56,531 matches
-
preluau imagini în direct ale operațiunilor militare americano-britanice în Afganistan și convocau analiști și oameni politici să le comenteze. La OTV, ce să văd? Un oarecare Marin Trușcă, sub al cărui nume scria "copreședinte al Ligii Comuniste" (?) critica vehement riposta americană. Din discuția lui cu Dan Diaconescu, am aflat că hirsutul cu privire sticloasă felicitase comandourile teroriste pentru acțiunile lor criminale din 11 septembrie, care ("noi știm", zicea) n-ar fi fost organizate de bin Laden, ci de o structură de
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
aud pe Dan Diaconescu repetînd ce i se spunea în ureche, de către cineva la fel de bine pregătit ca el: "Centrul din Kandahar a fost lovit de o rachetă Scud a americanilor" (pînă și eu știu că Scud-urile sînt rusești, rachetele americane de croazieră se numesc Tomahawk) și încă o dată, cînd Ion Cristoiu, perspicacele analist, era gata să parieze că americanii au lovit o singură dată, așteptînd apoi să vadă cum vor reacționa talibanii. Numai că strategii NATO gîndesc altfel decît vedeta
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
piața Tiananmen din Beijing. Felicia Antip își pune, de altfel împreună cu editorul, întrebarea dacă documentele sînt autentice. E greu de răspuns în acest moment. Autoarea textului din Lettre se folosește de extrase și de comentarii, pe marginea lor, din publicații americane și europene. Își lasă cititorii să decidă singuri în privința autenticității documentelor. Care sînt extraordinar de interesante și destul de plauzibile. Aflăm (bănuiam) că în conducerea Partidului Comunist Chinez opiniile au fost împărțite. Mai aflăm că Deng Xiaoping, eminența cenușie a PCC
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
Malița și Marius Miheț, un admirabil M. Zaciu - Homo viator de Virgil Podoabă și, mai ales, subtitlul comentariu al Doinei Curticăpeanu pe marginea unei cărți de Marcel Corniș-Pop de la Fundația Culturală Română, în care sînt strînse rezultatele unui experiment academic american pe tema povestirii lui H. James Desenul din covor. Cronicarul s-a și pus în mișcare să găsească Tentația hermeneutică și rescrierea critică în traducerea Corinei Tiron. * Ultimul număr din EUROPHORION apărut sub conducerea regretatului Iustin Panța este acela triplu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
frumusețe. (Despre interesul lor istorico-literar, ce să mai spunem!). Remarcabil numărul revistei sibiene. Caricaturistul ambasador Tia Șerbănescu îi atrage atenția în CURENTUL lui Eugen Mihăescu, graficianul care a trăit ani buni în America și a cîștigat bani frumoși de la ziare americane, să nu mai confunde compasiunea cu provocarea. Eugen Mihăescu, fost consilier prezidențial, a fost trimis la Paris pentru a lua locul lui Dan Hăulică în calitate de reprezentant al României la UNESCO. De acolo, Mihăescu le dă la cap americanilor fiindcă și-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
tendința de a reface ortografia etimologică; alături de bluf - "comisia anticorupție este un bluf politic" (RL 2082, 1997, 3) - întîlnim și forma bluff: "așa-zisa escrocherie ... este un bluff" (Ziua, 322, 1995, 1). Desigur, e foarte probabil ca termenul (din engleza americană, dar atestat în franceză din 1840) să fi venit la noi - și, sau mai ales - prin franceză: ca termen legat de jocul de cărți, în primul rînd de pocher. Dar jocul însuși e internațional, și de altfel tratarea denumirii sale
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
care PNȚCD-ul o contestă. Acest război nesăbuit a fost reflectat de toată presa cotidiană în termeni lipsiți de echivoc. Dornic să reintre în atenția presei, Ion Coja n-a găsit alt mijloc decît să protesteze la Departamentul de Stat american împotriva faptului că noul ambasador al Statelor Unite în România e homosexual. Protestul lui Ion Coja a pus în mișcare reacția Ministerului Afacerilor Externe care s-a delimitat de acest protest, dat l-a și pus la locul lui pe autorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
mass-media, nici presa scrisă occidentală sau românească nu s-au grăbit să-l popularizeze, cu excepția lui The Guardian și a lui Berliner Zeitung, primul preluat succint de B.B.C.-ul românesc, de unde provine știrea) merge însă mai departe în comentarea tragediei americane. Unul dintre semnatari găsește nimerit să afirme că nu e o mare nenorocire dărîmarea Gemenilor, care n-ar fi fost altceva decît niște simboluri falice, meritîndu-și soarta. Iar altul nu consideră că aproape șapte mii de morți (cifra oficială la
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
pui pe care regimul cu pricina, ca și cel din restul lagărului, o servea cotidian cetățenilor lui. S-a întors repede la fosta RFG la hrana ecologică și la securitatea stomacului său burghez. Astăzi, luînd partea ecologiștilor, clamează contra imperialismului american și deplînge soarta care-i așteaptă pe talibani. La poporul afgan, oprimat de talibani, nici că se gîndește. Identifică talibanismul cu islamul și cu afganii. Tot așa ne identifica, ieri, pe noi, cu comunismul și cu Ceaușescu. Sigur, Grass nu
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
consacrate unui aceluiași subiect. Evenimentul s-a produs marțea trecută, cînd absolut toți editorialiștii au scris despre războiul antiterorist din Afganistan. O altă premieră, unanimitatea punctului de vedere asupra intervenției Statelor Unite. Chiar și ziariști cunoscuți pentru rezervele lor față de administrația americană au considerat acțiunile Statelor Unite pe deplin justificate. Nu numai atât, dar a existat unanimitate în a considera îndreptățit și normal sprijinul necondiționat pe care România s-a oferit să-l acorde Americii în lupta împotriva terorismului. * Remarcăm în ADEVĂRUL un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
nimeni care este locatarul ei cel mai îndreptățit și dacă nu cumva celălalt ar trebui să se mute). Un lucru e sigur: televiziunea nu pune capăt destinului cărții, cum bănuia McLuhan acum cîteva decenii (experiența recentă, eșuată, a unor edituri americane de a promova c.d.-romuri în loc de cărți arată acest lucru), dar îi găsește un alt mod de întrebuințare, care, în cele din urmă, conduce tot la lectură. Sînt destul de optimist în această privință. Omul rămîne un animal care citește
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
și acesta este un lucru bun, reconfortant în orice caz pentru cei rămași acasă. Ideea nu este desigur exprimată direct, dar se observă de exemplu, în capitolul despre Virgil Nemoianu, mai multa admirație și mai puțina simpatie față de acest cetățean american care e drept că vorbește foarte mult despre literatura română în cărțile sale, dar fără ușoara exaltare a exilatului în Europa (.e. fără nostalgia rădăcinilor). Date pentru o mai bună conturare a premisei identificate se pot culege și din capitolele
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
etc. Celui care consemnează, parcă alcătuindu-și o colecție de amintiri ("amintirile-s varză", spune studenta Alina din poemul cu același nume), îi lipsește energia de reacție: "Am doar un atenuat/ simț al morții" (28 mai '99). Consumatorului de poezie americană nu îi va scăpa apropierea dintre titlul acestui volum care a obținut premiul ASPRO pentru poezie pe 2000, Studii pe viață și pe moarte, și titlul celui al lui Frank O'Hara, Meditations in a State of Emergency. Poetul american
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
americană nu îi va scăpa apropierea dintre titlul acestui volum care a obținut premiul ASPRO pentru poezie pe 2000, Studii pe viață și pe moarte, și titlul celui al lui Frank O'Hara, Meditations in a State of Emergency. Poetul american este de astfel amintit într-un poem (Ultramarină) - mai precis, e evocat episodul morții acestuia ("...te/ întreb cu ce-o fi fost îmbrăcat Frank O'Hara/ cînd l-a izbit grapa"). Acidentul, sinistru în banalitatea lui, devine efigia acestei lumi
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
peșteri fiara din noi refuză să adoarmă. Ca toată lumea, am fost șocat de sălbăticia atacului asupra Pentagonului și a celor două clădiri World Trade Center. Nu s-a insistat suficient asupra numelui intrat într-o atât de crudă istorie: nu "American", ci "World" Trade Center! în egală măsură, fiecare dintre noi am pierdut o rudă și un prieten, fiecare am suferit o înfrângere în iluzia că omul poate fi smuls dominației iraționale a bestiei din noi. Lumea, lumea civilizată, a fost
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
din noi. Lumea, lumea civilizată, a fost înjunghiată cu lașitate și e de datoria ei să reacționeze. Din păcate, orbirea, ura și resentimentul sunt atât de adânc înrădăcinate încât destui dintre cei din jurul nostru jubilează porcos: faptul că marea putere americană a fost atât de drastic lovită de-o mână de criminali vicioși constituie pentru această umanitate decăzută un motiv de satisfacție. S-a întâmplat să văd la CNN, aproape din prima clipă, evoluția cataclismului. Deși n-am realizat (și poate
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
găzduiește însă și un interviu urmat de un grupaj de poezii de Ruxandra Cesereanu, traduse de Adam J. Sorkin. Interviul este o (lungă) confesiune-dezvăluire a atelierului de creație, care aduce numeroase elemente biografice și explicații ale fenomenelor românești, indispensabile cititorului american. E un interviu "luat" prin email, cu răspunsuri elaborate, pînă la dezvăluirea unor linii teoretice și reacții pe marginea comentariilor criticilor la volumele deja apărute. Descoperim o persoană veselă care scrie poezie neagră, violentă, eliberîndu-se astfel de frici și de
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
a epocii cuceririi vestului? șamd. Toate aceste întrebări duc în capitolul Made in USA, la concluzii neașteptate, admirații sincere sau nostalgii fără leac, fascinație și dezaprobare sau reținere. Și la constatarea "fantasticei puteri de autoreglare" (Carmen Firan) de care națiunea americană a dat și dă în continuare dovadă. în periplul acesta social, economic, cultural, în general, plin de palpitul cald al amintirilor, ne ajută și fragmentele literare, în final creionîndu-se o Americă de la firul ierbii, dulce-amară, extraordinară, grozavă, teribilă, splendidă exagerare
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
autentifice discursul și Nemoianu punea pe masă una dintre cele mai complexe probleme ale secolului. Așadar, în septembrie 1990, în România literară, apărea un articol cu o greutate care nici pînă acum nu a fost apreciată: "Bătălia canonică - de la critica americană la cultura română". Mai întîi, autorul observă că în Apus există o tradiție a contestării canonului - ar fi vorba, de fapt, despre un fenomen care îi ține pe clasici în viață, sînt dezbătuți, recitiți etc. în Est nu există această
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
femeii moderne, liberă și emancipată, astfel de întâmplări mă aruncau totdeauna într-un abis străvechi al feminității potrivită civilizațiilor de odinioară. * * * În America, proaspăt sosit, aveam tot timpul o senzație de inferioritate fizică, în reacțiile mele zilnice. Odată, un poet american avea să-mi spună, sincer, că se vedea după ochii mei că vin dintr-o țară din Est. Că observase asta și la alții. De aceea, mă străduiam să privesc strada și oamenii cât mai cutezător. Trucul meu dădea greș
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
scoici, prezervative uzate, hârtie igienică roz, știrile de ieri, sinucigașii de mâine...". Complexitatea tematică a prozei lui Miller acoperă deopotrivă temele mari ale creației, iubirii, morții și trecerii timpului, colorate de un stil variat și discontinuu, urmărind conturarea unui epos american al marilor anonimi 'megalopolitani' ("băieți care mai târziu vor muri cu scăfârliile retezate de ghiulele, cu măruntaiele hăcuite de baionete - băieți ca Alfie Letcha, Tom Fowler, Jhonny Dunn, Harry Martin, Louis Piroso...", dar și al descripțiilor poetice și înalt metaforice
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
mulți oameni de cultură desconsideră cultura ca instrument al diplomației. Cu un cinism ieftin, ei iau în considerare exclusiv puterea economică și situația geopolitică atunci când evaluează raporturile internaționale. Procedează astfel pentru că maimuțăresc - de altfel, fără să-l înțeleagă - spiritul practic american. Și pentru că n-au avut niciodată o reprezentare clară a culturii, pe care o consideră în mod eronat o îndeletnicire secundară și facultativă, elitistă, ineficientă și căzută în desuetudine. Cultura constituie însă o ofertă cu nimic mai prejos, din punct
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
piață publică din Montreal, în Canada, piață care a primit numele poetului. în mod inteligent a procedat Eugen Șerbănescu când, în calitatea lui de consul general al României la New-York, a contribuit la solidarizarea membrilor comunității românești din marele oraș american prin convocarea lor sistematică în spațiul culturii. Cele mai recente vești bune vin din îndepărtatul Islamabad. Ambasador al României în Pakistan este Emil Ghițulescu, care ne-a atras atenția cu ani în urmă, în 1979, publicând o monografie consacrată lui
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
ale directorului ei, Silviu Lupașcu, în fruntea topului. * "Notele pentru publicul românesc" ale lui Sorin Antohi despre Ravelstein: ficțiune, memorie, istorie conțin o mulțime de informații și idei incitante - despre personaje și modelele lor reale, despre contextul cultural și ideologic american - indispensabile înțelegerii cărții. O atenție specială dă, firește, Sorin Antohi personajului ce îl întruchipează pe Mircea Eliade, Radu Grielescu: "Imaginea lui Eliade ca "Grielescu" este la fel de răuvoitoare ca portretul-șarjă central șal lui Allan Bloom, n.n.ț: Grielescu, dincolo de manierismele, bovarismele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
Antohi personajului ce îl întruchipează pe Mircea Eliade, Radu Grielescu: "Imaginea lui Eliade ca "Grielescu" este la fel de răuvoitoare ca portretul-șarjă central șal lui Allan Bloom, n.n.ț: Grielescu, dincolo de manierismele, bovarismele geoculturale și galanteriile sale vieux jeu [...] este un savant american de origine română, specialist în mitologie și religie, cu un trecut politic reprobabil (legionar, chiar nazist) de care nu s-a delimitat niciodată, deși frecventează evrei ("Abe" sugerează că îi folosește pe aceștia ca paravan și alibi)". Sorin Antohi e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]