4,080 matches
-
cetatea Chiliei, începute la 22 iunie și terminate la 16 iulie 1479. În cronică se arată că au fost folosiți 800 de meșteri și 17.000 de salahori, un efort extraordinar, care arată capacitatea de a organiza lucrări de mare anvergură. Cele mai importante lucrări de ridicare a unor fortificații puternice au fost făcute la cetatea de scaun a Sucevei. Ridicată de Petru I Mușat, cetatea cuprindea o incintă rectangulară prevăzută cu turnuri și cu șanț pe trei laturi. În timpul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai de aproape” (Grădiște - Hunedoara). Portretul încarnării terifiante respectă coordonatele imaginarului tradițional reperat în colinde, atât prin specia zoologică aleasă, cât și prin culoarea cenușie a ființei care ține de lumea neagră, dar o regenerează prin sacrificiu pe cea albă. Anvergura de peste un metru a coarnelor emblematice impresionează percepția mediată de povestire alături de detaliul dentiției înfiorătoare, asupra căreia se insistă și în descântece, ca indiciu pentru monstruos: „Săntâlniră/ Cu nouă gologoane negre,/ Cu cozâle rădicate,/ Cu urechile dabalate, Cu dințî lizâț
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
concepției, proiectării și execuției lucrărilor hidrotehnice (1949-1982). A activat la Sectorul de Studii și Proiectare a Direcției Generale a Casnalului Dunărea - Marea Neagră în perioada 1949-1953, pe traseul Cernavodă - Midia. Aici, ia parte la proiectarea și execuția unor lucrări de mare anvergură, precum: (a) proiectarea structurii clădirii Direcției Generale a canalului; (b) cheurilor și lucrărilor hidrotehnice din portul Midia și la punerea sub conservare a lucrărilor începute la Ecluza Năvodari, după sistarea lucrărilor în anul 1953. Lucrează la Institutul de Proiectare Construcții
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
frontul rus în privința încheierii unui armistițiu comun, a condițillor unei păci separate între Rusia și Germania, căci în acest caz, Comandamentul Austro-German ar putea supune României condițiile sale de pace și ar fi în măsură să reia operațiunile de mare anvergură pe frontul occidental. În același timp, generalul Hoffman a subliniat în două rânduri, în decursul unei întrevederi cu comisarul Troțki necesitatea de a începe imediat aceste operațiuni. În momentul în care tovarășul Troțki a explicat că, în ceea ce îl privește
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ale Europei). Cu critica, tot pe acolo, ba poate chiar mai jos. În cartea despre Călinescu, Andrei Terian face o analiză atentă, minuțioasă și neconformistă asupra problemei. Să citez un fragment doar, o concluzie: "Prin urmare, spune criticul acesta de anvergură, trebuie spus că autorul Principiilor de estetică nu poate sta pe același plan cu Thibaudet. E drept că, în anumite privințe, Opera lui Mihai Eminescu ar putea concura La poésie de Stéphane Mallarmé; în schimba, monografia Gustave Flaubert e net
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o istorie literară. Mi-ar fi foarte greu, mai întâi pentru că nu am scris despre proză și dramaturgie, apoi pentru că... domiciliul meu de mic provincial vă dați seama că mă împiedică de la documentarea amplă reclamată de o atare scriere de anvergură. Poate, cândva, dacă Parcele vor mai fi indulgente, se va închega o istorie a poeziei. Care sunt păcatele cele mai păguboase ale literaturii române de azi, de ieri, dintotdeauna? Ar fi excesiv pentru spațiul prezentului dialog să reflectăm la literatura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în cele din urmă mi-a devenit "partener" dacă nu cumva chiar purtător de cuvânt, unul pe care nu-l puteam acredita cu prestigiul "Nimic"-ului, cu atât mai puțin al "Totului", de vreme ce eu însumi n-am nici pregătirea, nici anvergura dialogului viu cu majestățile lor. "Mainimicul" sunt eu. Probabil. Ai lucrat în redacția revistei "Echinox", un certificat de calitate și de garanție pentru un scriitor, mai ales în acea vreme... Ai preluat ceva din atitudinea și din modelul "Echinox" la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în atenția sa, te "ștampila" pe vecie. Nu mai aveai cum scăpa de ochiul său. De altfel optzeciștii și o parte din nouăzeciști o știu mai bine. Laurențiu Ulici a fost și rămâne o prezență fascinantă prin discurs și atitudine, anvergură. Este în același timp o "valoare simbolică extraordinară"! Dacă momentan Laurențiu Ulici se află într-un "con de umbră", cred cu tărie că nici o conspirație, nici un complot nu vor putea face să dispară definitiv valoarea sa din memoria noastră culturală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
drept) cu președintele de atunci al Academiei Române, criticul Eugen Simion, cu directorul Bibliotecii Academiei, regretatul medievist Dan Horia Mazilu (conducătorul meu de doctorat) și cu președintele Uniunii Scriitorilor, criticul Nicolae Manolescu. Dar și cu alți critici și istorici literari de anvergură, ca Paul Cornea, Eugen Negrici, Mircea Anghelescu, Mihai Zamfir, Florin Manolescu, Dumitru Micu, George Gană. Astăzi, am plăcerea de a fi coleg cu Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Liviu Papadima, Mircea Vasilescu, Ion Manolescu, Paul Cernat, dar și cu mai tinerii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și Emil Cioran) sau recenta carte a lui Eugen Negrici, Emanciparea privirii, sunt întru totul demne de contextul european actual. Când va apărea, Dicționarul de termeni literari pe care îl coordonează Mircea Martin va fi și el o operă de anvergură europeană. Cât de traductibilă este literatura română? Cât de tradusă este? Care e pragul greu de trecut dintre literatura noastră și intrarea în concertul literar european? Ce am avea pentru export, în acest moment, din literatura noastră? Cât este dezinteres
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fel de a scrie poezie, insistând pe sugestia anacronică a poemului Întru totul, într-o lume secvențializată, care prizează realul în doze mici, ceea ce nu l-a împiedicat, totuși, când Cărtărescu a scos după câțiva ani cartea Totul, cu aceeași anvergură poetică, dar scrisă în alt registru, și fără să fie cenzurat nimicitor ca volumul Ilenei, să-l considere din start marele Poet. Mai târziu, în 1982, poetul Alexandru Mușina a publicat în revista Vatra, dacă nu mă înșel, textul vizionar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
zi, în 11 iunie 1948, cu puțin timp înainte de a mă naște, au fost naționalizate 1.050 de întreprinderi, din întreaga țară, distrugându-se toată industria și economia românească interbelică. Asemenea statistici tardive dau cât de cât o imagine despre anvergura dezastrului național care a însemnat comunismul, toate aceste cifre seci însemnând, de fapt, tot atâtea familii distruse și mai ales milioane de copii crescuți de la o vârstă fragedă și e vorba chiar de generația noastră, Adriane! într-un climat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
după Unire, într-o problemă de bază a culturii noastre clarificarea și asimilarea regulilor de scriere corectă în limba română. Nu era desigur în intenția să de a se angaja într-o dezbatere răsunătoare de idei, în genul și de anvergură celei declanșate de Maiorescu și de junimiști, ci de a iniția un model pedagogic concret de acțiune prin care să fie înlăturata predarea - învățarea defectuasă a limbii materne în școală. Trebuia început cu reconsiderarea modului în care se făcea predarea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
dar mult mai lung pentru anii la care ne referim), la Iași s-a realizat totuși, cu hărnicie, inteligență și noroc, o școală medicală remarcabilă prin realizări care aui persistat ca modele până astăzi și prin personalități de prestigiu și anvergură universale. De la primul student înscris până la doctorii autentici care erau confirmați în anii 1900 la Facultatea de Medicină din Iași, această școală a beneficiat de intersecția factorilor amintiți: bază materială, profesori iluștri la care trebuie să adăugăm un corp studențesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
rari", și destinul, care l-a făcut să fie înscris firesc printre elite, i-au asigurat marele succes profesional și, totodată, au generat decepțiile care, și ele, l-au marcat. Este soarta marilor personalități care își prelungesc umbra pe măsura anvergurii. Nu l-am avut ("direct") profesor. I-am ascultat, însă, sporadic, unele conferințe. L-am întâlnit mai deseori ca rector, funcție care a onorat mai mulți ani școala medicală ieșeană. Am participat, firește, la câteva reuniuni conduse de el. Destul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și orientarea modernă a acestui ilustru chirurg; la facultate a început prin a preda anatomia, organizând baza elementară necesară dezvoltării acestei discipline fundamentale. Trebuie să ne imaginăm cât de grea a fost activitatea sa pentru a ne putea reprezenta, retrospectiv, anvergura operei sale administrative, desfășurată concomitent cu o activitate permanentă didactică în domeniul anatomiei și desigur de medic chirurg, șef de clinică. Admirăm și astăzi cursul său de anatomie (1839) litografiat, probabil de studenții săi și desenele de anatomie de mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cât a durat, tot a reușit să disloce câteva blocaje dogmatice, să clintească acea „inerție“ din a cărei combatere N. Labiș își făcuse, în epocă, un crez moral și o artă poetică de răsunet. Preludiul emancipării culturale de mai mare anvergură de mai târziu (anul ’65) este de aflat în această efemeră liberalizare de la mijlocul deceniului al șaselea, ivită și repede sugrumată în împrejurările istorice amintite. Un moment „bun“, în comparație, desigur, cu ce fusese înainte, prins de generația mea, care
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și în alte companii, dedicându li-se cu tot mai multă aplicație. Nici vorbă să mai pot ține pasul cu el, și am și renunțat. În schimb, el, odată lansat pe orbită, a continuat cu mult sârg și cu altă anvergură, mai ales după intrarea în lumea literară. Împreună cu Nichita, cu Hagiu, cu Fănuș Neagu însuși, cu Pâcă, Pucă, Tudor George și cu atâția alții, scriitori, pictori, actori, s-a dăruit cu fervoare boemei, care, se știe, începe săr bă torește
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
făcute în acest sens la ambasadă, la Corneliu Mănescu, ministrul de Externe, consultările telefonice cu prietenii din țară, în fine, întoarcerea din ziua de 19 de cembrie 1971, toate acestea adaugă tensiuni dramatice jurnalului, care dobândește, nepremeditat, cum am spus, anvergură de operă epică. De pe coperta volumului Un român la Paris ne zâmbește enigmatic „caidul“ mișcării onirice, cum l-a numit L. Dimov pe D. Țepeneag, în anii când acesta conducea cu mâini ferme gruparea sa literară nu prea numeroasă, dar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dinamism, intransigență, tenacitate, capacitate de mobilizare integrală pentru atingerea țelului urmărit, spirit ofensiv și polemic. Nu fuseseră uitate de cititori, desigur, după cum nici de cei care-l ascultaseră vorbind în adunările scriitoricești, faimoasele și nemiloasele „execuții“ iorgulesciene, spectacole intelectuale de anvergură. Și poate cu deosebire aspectul acesta fusese reținut din manifestarea publică a lui Mircea Iorgulescu, din critica și din jurnalistica sa, adică felul cum ducea o luptă, felul cum își dobora, imperturbabil, adversarii de idei, sufocându-i cu baraje de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fără discuții, de către eminescologii ulteriori, a acestui verdict călinescian... precipitat. Domnia sa ne-a dat, în 2002, un amplu studiu despre Eminescu la Berlin (Studii literare. Trei analize) asupra căruia revine acum, extinzând mult și aprofundând cercetarea, într-o carte de anvergură, intitulată provocator: Știm noi cine a fost Eminescu?*, consacrată în întregime elucidării acestui timp enigmatic și a particularităților lui în formarea tânărului scriitor. Demersul este, fără îndoială, unul temerar, dar pașii pe care îi face, pe un teren mereu nesigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
complete) a lui Mihai Eminescu, într-un marș cu multe suișuri și coborâșuri, pe durata unei jumătăți de veac, sarcina realizării bibliografiei critice a acesteia se impunea cu acuitate. De altfel, o primă încercare în demararea unei atari întreprinderi, de anvergură, avem în 1976, când un colectiv de entuziaști cercetători semnează, la Editura Academiei Române, un prim volum, nu prea bine inspirat însă în planul de abordare a cercetării, ceea ce a făcut ca acțiunea să rămână blocată la acel nivel. Dar, pornind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
este un asemenea demers ambițios, de apreciabile dimensiuni, deosebit de interesant prin perspectiva sintetică a comentariului (având la bază o teză de doctorat, susținută la Universitatea din București, sub îndrumarea profesorului George Gană). Avem de-a face cu o propunere de anvergură, căci Receptarea critică a lui Eminescu până la 1930 însumează un impresionant corpus de intervenții exegetice, de diferite tipuri, regăsit în Bibliografia menționată mai înainte în peste 14.500 de titluri, foarte multe dintre ele aproape de neevitat într-o asemenea cuprindere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cuprindere, orientare și selectare în vastul mate rial bibliografic existent, mizând întotdeauna pe ideile-forță ce-i slujesc demonstrației. UN DOSAR AL RECEPTĂRII (Iulian Costache) O panoramare a eminescologiei, până în preajma războiului, a întreprins D. Popovici într-o primă sinteză de anvergură. Nu se punea atunci problema unei istorii a eminescologiei, deși bogăția și consecvența cu care a fost urmărit marele poet, încă din timpul vieții, prezenta suficiente fapte (argumente) care să poată fi sistematizate într-o asemenea construcție. Dar încă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prilejuită, între creator și beneficiar are o semnificație adâncă și emoționantă". Departe de intenția unui studiu stilistic aplicat poeziei lui Eminescu, tabletele analitice pe care ni le oferă Gh. I. Tohăneanu, reunite într-o carte, dau măsura acelei întreprinderi, de anvergura vastelor panorame, ce se alcătuiesc din segmente mozaicate, viu colorate, menite a descripționa un întreg unitar desăvârșit. ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) Scrierile publicistice, gazetăria lui Eminescu au stârnit de-a lungul vremii numeroase controverse, de la angajamente encomiastice la atitudini de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]