3,429 matches
-
ajungând la forma de astăzi în secolul al VII-lea, de când a rămas, practic, neschimbat. La început Liturghia avea o formă fixată în scris, preotul putând improviza. Se respecta însă o anumită structură generală, asemănătoare cu cea de astăzi. "Tradiția apostolică" a lui Hipolit din Roma (sec. III) este cel mai vechi document în care se dau informații despre textul rugăciunii euharistice (la această dată însă, doar cu titlul de recomandare, fără obligativitatea de a o recita întocmai). Prima mare cotitură
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
Conciliul Vatican II (1962-1965) a făcut ușoare modificări ale Canonului (mai ales în privința gesturilor preotului ce însoțesc recitarea lui) și a introdus în Liturghia romano-catolică, pe lângă Canonul roman, încă 3 rugăciuni euharistice: una inspirată din textul foarte vechi al "Tradiției apostolice" a Sf. Hipolit din Roma, una constând într-o formă abreviată a Canonului roman și ultima, inspirată din rugăciunea euharistică a Liturghiei Sf. Ioan Gură-de-Aur. Ediția a III-a a Liturghierului roman (2002) conține 10 rugăciuni euharistice (adăugându-se încă
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
ta sfîntă catolică. Binevoiește a-i dărui pacea, a o păzi, a o uni și cîrmui pe întregul pămînt împreună cu slujitorii tăi Papa nostru N. și Episcopul nostru N. și cu toți aceia care veghează asupra dreptei credințe catolice și apostolice. Adu-ți aminte, Doamne, de slujitorii și slujitoarele tale N. și N. și de toți cei de față, a căror credință și evlavie îți sînt cunoscute, pentru care îți oferim, sau care îți oferă această jertfă de laudă, atît pentru
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, alături de PS Episcop-Vicar Patriarhal Vincențiu Ploieșteanul și de PC Arhimandrit Ieronim Crețu, Superiorul Așezămintelor Românești din Țara Sfântă, la ceremonia de întronizare a PF Theodoros al II-lea, noul Papă și Patriarh al Scaunului Apostolic al Alexandriei și a Toată Africa. De asemenea, mitropolitul Iosif a fost delegat, alături de episcopul vicar Siluan Marsilianul, să participe la funeraliile papei Ioan Paul al II-lea (7 aprilie 2005) și la ceremonia solemnă al începutului pontificatului papei Benedict
Iosif Pop () [Corola-website/Science/303537_a_304866]
-
și a Unității”, care a avut loc la 25 mai 2008, ÎPS Nicolae Corneanu a plecat din mijlocul enoriașilor prezenți și a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se împărtăși. Ca răspuns, excelența sa, monseniorul Francisco-Javier Lozano, nunțiul apostolic în România, conform tradiției, i-a dat în mână ÎPS Nicolae Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, din care Înalt Preasfinția Sa Nicolae s-a împărtășit singur. Gestul a fost considerat de PS Alexandru
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
aceea că El rămâne în veac», pe când în traducerea Cornilescu scrie «Dar El, fiindcă rămâne în veac, are o preoție, care nu poate trece de la unul la altul». Citatul este folosit de protestanți pentru a justifica necredința lor față de succesiunea apostolică.” Acuzația de mai sus este nefondată, deoarece, așa cum dovedește un studiu dedicat versiunii Cornilescu, soluția de traducere folosită de fostul ieromonah se regăsește și în câteva versiuni ortodoxe ale Bibliei: Galaction 1938, NT sinodal 1951 și Biblia sinodală 1968. În
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
Cluj au formulat recurs atât pârâta, cât și reclamanta, recursuri respinse de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 16 mai 2013. Printr-un comunicat remis presei în data de 14 mai 2013 Conferința Episcopilor Catolici și Nunțiatura Apostolică din România au arătat că urmăresc cu atenție evoluția procesului referitor la Catedrala Greco-Catolică din Baia Mare. În data de 21 mai 2013, în raportul de țară privind libertatea religioasă, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii se menționează că reprezentanții Bisericii Greco-Catolice
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
1918, între Ungaria, Regatul României, și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, s-a impus și o reorganizare, cel puțin temporară, a administrației bisericești. Partea vechii Dieceze de Cenad de pe teritoriul României este organizată la 17 februarie 1923 într-o Administratură Apostolică, cu sediul la Timișoara. Astfel, în urma retragerii ultimului episcop de Cenad, Julius Glattfelder, la Szeged, a fost numit la 12 martie 1923 ca administrator apostolic al părții revenite României din vechea Dieceză de Cenad, canonicul dr. Augustin Pacha. La 3
Augustin Pacha () [Corola-website/Science/303643_a_304972]
-
Dieceze de Cenad de pe teritoriul României este organizată la 17 februarie 1923 într-o Administratură Apostolică, cu sediul la Timișoara. Astfel, în urma retragerii ultimului episcop de Cenad, Julius Glattfelder, la Szeged, a fost numit la 12 martie 1923 ca administrator apostolic al părții revenite României din vechea Dieceză de Cenad, canonicul dr. Augustin Pacha. La 3 aprilie 1927, Mons. Augustin Pacha este numit de către Sf. Scaun ca episcop titular de Lebedus și administrator apostolic al Episcopiei de Timișoara. La 15/27
Augustin Pacha () [Corola-website/Science/303643_a_304972]
-
numit la 12 martie 1923 ca administrator apostolic al părții revenite României din vechea Dieceză de Cenad, canonicul dr. Augustin Pacha. La 3 aprilie 1927, Mons. Augustin Pacha este numit de către Sf. Scaun ca episcop titular de Lebedus și administrator apostolic al Episcopiei de Timișoara. La 15/27 mai 1927, situația politică neschimbându-se, canonicul dr. Augustin Pacha este consacrat episcop titular de Lebedus în Domul din Timișoara de către arhiepiscopul Angelo Maria Dolci, nunțiul apostolic în România. În anul 1928, PS
Augustin Pacha () [Corola-website/Science/303643_a_304972]
-
episcop titular de Lebedus și administrator apostolic al Episcopiei de Timișoara. La 15/27 mai 1927, situația politică neschimbându-se, canonicul dr. Augustin Pacha este consacrat episcop titular de Lebedus în Domul din Timișoara de către arhiepiscopul Angelo Maria Dolci, nunțiul apostolic în România. În anul 1928, PS Augustin Pacha a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Münster (Germania). În urma Concordatului dintre Regatul României și Sfântul Scaun încheiat la 11 iulie 1929, la exact 900 de ani de la întemeierea
Augustin Pacha () [Corola-website/Science/303643_a_304972]
-
sine însuși o mărturisire de credință. Tradițiile liturgice transferă acest aspect al vieții creștine confirmării, în care cel deja botezat își asumă public responsabilitățile legământului său prin botez și își face propria mărturisire de credință (de obicei în cuvintele Crezului apostolic). Botezul adulților este considerat uneori ca neavând un efect salvific, fiind însă o exprimare publică a credinței, reprezentând simbolic experiența conștientă de convertire a botezatului. Credobaptiștii spun că harul mântuitor și membralitatea într-o biserică sunt daruri ale lui Dumnezeu
Botezul adulților () [Corola-website/Science/303662_a_304991]
-
Biserica Penticostală (numită și “Biserica lui Dumnezeu Apostolică”) este o biserică neoprotestantă. Printre mișcările de "redeșteptare a credinței" care au avut loc în secolul al XIX-lea apar, către anul 1900, și penticostalii. În anul 2012, în lume existau aproximativ 250 de milioane de penticostali, adică 10% din
Penticostalism () [Corola-website/Science/303843_a_305172]
-
Hist.eccl., I,1,1), opera în 10 cărți, își propune să trateze o serie de teme care în fapt vor forma și scheletul textului și care (teme) corespund fundamental scopului apologetic de a exalta adevărul și temeinicia Bisericii. Succesiunile apostolice, adică listele episcopilor care s-au succedat, plecând de la apostoli până în zilele autorului, în sediile cele mai importante: Roma, Alexandria, Antiohia, Ierusalim. Eusebiu fixează aceste succesiuni în legătură cu perioadele de domnie a împăraților. Dincolo de faptul pe care-l constituie țesătura expoziției
Historia ecclesiastica () [Corola-website/Science/304009_a_305338]
-
Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinațe și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare. Ștefan I al Ungariei în anul 996 a devenit regele apostolic a Regatul Ungariei, primind coroana de la Papa Silvestru al II-lea în anul 1000 în orașul Esztergom. Ca "rege creștin" a înființat "Biserica Ungară", a creștinat populația în religia catolică și a înființat zece episcopii. Astfel a fost înființată în
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
und Ketzerei im ältesten Christentum." Teza lui Bauer este că „ereticii erau probabil mai numeroși decât ortodocșii” în creștinismul timpuriu iar ortodoxia nu era atât strict definită ca în ziua de azi. El era „era convins că niciunul dintre Părinții Apostolici nu s-a bazat pe autoritatea celei de-a patra evanghelii. Gnosticii, marcioniții și montaniștii erau cei care au folosit-o la început, ei fiind cei care au introdus-o în comunitatea creștină.” J.N. Sanders, care a scris "The Fourth
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
Gospel in the Early Church", a examinat „așa-zisele paralele ale lui Ioan cu Ignatie din Antiohia, Policarp de Smirna, Barnabas și "Epistola către Diognetus", conchizând că nu există urme sigure ale influenței celei de-a patra evanghelii la Părinții Apostolici.” Sanders a argumentat că această carte a fost scrisă în Alexandria. "Evanghelia după Ioan" afirmă explicit că textul ei a fost scris de „discipolul iubit de Isus”, deci multe eforturi au fost depuse pentru a determina cine a fost această
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
a lui Pavel, au fost duse și păstrate (până în ziua de azi) în cutia-osuar de sub ciboriumul-altar din bazilica „San Giovanni in Laterano” din Roma. Scaunul papal este, conform tradiției, fondat de către Petru și Pavel, care l-au investit cu autoritate apostolică. Noul Testament nu spune nimic despre faptul că Petru s-ar fi aflat la Roma, dar tradiția catolică primară susține o astfel de prezență. Nu există dovezi clare biblice sau științifice care să ateste sau să facă dovadă ca apostolul Petru
Simon Petru () [Corola-website/Science/304185_a_305514]
-
ori. În 943 și 934 ajung sub zidurile Constantinopolului. În anul 955 sunt înfrânți de Otto Germanicul. Efectuează incursiuni în Bulgaria și Transilvania. În 1000 Vaik, conducătorul ungur, se creștinează sub numele de Ștefan cel Sfânt și pune bazele regatului apostolic cucerind Transilvania și Croația. Khazarii, popor turcic de origine mongola, era originar din Asia centrală și Siberia de sud. Ei au migrat în Europa alături de maghiari și alte popoare turcice. În secolul VII d.Hr își constituie un Hanat în
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
era Cardinal de Santa Maria Nuova (Virgine). Mottoul așadar pare să facă trimitere la poziția „forte” a acestui nepot de papă și la ultima reședință înainte de pontificat. Robert de Genevois antipapa Clement al VII-lea, era Cardinal la „Dodici Apostoli” (apostolica), emblema lui reprezenta o mare cruce latină. Pietro de Luna, antipapa Benedict al XIII-lea a fost ales papă pe când ocupa scaunul episcopal și titlul de cardinal de Santa Maria in Cosmedin. mottoul este destul de obscur. În plus, nici nu
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
Pontificale Saleziene al Universității „Don Bosco” (1989-1991). Pe tot timpul activității sale didactice la Roma a desfășurat și o intensă activitate pastorală în diferite parohii romane; a contribuit în mod eficient la promovarea laicilor (în Centrele de Formare teologică și apostolică), cu intervenții specifice teologiei morale sociale și raporturile dintre credință și politică. A colaborat la ultima fază de revizuire a codului de drept canonic străduindu-se mai apoi să promoveze primirea lui așa cum se cuvine în diferitele Biserici particulare vizitând
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
l-au însoțit pe cardinalul Joseph Ratzinger în tratativele de reconciliere cu Societatea Sf. Pius al X-lea, a episcopului schismatic Marcel Lefebvre. În 1989 a făcut parte din grupul rectorilor universităților catolice, care au colaborat la redactarea viitoarei Constituții Apostolice «Ex corde Ecclesiae», asupra identității și misiunii universităților catolice. În 1990, din dispoziția Secretariatului de Stat, a participat la reuniunile „Comisiei europene a democrației prin drept” creată de Consiliul European, pentru un rodnic dialog est-vest, mai ales pentru ajutorarea țărilor
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
în școlile de toate gradele. Pastorala vocațională a ocupat un loc important în activitatea lui, în acest sens redactând scrisoarea pastorală „Vieni e seguimi” în anul 1993. A consolidat raporturile arhidiecezei cu misiunea din Isolo (Kenya), sprijinind crearea unui vicariat apostolic și consacrând acestei misiuni primul episcop, mons. Luigi Locati, care a fost în cele din urmă mărturisitor al credinței cu vărsarea propriului sânge (martir). A participat la Congresul Universitarilor Europeni la Santiago de Compostela, însoțind și un grup de preoți
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
să menționăm în mod deosebit, conducerea marelui prinț "Cavanșir" (Djavanșir 637-681), un important om de stat al secolului VIII d.Hr. Albania caucaziană a fost una dintre cele mai vechi țări creștine. Creștinismul în Albania a parcurs cele două etape: apostolică (siriofilia) și grecofilă. În prima perioadă, creștinismul se predă în limba aramaică, fiind legată atât de activitatea apostolilor și ucenicilor, cât și a misionarilor din Siria si Armenia , din secolul I - II d.Hr. Perioada a doua (grecofilia) a fost
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
secolul I - II d.Hr. Perioada a doua (grecofilia) a fost foarte scurtă, după ce Biserica Albană a intrat pe calea dezvoltării naționale. Acest eveniment important este legat și de „Epoca de înflorire” a literaturii albane. Calea de dezvoltare a Bisericii Apostolice Albane a fost întrucâtva diferită de Biserica Apostolică Armeană. S-a descoperit că rădăcina bisericii albane este legată de Patriarhia din Ierusalim, pe când sursa bisericii armene vine de la bisericile din Osroene și Capadocia elenă. Formarea primei comunității creștine din Albania
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]