3,263 matches
-
40 de ani, dintre domniile lui Matei Basarab și Șerban Cantacuzino, instabilitatea politică a dus inevitabil la o stagnare culturală (cu excepția literaturii istorice). Șerban Cantacuzino, În ciuda diversității elementelor culturale, a Încercat să continue dezvoltarea unui stil românesc, al cărui apogeu de dezvoltare a fost atins abia În vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu. Rădăcinile românești ale stilului brancovenesc sunt cu aproape o jumatate de secol mai vechi. Conturarea definitivă a stilului, prin asimilarea unor elemente occidentale, se face În timpul lui Brâncoveanu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011. Childe, V. Gordon, De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967. Childe, V. Gordon, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1967. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Apogeu civilizațional și soluții de relanasare în viziunea lui Claude Lévi-Strauss", în Revista Dilema Veche, nr. 623/28 ianuarie-3 februarie, 2016. Chirițescu, Dorel Dumitru, Cultura lipsei de caracter, în Revista Dilema Veche, nr. 560/6-12 noiembrie 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, "De ce
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
de ani mai tîrziu, în 1995, René Passet redacta pentru Transversales un text despre Les voies d'une économie plurielle (Căile unei economii plurale)68, în care descria îmbinarea contemporană a două faze din evoluția econo-mică: pe de o parte, apogeul (și deci începutul de-clinului) unei creșteri energetice, și, pe de altă par-te, "emergența unei faze simbolizate de calculator și caracterizată prin deplasarea motoarelor creșterii înspre imaterial". Această a doua fază, care anulează timpul și spațiul, este descrisă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ar putea fi creatoare în alt plan, pe un nivel secund nu dînd naștere unor noi obiecte, dar făcînd să țîșnească sensuri diferite, în virtutea interpretărilor și reaproprierilor. Rescrierea este un procedeu literar cunoscut de multă vreme, care și-a atins apogeul în epoca Renașterii și care constă în elaborarea unei noi versiuni a unui text deja existent. În vremea sa, Racine, de pildă, reluase Ifigenia lui Euripide, La Fontaine se inspirase adînc din Esop pentru fabulele sale, Antigona lui Sofocle a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și expresii, ci și în viața particulară, în care se amestecau cinci copii, o sumedenie de amanți dezaxați, căței Chihuahua, droguri și felurite substanțe psihotrope. Dincolo de povestea femeii fatale, se configurează un Hollywood pe fond de război cu Vietnamul, la apogeul mișcării hi ppie, frămîntat, strălucitor și sensibil la impulsurile culturale venite din Europa, un univers decadent, din care omenescul profund, descifrat de Simon Liberati, capătă forme estetice inedite, nu lipsite, uneori, de rafinamentele cruzimii. Virtuozitatea narativă a autorului te antrenează
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
odată cu dezvoltarea rapidă a vechilor activități, cu apariția altora, cu extinderea relațiilor comerciale și culturale și corespunde trecerii de la „simple consemnări de fapte”, la analiza comparativă a datelor, la „descrierea faptelor” în interacțiune. Curentul „descrierea statului” (sec. XII-XVIII) a atins apogeul când în Germania s-a format o adevărată școală. Reprezentanții de seamă ai acestei școli, Herman Conrig, Martin Smeitzel, Gotffried Achewald etc., au introdus pentru prima dată denumirea de statistică („status situația sau starea socială”), au dezvoltat atât mijloacele de
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
tîrguielilor pragmatice cu un astfel de stat. Politica întemeiată pe încredere pe termen lung și pe relații de loialitate era o iluzie. Manevrele diplomatice tradiționale deveneau inutile, dacă nu chiar periculoase. Axiomele de la Riga ajung să predomine: cele trei faze Apogeul diplomației lui Roosevelt a fost Yalta. În timpul acestei conferințe, Roosevelt a determinat URSS să accepte Organizația Națiunilor Unite (cu drept de veto în Consiliul de Securitate), să se alăture aliaților în războiul împotriva Japoniei și să semneze Declarația asupra Europei
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu mai sînt fundamente implicite și constante ale unei societăți internaționale a statelor, ci însăși temelia pe care au loc relațiile internaționale (pentru rolul femeilor în susținerea diplomației clasice, vezi Enloe 1989: capitolul 5). Relațiile internaționale nu mai sînt un apogeu al relațiilor societale, ci procesul transfrontalier care le include. Poate că nu întîm-plător, autorii din domeniul economiei politice internaționale au fost în mod special sensibili la aceste chestiuni: din moment ce ei au încercat să integreze în analiză funcționarea sistemului pieței globale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de excepție, Constantin Moisil, după ce face o succinta trecere în revistă a medaliilor Lavrillier, care au ca obiect de reflectare personalități românești, conchide că aceasta „este superioară celorlalte și că talentul și puterea de execuție a artistului au ajuns la apogeu”{\cîte 106}. Moisil citează între medaliile Lavrillier și placheta dr. Cantacuzino din 1933, dar nu și medalia acestuia realizată la Iași în 1918. Credem că medalia Cantacuzino din 1918, chiar dacă ține de o primă perioadă a creației lui Lavrillier, impune
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
bunăstării sociale Punctul nostru de plecare îl reprezintă schimbările ce au avut loc în cadrul statului bunăstării sociale de-a lungul ultimilor 30 de ani, dar și acest lucru trebuie situat într-un context istoric, prin prisma căruia acest nivel reprezintă apogeul procesului de construire a statului-națiune ce își are începuturile în preajma Revoluției Franceze (1789). Noțiunile de "stat" și "națiune" existaseră și înaite de Revoluție, dar la Revoluție 3 a avut loc combinarea celor două noțiuni pentru a forma o pereche care
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
-lea, în 1685. În timpul lui Ludovic al XIV-lea chiar dacă Franța rămase puternic catolică, exista un fel de ruptură față de dependența de Roma. Noțiunea de "drept divin al regilor", care se tot dezvoltase de-a lungul secolelor, ajunsese acum la apogeu iar ierarhia franceză strâns legată de nobilime a dezvoltat un fel de independență cunoscută sub numele de galicanism. În secolul al XIV-lea papa deja conferise regelui francez dreptul de a numi episcopi și alți oficiali ecleziastici de rang. Mai
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de eră sau de paradigmă trebuie să definești în raport cu ce anume se produce această modificare. Astfel, indiferent dacă postmodernitatea a fost asumată ca atare sau se consideră că modernitatea mai are încă multe de oferit și suntem în plinul său apogeu, noile întrebări cauzate de teoriile postmodernismului relansează dezbaterea în legătură cu o serie de idei importante a căror "revizitare" și reinterpretare pot avea efecte valoroase. 2.2.3. Condiții ale postmodernității și idei ale postmodernismului. Dispute semantice Deși distincția postmodernism postmodernitate 135
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
echivalentă"447). Mass-media pare a conduce în mod inevitabil la transformarea realității în semne lipsite de conținut, simulacrul mediatic oferind mai multă credibilitate decât faptele și experiențele obișnuite, cotidiene. Realitatea și reproducerea ei prin mijloace tehnice se confundă, ducând la apogeul retoricii (nu mai există distincția original/copie). Prin afirmarea instantaneității virtuale a mesajelor și a informațiilor, realitatea apare ca o excrescență. Folosindu-se de acest mecanism explicativ, autorul francez răspunde "profeților" care anunțau "sfârșitul istoriei": "nimic nu are loc în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
său. Baudrillard exemplifică această situație: ideea de progres a dispărut, dar nu și progresul; ideea de politică a dispărut, dar "jocurile" politice continuă mai fervent și se concretizează în spectacol; ideea de relații sociale a dispărut, dar comunicarea este la apogeu etc. Aceste schimbări marchează în opinia sa "sfârșitul modernității", care reprezintă "tocmai momentul când toate efectele progresului, ale creșterii și ale eliberării, devin ambivalente. Este momentul [...] când fiecare progres aparent (inclusiv acela al libertăților și al drepturilor omului) se cere
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sofisticat, cu o sensibilitate către stilul paradoxal și dialectic imposibil de stăpânit"489. Cu toate acestea, "nu putem citi această carte fără să admirăm adevărurile din unele aforisme, poezia metaforelor sale și încântătoarele sale flashuri verbale. Baudrillard se găsește la apogeul său atunci când discută peisajele și scenele urbane"490. Gustul pentru paradox, jocuri lingvistice și stilul sentențios se combină cu procedeul deconstrucției aplicat realităților sociale, pentru a le transforma în simulacre sau instanțieri ale hiperrealității. Norman Denzin consideră că la baza
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
83, reiese faptul că a luat parte la triumful lui Tiberiu din Iliria 277. Lui Messalinus, Ovidiu îi adresează două scrisori ex Ponto: I, VII și II, II278. Se poate spune că în epistola I, VII, ambiguitatea expresiei ovidiene atinge apogeul. Ovidiu declară că este singurul din familia lui Messalinus aruncat la capătul lumii, în condiții atât de vitrege de climă, civilizație și oameni 279. Dar totuși, poetul își dă seama ca afirmația de a fi "unul dintre ai săi" ar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mișcarea și „circulațiile locuibile―, creând un peisaj artificial. Rezultatul a fost o arhitectură sculpturală cu elemente corbusiene: acoperiș terasă, rampe, promenadă arhitecturală. 2 1904-1988, sculptor și designer peisagist american de origine japoneză, discipol al lui Brâncuși. Anii ’60 reprezintă un apogeu: are loc o proliferare a ideilor și a diferitelor stiluri avangardiste apărute. În afara practicii arhitecturale, a existat de asemenea o proliferare a idei lor teoretice, care de cele mai multe ori mergeau concomitent cu procesul de creație. Printre cei care au sprijinit
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
particularități ale cadrului natural extrem de favorabile culturii trestiei de zahăr (cultură introdusă aici de spanioli, la începutul secolului XVI). Zona a fost un centru important pentru producția de zahăr la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. În perioada de apogeu, în Valle de los Ingenios funcționau 50 de mori de zahăr, cu cca.30.000 de sclavi care munceau pe plantațiile de trestie de zahăr sau la aceste mori. Peisajul arheologic al primei plantații de cafea din sud-estul Cubei este
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în zona andină înaltă din bazinul superior al Amazonului, în mijlocul pădurii tropicale, la o altitudine de 2430m, la cca.80km nord-vest de Cuzco (fosta capitală a Imperiului Incaș). Construcția sa a început în jurul anului 1450, când Imperiul Inca era la apogeul său, iar cu 100 de ani mai târziu, Machu Picchu se pare că a fost abandonat. Dacă în cele mai multe situații patrimoniul incaș a fost distrus de conchistadorii spanioli, Machu Picchu este o excepție fericită, datorită în primul rând zonei izolate
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
mai valoros este Parthenonul. Templul a fost dedicat zeiței Atena, considerată a fi protectoarea orașului și a fost construit în perioada 447 îHr - 431 îHr, pe Acropole. Este considerat simbolul Greciei Antice și a democrației ateniene. Este monumentul care reflectă apogeul în evoluția stilului arhitectural Doric și este inclus, împreună cu întregul Complex arhitectural și arheologic Acropole în lista Patrimoniului mondial UNESCO. Din perioada neoclasică datează așa numita Trilogie a clădirilor neoclasice care include: Biblioteca Națională din Atena (fondată în 1832), Academia
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
epurare, exemplu luminos, aservire, progres, popor, tagmă, criză, avânt. Pe nesimțite, prin 1947-1948 alte cuvinte Își Încep cariera: burghezie reacționară, exploatatori, dușmani, fericire, bunăstare, putrefacție, exponent, decadent, ș.a. Din 1949 semantismul antagonic al termenilor, vizibil Încă din anii precedenți, atinge apogeul; vocabularul uzual al limbii române se Împarte În două lagăre; spre unul dintre ele vor fi mitraliate mult mai multe cuvinte și expresii tipice; se dezechilibrează și balanța morfologică: pe locul Întâi: determinanții duri, În special adjectivul (dar și adverbul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
chiaburilor, apar mugurii vieții noi la sate. Când Însă scriitorul se lasă furat de exploatarea spectaculosului, de stil, când se depărtează de realitate, el greșește. (Ă). Astfel ni se pare greșită Încheierea nuvelei Vânătoare de lupi. Acțiunea se termină «În apogeu», abrupt, cu uciderea teroriștilor, pe când just ar fi fost ca ei să fie aduși În fața justiției populare, așa cum de fapt s-a Întâmplat În realitate (procesul de la Timișoara) sau măcar să se dea o perspectivă a faptelor ce vor urma. Acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
castelli, stabilite pe înălțimi și dominate de turnuri circulare, acele torre, mai ales în Corsica de Sud, aproape de Porto-Vecchio. Cealaltă originalitate a insulei rezidă în prezența a numeroase statui-menhir, dintre care unele sînt statui de războinici înarmați (situl de la Filitosa). Apogeul bronzului: bronzul final (de la -1200 la -700). Începînd cu -1200, condițiile de viață se modifică sensibil o dată cu cu revenirea unui climat mai umed, favorabil unei intensificări a punerii în valoare a solului cu defrișări importante. Munca este ușurată de domesticirea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
găsesc obiecte noi destinate vînzării sau obiecte stricate păstrate pentru a fi retopite: depozitul de la Villethierry (Yonne) sau de la Vénat (Charente). În același timp, oarecum separat de aceste noi curente, regiunile atlantice își păstrează originalitatea. Sfîrșitul epocii bronzului ajunge la apogeu cu bronzul armorican, care produce numeroase obiecte răspîndite pe tot litoralul atlantic: săbii așa-zise "cu limbă de crap" din cauza îngustării bruște a vîrfului, sau *topoare cu gaură care au putut servi drept monedă de schimb. Epoca bronzului corespunde așadar
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dată de Cezar. Este puțin probabil ca șeful galilor să fi putut face volte călare în jurul lui Cezar și totuși aceasta este versiunea pe care a reținut-o tradiția cel mai adesea în manualele de istorie. Glorificarea lui Vercingetorix atinge apogeul cînd a fost ridicată statuia conducătorului galilor, măsurînd 7m înălțime, la Alise-Sainte-Reine, în 1865. Această statuie domină și astăzi în înălțime actualul tîrg Alise. 4. Noile puteri (secolul I î.I.C.secolul I d.I.C.) Organizată în provincii și în cetăți
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]