119,673 matches
-
spune Eco, folosind această metaforă a „pădurii narative”. Analizând multiplele valente ale acestei metafore, am putea spune că ceea ce ne încearcă la începutul unui text este o mare bucurie, pentru că am văzut pădurea, însă pe masura ce ne afundam în ea putem alege diferite drumuri, diferite cărări, stări, diferite sentimente, de la frică, teama, perplexitate de la mirare, beatitudine și vis. Alergând prin aceste locuri străine suntem puși mereu în situația de a ne construi propriul drum și de a face alegeri proprii, am putea
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
complicatului adevăr, favorizînd o înțelegere nuanțată. Din nr. 31, proaspăt apărut, vă semnalăm în mod special un capitol referitor la Nicolae Ceaușescu, din Memoriile lui Mihail Gorbaciov. Micaela Ghițescu, cea care continuă cu admirabilă pricepere opera lui Banu Rădulescu, a ales și tradus acest fragment - o radiografie exactă a sistemului totalitar ceaușist și a evoluției lui inevitabile, în funcție de datele personale ale dictatorului. Pe care inițiatorul perestroikăi l-a antipatizat de la început: "Pe Ceaușescu l-am cunoscut personal încă înainte ca eu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
viabile și eficiente. Odată trecută granița peste Prut, intelectualii basarabeni s-au văzut puși în situația de a depăși imprecisul sentimentalism, de a-și exprima opțiunea față de diversele oferte politice. Astfel traiectoriile lor s-au diferențiat, adesea radical. Unii au ales România literară, alții Literatorul, Totuși iubirea, România Mare. Succesul de racolare pe care l-au înregistrat personaje precum A. Păunescu sau C.V. Tudor sau Victor Crăciun au avut la bază crunta dezinformare a maselor din Basarabia, care au fost tentate
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
europene, a prefigurării viitorului în virtutea elementelor pozitive ale prezentului, a constituit un veritabil test pentru intelectualul basarabean, prin forța lucrurilor mai bine informat, mai exact orientat decît cetățeanul de rînd. Cei care, aidoma lui Grigore Vieru și Leonida Lari, au ales postideologia naționalistă, au acoperit la un moment dat ecranul, la figurat dar și la propriu (micul ecran), apărînd, mai ales în contestul proteguitor al legislaturii Iliescu, drept unicii exponenți ai unei Basarabii moralmente rătăcite. Din fericire, s-a ivit o
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
ceva. Nu pot face altceva decît să împachetez în mintea mea orașe întregi, neamuri omenești, munți și mări." De unde setea aceasta colosală de a vedea și totul, această frenezie ultimativă a descoperirii? Răspunsul trebuie să depindă de felul în care alegem să interpretăm însăși chemarea de a călători, căci la danezul Andersen cu siguranță e vorba de o chemare. Sînt foarte multe, enorm de multe tratate despre călătorie, socotită în Evul Mediu a fi chiar o artă. Și mai multe sînt
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
ca într-un cadru de tablou în propria lor poveste, din care vor privi la fel de enigmatici ca dintr-o fotografie spre cei ce se vor grăbi să caute a intra în posesia adevărului lor lăuntric." Iar faptul că și-a ales ca temă germanii bănățeni nu e un oportunism dictat de discursul proeuropean, care sprijină ideea de interculturalitate, ci e "redescoperirea unei tradiții și valorizarea ei, în dauna unei morale a luptei oarbe pentru supremație și dominarea celuilalt. E vorba de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
solidarizare cu trecutul în cauză, asociată cu un refuz total al prezentului. D.R. Popescu a fost - cine nu știe? - ultimul președinte al Uniunii Scriitorilor din "epoca de aur", cu circumstanța agravantă că, spre deosebire de predecesorii săi, care de bine-de rău erau aleși de obște, a acceptat a fi numit de dictator, în disprețul statutului Uniunii și împotriva majorității membrilor săi. Postură dezonorantă, la care se adaugă calitatea de membru al Comitetului Central. Postură de nomenclaturist sadea, pe care acest satrap literar a
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
provenind nu dintr-o abundență istovitoare, ci din sentimentul de risipă pe orizontală a posibilităților, care, neierarhizate și aculturale, nu pot fi supuse unei selecții din lipsă de criterii (nimic mai impersonal și mai contradictoriu decât să nu-ți poți alege modalitatea proprie de satisfacere dintr-o gamă completă!) și nici nu pot oferi vreo eficacitate oarecare satisfacției. Poate cel mai iritant aspect îl reprezintă faptul că sfidarea pe care o conține această emancipare este adresată nu de fiecare dintre noi
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
Ascherson - specializat pare-se în problemele legate de Abhazia, Crimeea, Rusia, Polonia, cazaci, cursul Donului și kurgane, interesat printre altele și de viața lui Adam Mickiewicz - îl merită din plin pentru titlul orgolios și descentrat pe care și l-a ales pentru lucrarea sa (Black Sea), vom observa că respectiva lucrare nu este câtuși de puțin neinteresantă. Ba, dimpotrivă. Aș sublinia mai întâi de toate oportunitatea ei, fie și numai în plan sintetic documentarist, pentru vremurile noastre și pentru regiunea în
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
Miruna Barbu Vara aceasta pare să fi fost nu numai sezonul caniculei, ci și al comediilor de toate felurile - romantice, polițiste și... romantice. Copleșiți de atîta umor și romantism, nemaiștiind unde să ne oprim mai întîi, am ales, mai cu intenție, mai din întîmplare, două dintre titlurile ce promiteau deconectare, amuzament: Povestea noastră și Notting Hill. Ambele pelicule beneficiază de nume cunoscute și plăcute publicului, ambele sînt centrate pe istoria unui cuplu, ambele sînt și romantice și comice
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
reprezenta o nouă formă de "poporanism", având un scop nu numai didactic, ci și propagandistic. Activistul care în mod obișnuit o însoțea avea grijă ca filmele să fie înțelese "corect" din punct de vedere politic. Ioan Groșan și l-a ales nu întâmplător ca personaj principal pe un asemenea propagandist, care, fiind ingenuu, ni se înfățișează ca un don Quijote caraghios, produs hilar al comunismului. El vine în sat să propovăduiască o ideologie pe care n-o înțelege (și care nici
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
din centrul Spaniei, Saragoza etc... Călătoria fiind lungă, oamenii acum tac și stau adormiți cu capetele culcate pe plușul auriu, care mie îmi miroase a pămînt plouat. Ciudat. În acest loc secetos, saharian mai degrabă... Ajungînd la Madrid, am de ales un hotel dintre atîtea, mai ales dintre clădirile particulare somptuoase care se numesc Hostales... Pe vremea aceea, în 1976, un dolar făcea 66 de pesetas, 870 de lire italiene, 2,50 franci elvețieni și 4,70 franci francezi. O industrie
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
poți să stai și să fii tratat ca atare. Cred că nicăieri, pe unde am umblat, ideea de hotel nu este privită atît de gospodărește, ca în capitala istorică a Spaniei, Madridul. Casă, dulce casă, sweet home... Am avut de ales între următoarele: Hotel Residencia Sudamerigo, 12 Paseo del Prado - 300 de pesetas sau 270 fără baie, pe zi. Hotel Corunia, tot pe El Prado. Hotel Conception pe Cale del Principe. Hotel Regional. San Jaime, Hostal Calle Honoreta, - particular, 250 de pesetas
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
voința de putere sau inconștientul). Determinismul care a marcat existența mea a fost spațial și temporal. M-am născut în spațiul carpato-dunărean și în timpul posterior celui de-al doilea război mondial. Nu a stat în puterea voinței mele de a alege nici locul și nici timpul în care m-am născut, format, educat și instruit. Nu am putut să-mi aleg contemporanii și fiecare este fiul timpului său. Dar, a depins de mine (voința de reprezentare, afirmare și nesupunere) să optez
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
de E. Reichmann în "Le Monde". Să sperăm că cei derutați de această dispută deplasată se vor lămuri. Gustul amar al listelor La ediția din acest an a Festivalului de muzică ușoară (chiar foarte ușoară) de la Mamaia, organizatorii l-au ales ca designer pentru costumația participanților pe un domn Cătălin Botezatu. Talentat și prezentabil, designerul are un mic defect: o condamnare la doi ani pușcărie. Sentința nu e definitivă, dar e. Un motiv serios pentru Cornel Nistorescu de a se întreba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
lor - Maurice Joseph Micklewhite - era, încă de la 12 ani, un spectator împătimit de teatru, în galeria faimosului Old Vic; la 16 ani a abandonat școală; a luptat în războiul din Coreea; la întoarcere a studiat actoria la seral; și-a ales pseudonimul inspirîndu-se dintr-un titlu de film (Revoltă de pe Caine); soarta a vrut ca el să devină un mare actor (și, în ultimul timp, un prosper proprietar de restaurante). "Tot ce se întîmplă în film poate avea loc numai într-
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
Sovietică" (oare "a doua sită" îi privește, exclusiv, pe români, sau este vorba despre încă o triere mai amplă, mai profundă, a tuturor "oaspeților" de care, se înțelege, sovieticii au destule motive a se feri, camuflînd adevărul. Să fi fost ales, numit pentru sarcina de încredere acordată, însuși Iliescu? Alți cercetători ai biografiei sale nu se sfiesc să amintească prezența sa în rolul de secretar (!) al "Sovietului Unional" (pe toată Uniunea Sovietică - n.n.), al Studenților și Aspiranților Români, aflîndu-se la studii
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
regulile ei și n-o poți transfera în viață. Don Quijote știe asta și de aceea nu ezită nici o clipă. Nu-i pasă de public, nu-și abandonează rolul de actor, cum nici la acela de regizor nu renunță. Cînd ai ales să fii în ficțiune, orice du-te-vino este imposibil și, în final, sinucigaș. Cavalerii ce plecau în cruciade sau în căutarea Graalului o făceau, în mare parte, tot pentru că nu își găseau locul. Chiar pe ei se caută acei ce pleacă
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
în momentul în care-mi fusese semnalat. Schițele ce stau la baza frescelor sînt atemporale fiindcă sînt reduse la esență. La primitivi ajungi trecînd prin clasici. La toate acestea s-ar putea adăuga și că o frescă nu-și poate alege anturajul. E pe veci încremenită pe un perete, în mereu aceeași companie. Sau, poate, nu-i place rolul, timpul, locul pe perete. Unghiul din care apare cel mai bine. Nu, nimic din toate astea nu e adevărat. Personajul dintr-o
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
din România? Acuma, da. Din păcate, s-a desființat serviciul schimburilor cu străinătatea din Biblioteca Centrală Universitară, serviciu cu care am colaborat bine ani și ani, printr-o înțelegere reciproc avantajoasă. Ei trimiteau liste cu oferte de cărți și eu alegeam ce mă interesa, iar dacă doream un titlu ce nu figura pe acele liste, îl puteam cere. În ultima vreme, bineînțeles că plăteam cărțile și abonamentele la reviste, dar totuși era un preț avantajos și aveam posibilitatea să primesc tot
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
dat licența, dar eu fiind pe atunci asistentă, cu mine a învățat limba română. Pe urmă, cînd am devenit profesor, Angela s-a înscris la doctorat și i-am condus teza. Ce subiect a avut lucrarea ei de doctorat? Am ales un manuscris dintr-o carte populară, Istoria lui Filerot... Cum era un doctorat în filologie romanică, directorul general al doctoratului, profesorul Aurelio Roncaglia, a hotărît ca Angela să facă o ediție critică. Am ales împreună cu ea acest manuscris destul de mare
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
avut lucrarea ei de doctorat? Am ales un manuscris dintr-o carte populară, Istoria lui Filerot... Cum era un doctorat în filologie romanică, directorul general al doctoratului, profesorul Aurelio Roncaglia, a hotărît ca Angela să facă o ediție critică. Am ales împreună cu ea acest manuscris destul de mare, apoi a transcris textul, a făcut un studiu lingvistic, unul literar și pînă la urmă a ieșit o carte groasă, de 600 de pagini, care include și traducerea în italiană a textului. Această ediție
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
ca un "king maker"! Ar trebui, totuși, ca în următoarele patru luni domnul Constantinescu să stea mai mult pe-acasă. Altminteri, s-ar putea ca de puseul de onoare ce-l va fi împins spre retragerea din cursă să se aleagă praful. Dacă președintele va prefera turismul, punerii în practică a promisiunilor ce sunau atât de solemn, înseamnă că adjectivele pe care i le-am aplicat din prima clipă a sosirii la Cotroceni erau nu doar motivate, ci palide descrieri jurnalistice
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
migratoare mai de soi. Altfel, vrăbiile politice sar de la un partid la altul, pe neobservate și fără probleme, tot timpul. Presa devine atentă doar atunci cînd migratorii sînt nume însemnate, altfel nu contabilizează, decît în foile locale, că un primar ales pe listele unui partid și-a schimbat culoarea politică după aceea, ori că vreun lider de filială a fugit din partid la concurență. Cornel Nistorescu ia în vizor plecarea din PNȚCD a trei nume importante, țărăniști cu funcții în aparatul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
întoarcerea lui André Gide din URSS, precum și de Retușul la Întoarcerea din URSS în care marele scriitor francez, răspunzînd atacului cum că ar fi fost plătit de capitalismul occidental să critice Moscova, replicînd că dacă ar fi fost să se aleagă cu ceva bani, ar fi primit, din contră ce îi oferise comuniștii, mult mai mult, numai să scrie de bine despre regimul instaurat acolo; ...finalmente, vreau să spun că un alt francez, - înaintea lui Gide, - scrisese nu prea convenabil, tot
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]