13,186 matches
-
acolo unde îmi plăcea să mă joc, când ieșeam cu părinții la plimbare pe Fellegvár, în vremea copilărie. Podul, întins peste Someșul Mic, face legătura între Parcul central și Cetățuie, unind Spaliul Independenței cu strada General Dragalina, în zona vechii alei care urcă pe coama dealului. Atât podul, cât și aleea, poartă numele împărătesei Elisabeta, cunoscută mai ales sub numele de Sisi, și au fost realizate în anul 1901, la inițialtiva lui Károly Haller, primar al Clujului în acea vreme. Cu toate că
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
părinții la plimbare pe Fellegvár, în vremea copilărie. Podul, întins peste Someșul Mic, face legătura între Parcul central și Cetățuie, unind Spaliul Independenței cu strada General Dragalina, în zona vechii alei care urcă pe coama dealului. Atât podul, cât și aleea, poartă numele împărătesei Elisabeta, cunoscută mai ales sub numele de Sisi, și au fost realizate în anul 1901, la inițialtiva lui Károly Haller, primar al Clujului în acea vreme. Cu toate că podul a depășit venerabila vârstă de 100 de ani, suflul
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
bătrânilor „din cele străinătăți”. Astfel, pe grilajul balustradelor podului Elisabeta, au apărut lacăte de diverse forme și dimensiuni, ale căroe chei zac în albia Someșului, simbol al îndrăgostiților care, pesămite, vor să-și unească destinele pentru eternitate. Urc pe vechea alee - sau mai precis pe ceea ce a rămas din ea - spre locul în care știu că se află monumentul. Ascunse privirilor de vegetația bogată, pe la jumătatea dealului găsesc urmele ansamblului monumental care avusese în plan central bustul împărătesei austriece Elisabeta de
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
în parc. După efortul provocat de urcușul spre monumentul lui Sisi, simt răcoarea arborilor asemeni unei mângâieri binefăcătoare. Mă îndrept spre vest, spre bolta de lumină conturată de coroanele copacilor care se deschide la extremitatea parcului. Pe partea stângă a aleei, primul pe care îl întâlnesc este Antonin Ciolan. Bustul său pare a asculta gânditor rumoarea de pe aleee. Stabilit la Cluj în 1948, a devenit dirijor al orchestrei simfonice „Ardealul” și prim-dirijor al Operei Maghiare de Stat. În calitate de profesor al
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
pregătirea tinerelor generații de dirijori. Din 1955 - de la înființarea Filarmonicii de Stat din Cluj - și până la moartea sa, în 1970, el a ocupat posturile de director și prim dirijor al prestigioasei instituții. Puțin mai spre vest, pe aceeași parte a aleei, mă întâmpină bustul compozitorului și muzicologului Sigismund Toduță. Profesorul este primul român care a obținut titlul de doctor în muzicologie, în 1938, la „Institutul Pontifical pentru Muzică Sacră”. Datorită acestui fapt, în 1968, i-a fost încredințată conducerea științifică a
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
1970, a devenit membru al Academiei de științe sociale și politic, iar din martie 1991 și până la moartea sa survenită în luna iulie a aceluiași an, a fost și membru corespondent al Academiei Române. Vizavi de el, pe partea dreaptă a aleei, veghează statuia compozitorului Nicolae Bretan. Ea a fost amplasată în parc în anul 2013. Bustul muzicologului, operă a sculptoriței Ana Rus, a fost donat municipalității de fiica acestuie, Judit Bretan Le Bovit, prin grija căreia o parte din lucrările compuse
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Társaság” - sau „Asociatia Clujului” în traducere - și inaugurat spre finele anului 2009, „In Memoriam 1956” este alcătuit dintr-un cadru de beton în interiorul căruia, pe un ax rotativ, culisează o ușă metalică de celulă de închisoare. Poetul și academicianul Traversez aleea principală și revin pe partea stângă, la soclul pe care se odihnește bustul lui George Coșbuc. Poetul- criticul literar, gazetarul și traducătorul ocazional - a devenit membru titular al Academiei Române în anul 1916. În scurta sa ședere la Cluj, în 1884
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Asia centrală și spațiul rusesc aflat la limita continentului European cu cel Asiatic. Secția de pictură Mă întorc spre vest și plec spre cladirea care găzduiește Secția de Pictură a Universității de Arte și Design „Ion Andreescu”, aflată la intersecția aleei principale cu cea care duce spre podul de la „Grand Hotel Napoca”. Un popas de câteva minute pe banca din fața ei este bine venită. În fața intrării boltite placată cu cărămidă aparentă și protejată de un grilaj metalic, doi „paznici”, două arătări
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
consecință, nu am apreciat acest gen literar greoi, exclusivist și excesiv de intelectualizat în viziunea mea. Poposesc, pentru câteva clipe pe banca din fața clădirii, iar apoi, cu gândul la semnificația celor doi „paznici” care o păzesc, cotesc involuntar la dreapta, pe aleea care duce spre Splaiul Independenței, în dreptul podului de peste Someșul Mic, de lângă Grand Hotelul Napoca. Dacă tot sunt aici, e păcat să nu arunc o privire. Horea, Cloșca și Crișan la Grand hotel Napoca Trec podul și mă opresc la capătul
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
să privesc forfota șantierului, din efortul căruia se nășteau noile construcții, iar malul Someșului Mic era îndiguit. Ce vremuri... Trei locuri de popas Mă zmulg din visare și revin în parc, pentru a-mi continua călătoria. Pornesc din nou pe aleea principala. Pe partea dreaptă mai sunt câteva locuri de popas. La intersecția acesteia cu aleea dinspre Grand Hotel Napoca, se află bustul poetului Octavian Goga. În spatele lui, prin perdeaua de copaci și tufișuri, se întrezărește silueta hotelului. Poetul și politicianul
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
era îndiguit. Ce vremuri... Trei locuri de popas Mă zmulg din visare și revin în parc, pentru a-mi continua călătoria. Pornesc din nou pe aleea principala. Pe partea dreaptă mai sunt câteva locuri de popas. La intersecția acesteia cu aleea dinspre Grand Hotel Napoca, se află bustul poetului Octavian Goga. În spatele lui, prin perdeaua de copaci și tufișuri, se întrezărește silueta hotelului. Poetul și politicianul de extremă dreaptă, născut în localitatea Ciucea situată la jumătatea drumului care leagă Clujul de
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
probabil, a ajuns la vreun centru de colectare a metalelor, fiind vândut în schimbul câtorva bănuți de către un intreprinzător oacheș autohton. Nu mai există nici roata hidraulică, cu palete de lemn, montată în aceeași zonă, pe rigola de pe partea stângă a aleei principale. În copilărie, după ce îmi astâmpăram setea „La ulciorul cu apă”, traversam în fugă aleea și petreceam minute în șir, privind la roata acționată de apa canalului morii și la curcubeul format în pânza stropilor risipiți în vânt. În stânga movilei
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
de către un intreprinzător oacheș autohton. Nu mai există nici roata hidraulică, cu palete de lemn, montată în aceeași zonă, pe rigola de pe partea stângă a aleei principale. În copilărie, după ce îmi astâmpăram setea „La ulciorul cu apă”, traversam în fugă aleea și petreceam minute în șir, privind la roata acționată de apa canalului morii și la curcubeul format în pânza stropilor risipiți în vânt. În stânga movilei „La ulciorul cu apă”, Liviu Rebreanu, cufundat în gânduri, ignoră forfota de pe alee. Prozatorul, dramaturgul
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
în fugă aleea și petreceam minute în șir, privind la roata acționată de apa canalului morii și la curcubeul format în pânza stropilor risipiți în vânt. În stânga movilei „La ulciorul cu apă”, Liviu Rebreanu, cufundat în gânduri, ignoră forfota de pe alee. Prozatorul, dramaturgul și gazetarul Rebreanu, imortalizat în bronzul bustului său, pare a gândi la aventuroasa și zbuciumata s-a viață, reflectată în parte în celebrele sale romane, Răscoala, Pădurea Spânzuraților, Ion etc., pentru care a și fost ales drept membru
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Răscoala, Pădurea Spânzuraților, Ion etc., pentru care a și fost ales drept membru al Academiei Române, în anul 1939, la propunerea academicianului și prozatorului Mihail Sadoveanu. Parcul de fitness din spatele Cazinoului Îl las pe Rebreanu să-și continuie meditația și părăsesc aleea principală, pentru a da o raită și pe la complexul arhitectonic de lângă lac. Atac zona strategic, făcând un ocol prin spatele Cazinoului, pe o alee îngustă, în pantă domoală, pavată cu pietre cubice, alee care se revarsă spre lac. La capătul
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Sadoveanu. Parcul de fitness din spatele Cazinoului Îl las pe Rebreanu să-și continuie meditația și părăsesc aleea principală, pentru a da o raită și pe la complexul arhitectonic de lângă lac. Atac zona strategic, făcând un ocol prin spatele Cazinoului, pe o alee îngustă, în pantă domoală, pavată cu pietre cubice, alee care se revarsă spre lac. La capătul ei, în partea stângă, a răsărit un parc dotat cu aparate de fitness. Zâmbesc la vederea unei apariții anacronice, incompatibilă, în viziunea mea, cu
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Rebreanu să-și continuie meditația și părăsesc aleea principală, pentru a da o raită și pe la complexul arhitectonic de lângă lac. Atac zona strategic, făcând un ocol prin spatele Cazinoului, pe o alee îngustă, în pantă domoală, pavată cu pietre cubice, alee care se revarsă spre lac. La capătul ei, în partea stângă, a răsărit un parc dotat cu aparate de fitness. Zâmbesc la vederea unei apariții anacronice, incompatibilă, în viziunea mea, cu parcul respectiv. Un moșneag, îmbrăcat într-un costum alb
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
vremea aceea. Totuși, ele „trăiesc” încă, în vedereile de epocă. Pornesc alene spre ieșirea vestică a parcului. Las în urmă panoul mare alcătuit din litere stilizate tridimensionale de mărimea unui stat de om care informează publicul despre statutul municipiului, traversez aleea principală și mă îndrept spre strada George Coșbuc. Artă abstractă Aproape de ieșire, pe partea dreaptă, descopăr ceva ciudat, ceva ce nu mai văzusem până acum în parc. Curios, mă apropii să cercetez mai bine scheletele de tablă ambutisată de forme
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
la strada George Coșbuc. Dar față de anul 1830, an în care el a fost deschis publicului, noul Parc Central „Simion Bărnuțiu” se continuă și peste vechea linie de demarcație, întinzându-se până la strada Uzinei Electrice, care mărginește cartierul „între ape”. Aleea principală a vechiului parc, se continuă în același fel, pe direcția vest, cu Aleea Stadionului flancată pe dreapta de un mic parc de distracții, de stadionul Cluj Arena și Sala Polivalentă, iar pe stânga de hotelul Sport și de Strandul
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
deschis publicului, noul Parc Central „Simion Bărnuțiu” se continuă și peste vechea linie de demarcație, întinzându-se până la strada Uzinei Electrice, care mărginește cartierul „între ape”. Aleea principală a vechiului parc, se continuă în același fel, pe direcția vest, cu Aleea Stadionului flancată pe dreapta de un mic parc de distracții, de stadionul Cluj Arena și Sala Polivalentă, iar pe stânga de hotelul Sport și de Strandul municipal. Mă opresc în fața parcului de distracții, numit acum „Parcul Stadion” și imagini din
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
fântâna arteziană, încorsetată de brâul dalelor care au luat locul ierbii de altădată, din jurul ei. Și totuși... mai e ceva. Vizavi de parc, pe partea stângă a Aleei stadion, pierdut printre copacii deși, s-a păstrat un chioșc identic. O alee mică, pavată cu dale de beton, pleacă din strada George Coșbuc spre chioșcul căruia îi dă un ocol, mergând mai departe spre hotelul Sport. Relativ bine întreținut, chioșcul, cu băncuțele circulare, pare a-i ademeni pe trecători sub imensa pălărie
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
loc vizibil, cele două stele care îi stabilesc locul în ierarhia unităților hoteliere românești, informând totodată potențialii clienți că pot beneficia de minim 10 servicii, asigurate de personalul hotelului. De la tribuna de lemn, la Cluj Arena Pe partea dreaptă a aleei, vizavi de hotelul Sport, se înalță o construcție impunătoare. Este vorba de Cluj Arena, a cărui tribună estică delimitează Parcul Stadion. Pe locul modernului și grandiosului stadion de astăzi, în urmă cu mai bine de un secol se aflase o
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
veac de la acel meci, în 1961, locul vechii tribune a fost luat de un stadion modern pentru acea vreme, construit în formă de potcoavă, a cărei deschidere era mărginită de un gard de beton menit a-l separa de actuala aleea principală. Un arbore secular își înălța coroana bogată spre cer, privind de sus la tabela de marcaj a stadionului. Trunchiul său imens, cu o circumferință de câțiva metri, a devenit parte a gardului ce închidea „potcoava” arenei. Preobabil, din pricina acestui
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
a activității sale în domeniul medical, statuia Lui Mircea Luca stăpânind balonul rotund, îi întâmpină pe fanii sportului care vin pe Cluj Arena cu ocazia diverselor competiții sportive. Strandul, baia publică a orașului Închei turul în jurul arenei și revin la Aleea Stadionului. Vizavi, pe partea ei stângă, se află fostul Ștrand Municipal. Părăsit într-o paragină umilitoare, de vremurile lui de glorie aproape că nu-și mai amitește nimeni. Strandul a fost construit pe locul Dianei, acesta fiind numele vechii Băi
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
cine știe ce nouă apariție, ridicată de vreun „dezvoltator imobiliar”, cu „trecere” la „păstorii” orașului. Dar până atunci, ruinele vorbesc tăcut, celor care știu să asculte, despre vremuri de mult apuse, când ștrandul se bucura de prețuirea clujenilor. Sala Polivalentă Revin la aleea principală și mă îndrept din nou spre vest, pentru a trece în revistă ultimul obiectiv aflat pe partea ei dreaptă. Este vorba de Sala Polivalentă, o construcție de trei etaje, al cărui aspect aduce cu un paralelipiped pătrat. Situată la
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]