4,171 matches
-
Printed in ROMANIA MIHAI -IOSIF MIHAI ISTORIA PSIHOLOGIEI Altar al Cunoașterii Psihologice INSTITUTUL EUROPEAN 2007 Cuprins Introducere / 9 I. Identificarea psihologiei în istoria societății / 15 1. Originile termenului de psihologie / 15 2. Psihologia pe "altarul cunoașterii" / 16 3. Interesul pentru antropologia creștină / 20 4. Istoria și paradigmele psihologiei / 22 4.1. Construirea paradigmelor psihologiei / 24 4.2. Deschiderile și limitele raționalismului paradigmei psihologiei / 31 4.3. "Prezicerile" și paradigma psihologiei / 35 4.4. Identitatea psihologiei, identitatea psihologului / 40 II. Știința despre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și un domeniu distinct de cunoaștere culturală, de convertire a cunoașterii științifice la nivelul celei comune și invers. Aceasta înseamnă nu o degradare a cauzelor psihologiei de azi, ci abia o înnobilare a ei cu virtuți generice. 3. Interesul pentru antropologia creștină Astăzi toți oamenii cred în Dumnezeu*, iar cei care se declară atei nu o pot face decât în raport cu cei care cred și nu în raport cu animalele. Animalele au suflet la fel cum au și oamenii, reacțiile lor pot fi instinctive
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
memoriei, care a apărut în anul 1881, Bolile Voinței care a apărut în anul 1883 și Bolile Personalității, în 1885. Ribot a sesizat dificultatea aparte a experimentului psihologic, necesitatea ca acesta să-și conjuge aplicabilitatea în domenii învecinate psihologiei, cu antropologia, biologia, respectiv fiziologia, pe de o parte, și etnografiei, politicii sau religiei, pe de altă parte. În ignoranța pe care a întâlnit-o față de aceste domenii învecinate psihologiei el a întrevăzut de atunci cele mai importante limite ale cunoașterii psihologice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
abisurile inconștiente. Psihanaliza lui Jung a dovedit un spirit larg enciclopedist, cu influență puternică în caracterologice, grafologie și psihosomatică. Studiile sale au penetrat puternic în domeniul mitologiei, în fenomenologia sacrului, în diverse domenii ale teologiei. Ele au stimulat studiile de antropologie culturală, pe cele de istoria religiilor. Unul dintre cei mai fideli și remarcabili continuatori ai săi a fost Ch. Baudoin (1898-1963). 5.3.3. Alte tendințe convergente în psihanaliză În condițiile în care problematica psihologiei abisale intră în centrul preocupărilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
făcut distincție între societățile cu o "cultură apolinică", care accentuează pe armonia pacifistă, ca diferită de societățile cu o "cultură dionisiacă", în care exaltează conduitele agresive. Mai multe studii de psihanaliză din această vreme s-au raportat la cercetările de antropologie ale lui Margaret Mead. În studiul sexualității ea s-a folosit de metoda comparației, confruntând problemele ce vizau tulburările specifice adolescenților americani cu cele întâlnite la popoarele indigene din insulele Samoa și din Noua Guinee. Din cauză că relațiile dintre părinți și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
moarte și eterna de acum problemă a visului. Experiența cercetărilor sale asupra triburilor indiene din Navajo o va sintetiza în 1951 în lucrarea Psihanaliza și științele sociale. Temele analizate sunt visurile, jocul copiilor, povestirile copiilor, a bonelor copiilor, comportamentul sexual. Antropologia sa psihanalitică operează pe domeniul inventarierii legăturilor dintre simbolistica visurilor și problematica tradițională freudiană a psihopatologiei vieții cotidiene. Studiile psihanalitice se vor revigora în anii '60 de după cel de al doilea război mondial. Mulți surghiuniți în SUA au revenit în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Whoolery, Are Psychology's Main Methods Biased Agains the Worldview of Many Religious People, în J. Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, pp. 217-23. Thorpe, W.H., Learning and instinct in animals, Methuen, London, 1966. Țutea, P., Omul tratat de antropologie creștină, Editura Timpul, Iași, 2005. Vianu, T., Studii de filosofia culturii, Editura M. Eminescu, București, 1982. Vladuțescu, Ghe., O istorie a ideilor filosofice, Editura Științifică, București, 1990. Zapan, Gh., Cunoașterea și aprecierea obiectivă a personalității, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Marx, Weber, Durkheim, Tarde, Simmel și, mai târziu, de către Școlile de la Chicago și Columbia, comunicarea politică are rădăcini mult mai eclectice. Pionierii domeniului, Harold Lasswell (1948/1973) și Paul Lazarfeld (1944) au adoptat perspective multiple, venind dinspre discipline precum sociologia, antropologia, psihologia, jurnalismul și relațiile publice, în încercarea de a defini cât mai exact domeniul de studiu al comunicării politice. Spre exemplu, primele cercetări dedicate fenomenului votului și conturării opiniilor politice au reprezentat o sinteză a tradiției sociologice a comportamentului de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
diferite pentru același tablou, și nu să surprindă diferența dintre efectele generate de tablouri diferite, așa cum s-a întâmplat în majoritatea cercetărilor dedicate cadrajelor. 7.1. Cadrajele din știri: distincții și tipologii Cadrajele au fost studiate în psihologia cognitivă, în antropologie, sociologie, economie, lingvistică, în științele comunicării și în comunicarea politică. Această extindere poate fi interpretată ca o dovadă a fertilității acestui concept, care devine proeminent în toate disciplinele comunicării (Van Gorp, 2007, p. 60). În literatura de specialitate s-au
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Seria Știin]ele limbajului Coordonatorul seriei ȘTIINȚELE LIMBAJULUI este SandaMaria Ardeleanu. Mihaela MOCANU este cercetător științific în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar Domeniul Socio-Uman al Universității "Al.I. Cuza" din Iași. După studii de Filologie și masterat în Literatură Comparată și Antropologie Culturală, obține titlul de doctor în Filosofie și Științe Social-Politice cu teza Analiza semiotică a limbajului politic eminescian. Domenii de interes: semiotică, filosofia limbajului, eminescologie, hermeneutică literară. Semnează studii și articole în reviste științifice și este coautoare a volumelor: Limbajul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de-a lungul textului, un du-te-vino uneori poate forțat, stîngaci între teme perene, prezente în marile tradiții ale lumii, și condiția socioculturală a religiei în Europa de azi. Voi pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fericit este lumea terminată, consumată în totalitatea și în mărginirea ei. Potrivit ultimelor propoziții din Tractatus, a contempla, cu aceeași intensitate, lumea ca totalitate și ca limitare ultimă furnizează cugetului detenta către das Mystiche, către nelimitabil, către libertatea infinită. în antropologia lui Berdiaev, omul apare ca partenerul de libertate al divinului. Descoperindu se lumii, libertatea increată așteaptă răspunsul creator al omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pentru credincioși, greșelile voite de regie din episodul ritual făceau din el o conjectură performată, dacă e să folosim termenul cusan ; marcau participarea imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești de la o mirare, de la o situație care intrigă prin contradicțiile sau tensiunile ei. O antropologie a spațiului sacru, de pildă, nu se poate împiedica să nu cerceteze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești de la o mirare, de la o situație care intrigă prin contradicțiile sau tensiunile ei. O antropologie a spațiului sacru, de pildă, nu se poate împiedica să nu cerceteze insistent paradoxul fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care să semnifice cu aceeași tărie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de neevitat. Revenind la Cusanus, după ce în prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în minte și în discurs, o temă străveche : condiția antinomică a umanului. Tocmai condiția lui de infinit în finitudine și de ființă interval îi dă omului posibilități metafizice, dinamica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
propriile valori: „a te întreba asupra locului culturii tale în multitudinea culturilor lumii, a renunța la impunerea acesteia și a nu o mai considera ca singura demnă de a fi împărtășită”. „Semnificația - termenului de cultură - care este dată curent în antropologie se referă la un grup sau la un popor. Aceasta corespunde unei structuri complexe și interdependente de cunoștințe, de reguli formale sau informale, de modele, de comportament, de valori, de interese, de aspirații, de credințe, de mituri. Acest univers se
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
care este societatea și, firește, prin bunăstarea materială și spirituală, care este cultura. Teoria generală a acțiunii social-umane și culturale nu mai poate fi elaborată numai de biologie și psihologie, ci de colaborarea lor cu sociologia și culturologia, definită prin antropologia socială și istoria civilizației umane. Această teorie generală a acțiunii umane trebuie făcută, de asemenea, atât În termeni de conduită, cât și de conștiință, deoarece aceste două categorii de manifestare interioară și exterioară a ființei umane se Întregesc reciproc și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care este societatea și, firește, prin bunăstarea materială și spirituală, care este cultura. Teoria generală a acțiunii social-umane și culturale nu mai poate fi elaborată numai de biologie și psihologie, ci de colaborarea lor cu sociologia și culturologia, definită prin antropologia socială și istoria civilizației umane. Această teorie generală a acțiunii umane trebuie făcută, de asemenea, atât În termeni de conduită, cât și de conștiință, deoarece aceste două categorii de manifestare interioară și exterioară a ființei umane se Întregesc reciproc și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
chirurgia, stomatologia, neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura, silvicultura, pescuitul și alte științe conexe (agronomia, zootehnia, horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
chirurgia, stomatologia, neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura, silvicultura, pescuitul și alte științe conexe (agronomia, zootehnia, horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Limba este instrumental principal al comunicării, codul format dintr-un sistem de semne, aspectul social al limbajului. Spre deosebire de limbaj, care, prin complexitatea sa interferează cu diverse domenii, fiind obiectul de studiu al mai multor discipline - psihologia, psiholingvistica, fiziologia, antropologia etc., limba e omogenă, un tot bine organizat, un domeniu clar delimitat de alte fapte umane. Saussure considera că doar limba, prin organizarea ei unitară, poate constitui obiect de studiu al lingvisticii. Concepția nativistă asupra învățării limbii, care susține că
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
aspecte are ideea de revelație divină. Există o revelație naturală și o revelație supranaturală, care implică deopotrivă o colaborare a lui Dumnezeu cu omul. În ce privește însă participarea omului la colaborarea teandrică, trebuie să ne referim la cele două concepte de antropologie creștină: chip și asemănare. Omul e chipul real al lui Dumnezeu prin creația divină, dar omul e asemănarea posibilă a lui Dumnezeu. Nu atârnă de om să poarte chipul lui Dumnezeu sau nu, fiindcă acest chip e un dat în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu numai filosofia și literatura păgână, dar și matematica, astronomia și științele naturale. Măsura în care aceste discipline slujesc la lămurirea adevărului creștin ne-o dă Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, face apel la științele naturale, la cosmologie, la antropologie și folosește în întregime zoologia aristotelică. Celebrul tratat al lui Nemesius. Despre natura omului, e o sinteză a întregii științe profane în legătură cu tema De la Aristotel împrumută clementele psihologice, iar Platon îl influențează în așa măsură încât ideea de preexistentă a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Mistica ortodoxă în special realizează un acord suveran, când declară că locul prin care Dumnezeu se descoperă sufletului nu este inconștientul, ci spiritul, mintea inteligența, conștiința. Mintea e tronul lui Dumnezeu în sufletul omenesc”, aceasta e mărturisirea capitală a întregii antropologii creștine. Iar fenomenul inspirației, indifernt de ce nuanță ar fi ea, se exprimă prin formula inveraiabilă „luminarea minții”. „LOCUL” INSPIRAȚIEI Examinarea procesului psihologic al inspirației ne-a dus la concluzia unei dualități, în virtutea căreia există de o parte subiectul care o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și maturitate, fiind însă întors mai mult cu fața spre adult. Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă a făcut obiectul preocupărilor diferiților specialiști în domeniile psihologiei, pedagogiei, sociologiei, antropologiei, fiziologiei, medicinei, psihiatriei. Numărul mare și varietatea domeniilor de activitate îndreptate înspre problematica adolescenței reflectă complexitatea ei. Transformările radicale și bruște din planul psihologiei și fiziologiei tânărului sunt „atât de delicate și de importante încât putem afirma pe deplin temei
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]