3,221 matches
-
stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu "Quercus pubescens" și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
Lacul Sfânta Ana (singurul lac vulcanic de pe teritoriul României) și Tinovul Mohoș (rezervație naturală de tip floristic și faunistic; ce adăpostește plante de turbărie cu specii de "Drosera rotundifolia" și "Eriophorum vaginatum"). Situl reprezintă o zonă montană încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Ciomatu - Puturosu (subdiviziune a Munților Harghitei, grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), ce conservă cinci tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
se întinde pe o suprafață de 375 hectare și include aria protejată Căldările Zăbalei - Zârna Mică (350 ha), rezervație naturală de tip floristic, faunistic, higrogeomorfologic și peisagistic. Situl reprezintă o zonă montană (fragmentată de apele văii Zăbalei) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Vrancei (grupare muntoasă a Carpaților de Curbură), ce conservă trei tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") și Fânețe montane) și adăpostește specii importante
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), capră neagră ("Capreolus capreolus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa") și pisică sălbatică ("Felis silvestris"); doi amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și croitorul alpin ("Rosalia alpina") și fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria". În vecinătatea sitului se află câteva obictive de interes turistic, astfel: Reportaj
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), capră neagră ("Capreolus capreolus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa") și pisică sălbatică ("Felis silvestris"); doi amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și croitorul alpin ("Rosalia alpina") și fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria". În vecinătatea sitului se află câteva obictive de interes turistic, astfel: Reportaj
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
Probele sportive de schi alpin la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 s-au desfășurat în perioada 9-22 februarie 2014 la Centrul alpin Roșa Hutor aflat în Krasnaia Poliana, Rusia (lângă orașul Soci). Au participat 328 de sportivi din 74 de țări. Acest calendar cuprinde toate
Schi alpin la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/331161_a_332490]
-
Probele sportive de schi alpin la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 s-au desfășurat în perioada 9-22 februarie 2014 la Centrul alpin Roșa Hutor aflat în Krasnaia Poliana, Rusia (lângă orașul Soci). Au participat 328 de sportivi din 74 de țări. Acest calendar cuprinde toate cele 10 probe de schi alpin. La probele sportive de schi alpin au participat 328 de sportivi
Schi alpin la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/331161_a_332490]
-
2014 s-au desfășurat în perioada 9-22 februarie 2014 la Centrul alpin Roșa Hutor aflat în Krasnaia Poliana, Rusia (lângă orașul Soci). Au participat 328 de sportivi din 74 de țări. Acest calendar cuprinde toate cele 10 probe de schi alpin. La probele sportive de schi alpin au participat 328 de sportivi din 74 de țări. Patru țări s-au calificat pentru prima dată la Jocurile Olimpice de iarnă și, așadar, în premieră la disciplina schi alpin: Malta, Timorul de Est, Togo și Zimbabwe
Schi alpin la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/331161_a_332490]
-
9-22 februarie 2014 la Centrul alpin Roșa Hutor aflat în Krasnaia Poliana, Rusia (lângă orașul Soci). Au participat 328 de sportivi din 74 de țări. Acest calendar cuprinde toate cele 10 probe de schi alpin. La probele sportive de schi alpin au participat 328 de sportivi din 74 de țări. Patru țări s-au calificat pentru prima dată la Jocurile Olimpice de iarnă și, așadar, în premieră la disciplina schi alpin: Malta, Timorul de Est, Togo și Zimbabwe. Pe lângă acestea, si Thailanda și Venezuela
Schi alpin la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/331161_a_332490]
-
cele 10 probe de schi alpin. La probele sportive de schi alpin au participat 328 de sportivi din 74 de țări. Patru țări s-au calificat pentru prima dată la Jocurile Olimpice de iarnă și, așadar, în premieră la disciplina schi alpin: Malta, Timorul de Est, Togo și Zimbabwe. Pe lângă acestea, si Thailanda și Venezuela și-au făcut debutul la schi alpin. Sportivii din India au concurat drept Atleții Olimpici Internaționali, deoarece Comitetul Olimpic Indian a fost suspendat de CIO pentru fapte de corupție
Schi alpin la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/331161_a_332490]
-
74 de țări. Patru țări s-au calificat pentru prima dată la Jocurile Olimpice de iarnă și, așadar, în premieră la disciplina schi alpin: Malta, Timorul de Est, Togo și Zimbabwe. Pe lângă acestea, si Thailanda și Venezuela și-au făcut debutul la schi alpin. Sportivii din India au concurat drept Atleții Olimpici Internaționali, deoarece Comitetul Olimpic Indian a fost suspendat de CIO pentru fapte de corupție. Un număr maxim de 320 sportivi (apoi schimbat la 350 de Federația Internațională de Schi) a fost disponibil
Schi alpin la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/331161_a_332490]
-
drept Atleții Olimpici Internaționali, deoarece Comitetul Olimpic Indian a fost suspendat de CIO pentru fapte de corupție. Un număr maxim de 320 sportivi (apoi schimbat la 350 de Federația Internațională de Schi) a fost disponibil pentru calificări la disciplina schi alpin. Numărul de sportivi din delegație e în paranteze. Un Comitet Olimpic Național a putut trimite maxim 22 de sportivi (maxim 14 bărbați sau 14 femei). Au fost două standarde de calificare: A și B. <br>
Schi alpin la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/331161_a_332490]
-
Republica Moldova a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 din Soci, Rusia în perioada 7 - 23 februarie 2014, cu o delegație de 4 sportivi care concurează la 4 sporturi (biatlon, sanie, schi alpin, schi fond), cu 3 mai puțini decât în 2010. Pentru pregătirea sportivilor, guvernul a alocat o sumă de 500 mii lei. Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, nu a fost prezent la Jocurile Olimpice. Absența la Olimpiadă a șefului statului a fost confirmată
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/331153_a_332482]
-
Macovei, pe baza rezultatului lui din cadrul Cupei Mondiale de Sanie 2013-2014, locul 38. Participarea lui a fost confirmată pe data de 22 ianuarie 2014. Conform listei de sportivi calificați publicată la 20 ianuarie 2014, Republica Moldova avea doi sportivi calificați. Schiorul alpin italian Mirko Deflorian s-a retras acuzând rezultatele slabe. Conform listei de calificați publicată pe 20 ianuarie 2014, Republica Moldova a avut doi sportivi calificați. Participarea acestora a fost confirmată la data de 22 ianuarie 2014.
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/331153_a_332482]
-
și se întinde pe o suprafață de 44.284 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, stepe, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a nord-vestului Munților Călimani, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor și include ariile protejate: Cheile Bistriței Ardelene, Rezervatia naturală Comarnic, Stăncile Tătarului, Munții Călimani, Tăul Zânelor, Râpă Verde, Locul fosilifer Râpă Mare, Piatra Corbului, Piatra Cușmei și Valea
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Salicion albae"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Turbării cu vegetație forestiera și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 109 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, terenuri arabile) ce aparține bioregiunii colinare a Transilvaniei, încadrată în regiunea geografică alpina aflată la poalele Munților Poiana Rusca (grupa montană ce aparține Carpaților Occidentali) și continentală a depresiunii Hunedoarei. Aceasta este constituită din două corpuri separate ce includ rezervațiile naturale: Dealul Colț și Dealul Zănoaga (78,40 ha) și Dealul Cetății Deva
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.509 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, stepe, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor) și include rezervația naturală Nemira. Situl a fost desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. dispune de 11 tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri uscate europene, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Fânețe montane, Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, reptile, amfibieni și insecte, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 848 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 684 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri subalpine, pajiști naturale, pășuni, tinoave, ochiuri de apă, stepe și abrupturi stânoase) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a Munților Gutâi (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor) și include rezervațiile naturale Creasta Cocoșului și Lacul Morărenilor. „” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
tip "Luzulo-Fagetum", Tufărișuri uscate europene, Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Turbării active și Mlaștini alcaline. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 265 hectare și include rezervația naturală de tip botanic - Piemontul Nyíres de la Borzont. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, pășuni, și răriști de molidișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Călimani (grupare montană ce aprține lanțului carpatic al Orientalilor); ce adăpostește elemente floristice caracteristice zonei depresionare a Giurgeului. Situl dispune de două tipuri de habitate naturale: Pajiști aluviale din "Cnidion dubii" și Pajiști cu "Molinia" pe soluri
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
15 sporturi. Au fost adăugate 12 noi probe sportive la această ediție, fiind ediția cu cele mai multe până acum. Slovenia a câștigat prima medalie de aur din istoria sa olimpică, printr-o egalitate istorică la proba de coborâre feminină la schi alpin. Clasamentul pe medalii este bazat pe informațiile provenite de la Comitetul Olimpic Internațional (IOC) și respectă prevederile convenției IOC. Așadar, primele țări sunt luate în ordinea numărului de medalii de aur. Apoi, sunt luate în considerare medaliile de argint, iar mai
Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/331307_a_332636]