unui denunț realizat de un martor ocular (o femeie, româncă, care trăia în zonă), îl aresta pe tânărul român Romulus Nicolae Mailat, un mic delincvent care cunoscuse viața de la
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]