9,447 matches
-
de propria pușcă, ăla ești.“ (Imaginează-ți că ești Dumnezeu, Omul din cerc, Matei Vișniec) Dacă îți este teamă să evadezi din cerc, să îți lași abilitățile libere ca să prindă aripi, să dai voie glontelui să iasă, vei cunoaște gustul amar al pământului și deșertăciunea unei cetăți pământești asemeni celui ce a pornit spre drumuri ocolite spre Meka. (Noapte de decemvrie, Alexandru Macedonski) Cred că este nevoie să te transformi ca să poți găsi Absolutul în afara cercului, să lași acea „coajă veche
ÎN AFARA CERCULUI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368811_a_370140]
-
stomacul otrăvit cu cine știe ce substanțe ciudate, pe care le băuse și fumase în ultimele ore, se contorsiona pradă unor accese incontrolabile de greață și arsuri. ,, Mai lipsește doar să arunc flăcări pe gură, asemeni unui balaur! se ironiză el cu amar. Ce dracu mi-or fi dat imbecilii aceia, de m-au adus în halul ăsta? Am nevoie de o cafea imensă, neagră, amară și fierbinte, dar nu mă simt în stare de un asemenea efort!”... Se abandonă cu un oftat
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
și arsuri. ,, Mai lipsește doar să arunc flăcări pe gură, asemeni unui balaur! se ironiză el cu amar. Ce dracu mi-or fi dat imbecilii aceia, de m-au adus în halul ăsta? Am nevoie de o cafea imensă, neagră, amară și fierbinte, dar nu mă simt în stare de un asemenea efort!”... Se abandonă cu un oftat adânc în hamacul generos, decorat cu plante și păsări exotice adus din însorita Brazilie cu ani în urmă, la insistențele Leei și în
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
Acasă > Poezie > Credință > E CEAS DE SĂRBĂTOARE Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului E timpul pentru muguri și planșete de miei- Ce mor doar pentru plata amarelor păcate, Oricât ar fi vreunii pe lume de atei, În fața jerftei sfinte le uită azi pe toate... E ceas de sărbătoare și-n ceruri s-au deschis Uși largi. Din ele curge mireasma-mbătătoare A harului, prin care, din cer
E CEAS DE SĂRBĂTOARE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368829_a_370158]
-
Traditii > GETTA NEUMANN - SEDER PESAH - O SEARĂ DE GIMNASTICĂ INTELECTUALĂ ȘI EXERCIȚII DE MEMORIE ȘI EMPATIE Autor: Getta Neumann Publicat în: Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului De ce consumăm numai mața, pâine nedospită? De ce mâncam ierburi amare? De ce înmuiem de două ori? De ce stăm tot timpul rezemați? Copilul vrea să înțeleagă de ce seara de Pesah se deosebește de celelalte seri și pune întrebări cu tâlc. Seara începe, așadar, cu un exercițiu de gimnastică intelectuală. Autorul Hagadei - îndrumătorul
O SEARĂ DE GIMNASTICĂ INTELECTUALĂ ŞI EXERCIŢII DE MEMORIE ŞI EMPATIE de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368865_a_370194]
-
suspicii ce te ridica sau ... coboară ușor s-aprinzi e, artificii dar ai de grija... te doboară ! PLACIDOTROCUL plâng norii-n cenușa zimțata și mușcă din rana cea nouă ...ce dacă? cui pasă de haina-mi căzută de vorbă trântită amară și slută? cui pasă că zgârii cu unghia-n cer când vise se nasc și pier în mister, ca ... cel cer al meu străin e acum, ca vraja s-a rupt și-i moartă în drum? placid mă tocmesc cu
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
cu nuci mari, umbroși. -Să nu intri niciodată singură în grădină că vine Bardan și te bate, îi transmise Nela una din legendele care circulau printre fete. Măriuca dădu din cap, fără să înțeleagă și a-și putea alunga nodul amar din gât. Se simțea cumva abandonată și atât de singură! Când mama și Nela plecară, Măriuca intră în camera rece, cu paturi metalice reci , ca la spital, unde totul îi era străin. Ieși în hol și-și făcu de lucru
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
copilăriei legate de părinții săi i se păreau acum atât de minunate. Iar el se simțea bătrân nu pentru cei șaizeci de ani ai săi ci datorită faptului că trăise intens în viață, văzuse multe de asemenea experimentase și partea amară a vieții se înstrăinase de familia sa. Însă știa că nu îi mai rămânea de făcut decât un lucru și anume să strângă cioburile de la minunățiile de porțelan pe care le sfărmase cândva cu atâta nechibzuință. De asemenea se hotărâ
REGĂSIREA FERICIRII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368980_a_370309]
-
aș fi auzit ceea ce a spus: „Spune-i te rog să facă o rugăciune scurtă să-și aducă aminte exact cum s-a întâmplat, iar după aceea sunați-mă”, am spus eu, după care am închis telefonul, cu un gust amar, din cauza celor auzite. Nu am apucat să fac prea multe lucruri și telefonul a sunat din nou. Prietena mea îmi spunea foarte entuziasmată că și-a adus aminte cum a făcut. S-au dus la ghișeu și probabil din greșeală
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368967_a_370296]
-
se va ofili pe ramuri verzi, Scăldată-n razele de soare. La fel s-a întâmplat cu viața mea , Când soarta mi te-a scos în cale. Mereu tu m-ai rănit cu vorba grea Și mi-ai făcut zile amare. Chiar dacă te-am iubit,tu m-ai trădat. Nu-i vina mea ,e o-ntâmplare. Însă astăzi sincer, eu te-am iertat, Dar de conștiință,n-ai scăpare. Când vei zări pe boltă sus o stea Ce strălucește foarte tare
TESTAMENT de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369079_a_370408]
-
spre iubire Când vraja prinde o pereche Și-n pas alert spre fericire Parcursu-i floare la ureche. Sărutul a marcat geneza Prin seva mărului mușcat, Iar Eva a împlinit sinteza Căzând spre marele pacat. Sărutul unui om fățarnic Cu gust amar și fals de iudă, Lovește amorul dur amarnic, Lăsând numai dezgust și ciudă! Sărutul prins sub interese Când banu-n rege se îmbracă, Iubiri frugale în mers el țese Cu gust răcit de promoroacă... Sărutul pătimaș în noapte Sporește amoru-n slăbiciuni
SĂRUTUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369091_a_370420]
-
S-a trezit cu ochii de mărgică/ și cu pumnii încleștați de frică,/ rătăcind cu degetele roze/ după steaua cu lumini și poze./ Dar zadarnic cearcă: steaua nu-i,/ Moșul a plecat în drumul lui/ și-a lăsat ca un amar descântec,/ numai somnul legănat de cântec-/ cântecul de leagăn fără mamă/ să-i închidă ochii arși de teamă:/ Nani, suflet de zăpadă,/ lasă genele să cadă./ Lasă fruntea, ca o undă,/ între perne să se-ascundă,/ căci în lumea asta
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Oameni veseli, oameni triști, Umbre sub un colț de cer, Toți paiațe, toți artiști, Trăiesc un vis efemer. Gânduri multe sau puține Bezna minții o răscoală, Între rău și între bine Stă o literă pe-o coală. Clipe dulci, clipe amare, Prin clepsidre se preling, În secunde de uitare Doar destinele se sting. Fapte bune, fapte rele Între suflete liant Lacrimile-or să le spele Pe cărarea spre neant. Sclavi trufași sau sclavi mărunți, Înrobiți de pasiuni, Fac cu trupurile punți
OAMENI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369117_a_370446]
-
suw balenqi (agrafa). Trebul te phiravel khozno (basmawa), tulpano, dikhlo (batiko) p-o śoro, fustă kreco, sorco anglal, te na dikhǒn ël ćanga, po-kh jija maj demult, p-i vremă-l phurenqi, te na dikhël pe' o kolin la źuvlăqo. ¶ Ande amari nacia sï maj but nămurˇ: bugojeśtˇ, zubileśtˇ, kolikireśtˇ, risteśtˇ, morkoseśtˇ, gicäneśtˇ, pelăgreśtˇ, kăfeśtˇ, . Kadal' nămos sas le' ëkh grastni haj folosinas la saworrë. Sawo uśtelas, kodowa anklelas pë la'. Kadiki de zurales naśelas kudaj' grastni, kaj phenel pe' kë po-kh
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
naśelas kudaj' grastni, kaj phenel pe' kë po-kh dată maj inklenas pë la' te kälin o sastri and-i valval ël grastesqi. Kadă phenel pe' ji anda kodoja kë on sas meseriaśa but laśhe, kaj źănenas te këren buki o sastri. ¶ Amare rrom' telărnas primovara, pala-i Patragi, haj avenas tomna, de Sfïnto Dumitru, and-i oktombria pe 26, źi and-o jivend, angal te malavel o jiv, kana ïngälbenilas i patrin ël pomenqi, te këren o jărnatiko (o jivend). Kinnas kaśt', angar thaj
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
Ël phure phirnas fijesawe kheresθe rromenqo haj gilabenas lesqë i kolinda Vasïlka. Phenlas pe' kë anel lenqë sastimos, ïnceleʒeră and-i familia haj love but. ¶ Kana avelas i primovara pàle telărenas penqë and-ël gawa ël themesqë. Phirnas wurdonença, da bi kortosqo. Amare phuren n-aș len korturi. Kërnas penqë ëkh koliba waj po-kh koverka, kikiva umblară thodine, paśa-o urdon, haj sovenas othe. And-ël phikë ël urdonesqë sas ëkh kodïrla kaj nikërenas penqë vasă, ëkh źuto pirostrij, xamasqo - khajnă, puji, șo lenas anda-o
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
phikë ël urdonesqë sas ëkh kodïrla kaj nikërenas penqë vasă, ëkh źuto pirostrij, xamasqo - khajnă, puji, șo lenas anda-o gaw. Kadaja sas i vacă i rromaji ël phiritorenqi. Sas len khëra; kala kërnas la kana telărnas and-ël gawa la meseriaça. ¶ Amare rrom' cïrden pen saworrë dela Aleksandria, pa-i Aleksandria... ćel maj phurane... othar sas. Maj telărde Bukureśtănθe, Plojeśtănθe, Cändëranenθe. ¶ And-o foro Aleksandria, kaj șam stabilime, and-o kartierj Peko, karing-ël Rośiorˇ, beśën ël arʒintară, karing-i Jajka-Islazu beśën ël spojtoră, haj la
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
dela Aleksandria, pa-i Aleksandria... ćel maj phurane... othar sas. Maj telărde Bukureśtănθe, Plojeśtănθe, Cändëranenθe. ¶ And-o foro Aleksandria, kaj șam stabilime, and-o kartierj Peko, karing-ël Rośiorˇ, beśën ël arʒintară, karing-i Jajka-Islazu beśën ël spojtoră, haj la jeśiră beśën ël ćǒr'. Amare naciaqi śhib del pe' dab ël ćǒrenqë śhibaça. Lenqë maj phenen lenqë fulgară. Kidenas pora. Lenas len p-ël stikle, p-ël balonaśă, diferită bukǒrra de kopijˇ saw kinde lowença, bikinenas len avre precosθe kaj lenas fulʒˇ, por', anda dune paturenqë, śëranda
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
numaj aśundem anda lenqo anaw, da ći dikhlem, ći źănaw. Beśën Aleksandriaθe, la Krajova, Moldovaθe - k-o Bakäwo, k-o Jaśo, kam k-ël saworrë forulecă la Moldovaqë. Ël moldovaja ćǒrnas grasten. Anda-l bal-barë phenen kë ji on sïn arʒintară. ¶ Amari nacia na xamil pe' avre naciaça, da maj tïmplol pe' po ëkh war, da färä te kamen ël phure. Kana plaćan pe' ëkh avresθar, adikë o śhaw' del duma la śh'ăça, aven ïn pecit o śhaw' pesqë pärințença haj
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
voja te askultil muzika. Trebul te phiravel skuteko p-o śoro, na basmawa. ¶ Amenθe bolel pe' o kopilo kana daśtin ël pärințˇ te këren bolimos (botezo). Orsar, trebul botezime (boldo) angal te märitil pe' saw te ïnsuril pe'. ¶ Saworrë śhăve amare, kana barile, deś-u-panʒe - deś-u-śove bërśenθe, malavenas te sïkǒn i meseria, te këren biźuterij. Phirnas ji on and-ël gawa la meseriaça, kaj te daśtin te trajin, te barăren penqë śhăven. Me astardilem te këraw i inelaria kana ïnsurisajlem, kë źi atunć
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
gawa la meseriaça, kaj te daśtin te trajin, te barăren penqë śhăven. Me astardilem te këraw i inelaria kana ïnsurisajlem, kë źi atunć sïmas and-i śkola, źowas la śkolaθe. Kamlem te źăw angle śkolenθe, te kërav aver iśi, da źălas amari meseria maj miśto sar o servić. Ame sïkăsas dikhindoj amare dadenθe, amare pärințenθe, kë kola maj źăngle goninas amen. Astarasas i meseria dikhindoj, marindoj po ćǒrăl ël ćǒkanoça; maj dasas dab ël naja. ¶ Beśasas p-ëkh preśo saw skaminuco, śowasas po-kh
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
te unisăvel haj te kërel pe' buki angle. ¶ Sasas amen kikiva modela. Avenas ël kliențˇ, dikhenas, alonas penqë haj kodoja komanda kërasas - angrusti, angrustorri, zlag, zlaguca, vastali (bracară), lanco, truśulic, kolier, astaritori (ïnkizëtoră), ¶ Kadala meseriaça trajisajlem źi-and-o ges dë ages. Amari meseria ći maj źăl, da ame phenas te sïkǒn la orsar, te na xasarel pe', kë sï meseria laśhi haj śukar, pote astarel lenqë miśto fo-kh dată - te na astaren pen ćǒrimasθar, k'-o ćǒrimos ći źăl but haj phandaven
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
kë sï meseria laśhi haj śukar, pote astarel lenqë miśto fo-kh dată - te na astaren pen ćǒrimasθar, k'-o ćǒrimos ći źăl but haj phandaven len, k'-o wulćǒro ći źăl butiwar pajesθe, ëkhdata să pharravel pe'. Orsar, anda-o ćǒrimos... amare daran vi penqë ućhălaθar, ći thon vast te len foiśi. Amare n-aș manuś' nasul, phiravenas pen maj śukar, sas maj śkolime, maj ćivilizime, n-aș melale, sas wuźe. On [ël ćǒr'] asanas amenθar kë ći ćǒras, ame asasas lenθar
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
dată - te na astaren pen ćǒrimasθar, k'-o ćǒrimos ći źăl but haj phandaven len, k'-o wulćǒro ći źăl butiwar pajesθe, ëkhdata să pharravel pe'. Orsar, anda-o ćǒrimos... amare daran vi penqë ućhălaθar, ći thon vast te len foiśi. Amare n-aș manuś' nasul, phiravenas pen maj śukar, sas maj śkolime, maj ćivilizime, n-aș melale, sas wuźe. On [ël ćǒr'] asanas amenθar kë ći ćǒras, ame asasas lenθar kë ćǒren, kë na-j len ëkh meseria. Da fijesawo aśarel pesqo
DORU ARGINTARUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369108_a_370437]
-
-o chiar în ziua acordării premiului. Viața lui a fost indisolubil legată de cea a epigramei, specie literară pe care a cultivat-o timp de 80 de ani, conferindu-i și o ușoară tentă lirică. Pentru Domnia Sa epigrama este „cireașa amară” și viitorul volum de epigrame și-l va numi „Cireș amar la centenar.” A citit din propriile epigrame. Premiul pentru Opera Omnia a fost acordat de Primăria Ploiești lui Adam Puslojic, poet, scriitor, traducător, bun cunoscător al limbii române, prieten
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]