16,813 matches
-
votant în cadrul tipurilor de încredere, reprezentarea grafică a acestei relații fiind următoarea: EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 12. Variația tipurilor de alegători în funcție de tipurile de încredere Valorile reprezintă procente pe coloane. Ponderea fiecărui tip din total alegători este trecută în paranteze. Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de lectură: Din totalul celor care au încredere mare într-un un partid (58% din totalul alegătorilor), 41% sunt votanți partizani. Reprezentarea grafică a relației dintre încredere și tipul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de încredere Valorile reprezintă procente pe coloane. Ponderea fiecărui tip din total alegători este trecută în paranteze. Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de lectură: Din totalul celor care au încredere mare într-un un partid (58% din totalul alegătorilor), 41% sunt votanți partizani. Reprezentarea grafică a relației dintre încredere și tipul de vot din graficul anterior (dincolo de diferențele procentuale ușor vizibile, existența reală a acestora a fost testată cu ajutorul reziduurilor standardizate) arată următoarele: cei care nu pot evalua încrederea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite după ambele criterii (tip de încredere și tip de vot), principalele tipuri de alegători (în funcție de pondere) sunt „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%; aceștia se împart în principal în două categorii mari de partizanat, puternic, respectiv mediu/scăzut, cu o pondere aproape egală, 10% respectiv 8% din total alegători) și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de alegători (în funcție de pondere) sunt „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%; aceștia se împart în principal în două categorii mari de partizanat, puternic, respectiv mediu/scăzut, cu o pondere aproape egală, 10% respectiv 8% din total alegători) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%). Este foarte probabil ca, dintre aceste trei categorii de alegători, se recrutează și cea mai mare parte a votanților cu ocazia diferitelor alegeri. Această afirmație este susținută categoric de diferența semnificativă dintre ponderea celor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
se împart în principal în două categorii mari de partizanat, puternic, respectiv mediu/scăzut, cu o pondere aproape egală, 10% respectiv 8% din total alegători) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%). Este foarte probabil ca, dintre aceste trei categorii de alegători, se recrutează și cea mai mare parte a votanților cu ocazia diferitelor alegeri. Această afirmație este susținută categoric de diferența semnificativă dintre ponderea celor care exprimă o opțiune de vot pentru un partid dacă alegerile ar avea loc săptămâna viitoare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
exprimă o opțiune de vot pentru un partid dacă alegerile ar avea loc săptămâna viitoare (sau declară explicit că nu vor vota) la nivelul celor trei tipuri împreună, comparativ cu restul tipurilor. Astfel, exprimă o opțiune de vot 67% dintre alegătorii care formează cele trei tipuri și doar 19% dintre alegătorii din celelalte tipuri (declară explicit că nu vor vota 7%, respectiv 32%). Pe lângă aceste trei categorii principale există și altele, cu o pondere ceva mai scăzută (încredere scăzută și vot
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ar avea loc săptămâna viitoare (sau declară explicit că nu vor vota) la nivelul celor trei tipuri împreună, comparativ cu restul tipurilor. Astfel, exprimă o opțiune de vot 67% dintre alegătorii care formează cele trei tipuri și doar 19% dintre alegătorii din celelalte tipuri (declară explicit că nu vor vota 7%, respectiv 32%). Pe lângă aceste trei categorii principale există și altele, cu o pondere ceva mai scăzută (încredere scăzută și vot „partizan” 5%, încredere nedefinită și vot „ignorant” 4% etc.). Cea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ceva mai scăzută (încredere scăzută și vot „partizan” 5%, încredere nedefinită și vot „ignorant” 4% etc.). Cea mai mare parte a acestor tipuri reziduale au în comun un grad scăzut de participare la vot. O reprezentare sintetică a tipurilor de alegători discutate anterior poate lua următoarea formă (pentru simplificarea reprezentării am reținut doar tipurile cu o pondere mai ridicată la nivelul populației de alegători): Figura SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
reziduale au în comun un grad scăzut de participare la vot. O reprezentare sintetică a tipurilor de alegători discutate anterior poate lua următoarea formă (pentru simplificarea reprezentării am reținut doar tipurile cu o pondere mai ridicată la nivelul populației de alegători): Figura SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Apartenența la tipurile de alegători Am văzut până acum în ce manieră sunt relaționate încrederea și tipul alegătorului. Apartenența la un tip
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la vot. O reprezentare sintetică a tipurilor de alegători discutate anterior poate lua următoarea formă (pentru simplificarea reprezentării am reținut doar tipurile cu o pondere mai ridicată la nivelul populației de alegători): Figura SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Apartenența la tipurile de alegători Am văzut până acum în ce manieră sunt relaționate încrederea și tipul alegătorului. Apartenența la un tip de alegător nu este determinată însă doar de încredere
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
formă (pentru simplificarea reprezentării am reținut doar tipurile cu o pondere mai ridicată la nivelul populației de alegători): Figura SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Apartenența la tipurile de alegători Am văzut până acum în ce manieră sunt relaționate încrederea și tipul alegătorului. Apartenența la un tip de alegător nu este determinată însă doar de încredere. Pe lângă aceasta există și alte caracteristici care îi determină pe oameni să voteze sau
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la nivelul populației de alegători): Figura SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Apartenența la tipurile de alegători Am văzut până acum în ce manieră sunt relaționate încrederea și tipul alegătorului. Apartenența la un tip de alegător nu este determinată însă doar de încredere. Pe lângă aceasta există și alte caracteristici care îi determină pe oameni să voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan”) sau cu partide diferite
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Apartenența la tipurile de alegători Am văzut până acum în ce manieră sunt relaționate încrederea și tipul alegătorului. Apartenența la un tip de alegător nu este determinată însă doar de încredere. Pe lângă aceasta există și alte caracteristici care îi determină pe oameni să voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan”) sau cu partide diferite în funcție de context (vot „pragmatic”). Studiile cu privire la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția alegătorului cu privire la posibilitatea de influențare a procesului politic) (Bădescu, 2001, p 258). Pattie și Johnston (1998) disting între paliere precum nivelul social (unde contează identificarea partizană, intensitatea identificării, vârsta, statutul de chiriaș, dar nu și statusul, educația, clasa, regiunea), condițiile economice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și credința că votul propriu contează indiferent de comportamentul de vot al celorlalți (ambele sunt mecanisme egocentrice) (Acevedo și Krueger, 2004). În cazul României studiile sunt relativ mai puține, dar consonante. Pe baza acestora, este de așteptat ca tipul de alegător „non-vot” să caracterizeze într-o măsură mai mare persoanele tinere sau în vârstă, cu venituri mai scăzute, mai puțin educate, de altă etnie decât maghiară (Lăzăroiu, 1996; Comșa, 2004; Bobîrsc, Comșa, apud. Rotariu și Comșa, 2005), cu un grad mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
resurse: vârstă, educație, venituri, avere, relații, status, rezidență, provincie) joacă un rol important în acest sens și prin urmare le vom include și în analizele noastre. Pe lângă această categorie de determinanți, am văzut că apartenența la un anumit tip de alegător poate fi rezultatul unor atitudini, valori și credințe de natură psihologică relativ la anumite conținuturi politice sau chiar a unui calcul al raportului dintre beneficiile și costurile presupuse de decizia de vot și efectele acesteia. În cazul de față, categoriile de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și credințe de natură psihologică relativ la anumite conținuturi politice sau chiar a unui calcul al raportului dintre beneficiile și costurile presupuse de decizia de vot și efectele acesteia. În cazul de față, categoriile de determinanți utilizate în analiza tipurilor de alegători este următoarea (în cadrul fiecărei categorii am reținut doar determinanții pentru care există indicatori în această anchetă): încrederea în partide (nu are încredere într-un partid, are încredere mare cel puțin într-un partid), evaluarea generală a situației actuale la diferite
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de a utiliza un PC) și nivelul de integrare socială. Bazându-ne pe unele rezultate obținute în cadrul altor analize (vezi cele menționate anterior, dar și Harold et al., 2004, p. 253; Denver, 2003, p. 43), relațiile așteptate între tipurile de alegători și determinanții psihologici, respectiv economici sunt următoarele: alegătorii nu votează pentru că nu au deloc încredere în partide, evaluează negativ situația actuală (la nivelul țării, localității și personal), nu sunt interesați de politic, deci nu se informează și prin urmare nu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
integrare socială. Bazându-ne pe unele rezultate obținute în cadrul altor analize (vezi cele menționate anterior, dar și Harold et al., 2004, p. 253; Denver, 2003, p. 43), relațiile așteptate între tipurile de alegători și determinanții psihologici, respectiv economici sunt următoarele: alegătorii nu votează pentru că nu au deloc încredere în partide, evaluează negativ situația actuală (la nivelul țării, localității și personal), nu sunt interesați de politic, deci nu se informează și prin urmare nu au cunoștințe politice, au un nivel scăzut de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un profil opus celor care nu votează, iar categoria „afonilor” va tinde să urmeze un profil apropiat de tipul „non-vot”. Cu privire la aceleași dimensiuni, diferențele dintre votanții pragmatici și cei partizani sunt mai dificil de anticipat (analizele pe date similare cu privire la alegătorii din România lipsesc), dar ne putem aștepta ca prima categorie să aibă un nivel de încredere în partide mai scăzut, să se informeze mai mult, să aibă mai multe cunoștințe politice, să ia decizia de vot relativ mai greu. În ceea ce privește
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de bunăstare și un nivel al modernității mai scăzute. Pentru a testa aceste relații de determinare în cazul populației din mediul urban al României am realizat patru modele de regresie logistică în care variabilele dependente sunt cele patru tipuri de alegători, iar variabile independente fiecare dintre determinanții menționați anterior (construcția indicilor utilizați este prezentată în anexe). Principalele rezultate ale acestui model sunt prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
anexe). Principalele rezultate ale acestui model sunt prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând sensul și intensitatea relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar Ocupat status scăzut Ocupat status
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
acestui model sunt prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând sensul și intensitatea relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar Ocupat status scăzut Ocupat status ridicat Mediu urban de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cunoștințe politice Interes declarat pentru politică + + --- - Se informează pe teme politice + - + Cunoștințe politice obiective + + - Cunoștințe politice subiective + - ++ --- Evaluări ale votului Decizia de vot este luată ușor + - - Votul unei persoane contează + -- - Alienare politică Oamenii pot influența deciziile politice - Politica este complicată Alegătorii au de unde alege + + ---- Alegerile fac guvernul atent la părerile oamenilor + Evaluări ale politicienilor și partidelor Partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor - ++ Indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel + - Moralitatea politicienilor este scăzută Salariile parlamentarilor sunt prea mari
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
o persoană să fie votant „partizan” sunt mult mai mari dacă persoana este de etnie maghiară; șansele ca o persoană să fie votant „pragmatic”“ scad foarte mult dacă este de etnie maghiară. Conform datelor prezentate, profilele celor patru tipuri de alegători sunt destul de diferite, tipurile non-votant și votant „afon” fiind cele mai bine conturate („explicate” de predictorii considerați). Astfel, cei care refuză sistematic votul au un grad de bunăstare ceva mai scăzut, ceva mai multe relații utile, provin într-un număr
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]