5,949 matches
-
o montă, scoase în loc, iar pe cealaltă, o strecură în sacoșă. Tocmai se pregătea să plece, când au sosit salubrizatorii. Nu s-au prea luatîn seamă, unii cu alții. Zorile se revărsau,în culori puternice,dure, pregnant definite: albastru-închis, roșu aprins, negru intens. Tresări. Iuți pașii. Coti la dreapta, și se întoarse, prin partea din spate a străzii, la al cărei capăt plantase plăcuța cu noua denumire. Intră în propria-i curte, prin spatele casei. Câinii îl simțiră, dar nu-l
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
al urbei. Acum, în urmă cu numai patru sau cinci ore, cineva a adus o nouă soluție de a servi, la barul discotecii, tot ce dorea, fiecare,în mici farfurii din plastic, de unică folosință, stropite pe deasupra cu alcool și aprinse, care, pe întunericul ce înainta, încăperile căpătau o atmosferă de basm. De basm halucinant, nemaiîntâlnit, pe altundeva. Și, în timp ce noul model de aîngurgita, tot ce barul putea oferi,în difuzia întunericului, și la flăcăruia albăstruie a alcoolului ce se consuma
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de toate calibrele și culorile. S-au tras rachete luminoase de toate tipurile. Cerul era brăzdat de jerbele orbitoare ale proiectoarelor, creând un decor fantastic, ca din 1001 de nopți. Smulse parcă din inimi și din morminte, săgeți de foc aprinse se înfigeau în bolta cerească ca un mesaj trimis întregii lumi, vestind bucuria de a trăi a oamenilor. Cerul ardea în văpăi multicolore iar pământul clocotea de chiotele dezlănțuite din piepturile zecilor de mii de oameni scăpați cu viața din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
formatori de oameni, profesori de liceu sau universitari, precum Petru T.Todicescu, Stan N.Cucu, Ștefan Vancea, care la vremea lor au pregătit o generație de elevi și studenți ce preiau ștafeta ce a alergat prin anii socialismului cu facla aprinsă a culturii, de la tinerețe până la bătrânețe. Ion N.Oprea s-a aplecat asupra acestui izvor de istorie, pentru că Alexandru Mânăstireanu a fost șef de promoție, combatant în război, profesor de liceu, el însuși autor de memorialistică, îngrijitor de ediție a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93065]
-
o clipă să termin cu dumnealui... CEEA CE RĂMÂNE Ca toate târgurile, orășelul avea istoria și gloriile sale. Glorii artistice care erau considerate foarte mari și a căror evocare umplea de mulțumire inima fiecărui localnic. Desigur că liceenii erau cei mai aprinși. Eu însumi am trecut prin această Arcadie și cunosc sentimentul, puțin ridicol, puțin înduioșător, dar plin de înălțare sufletească. Expedițiile spre iazul morii constituiau pentru noi cele mai substanțiale evenimente. Făceam ieșirile în luna lui Florar când toți școlarii, solidari
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
care nu reprezenta nimic neobișnuit în Lisa, dar cred că eram speriat. De aceea, alimentam continuu focul. Când am auzit grohăituri, am luat-o la fugă. Pe urmă, m-am întors, am început să țip și să arunc cu crengi aprinse, fără sa văd, ce-i drept, nici un mistreț. Acum, însă, gălăgia veselă din curtea internatului făcea parte dintr-o altă realitate, total nouă pentru mine. Gata să-mi scot ghearele la primul semn de primejdie, stăteam cu spatele sprijinit de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nu se mai sfârșea. M-a cuprins o spaimă teribilă. Ceea ce vedeam prin geamul barului mi se părea monstruos. Am luat-o la fugă. M-am pomenit într-o încăpere goală, văruită de curând, unde nu exista decât un televizor aprins. Pe fereastră, vedeam mașini și autobuze care transportau statui decapitate. În camera alăturată, cineva a trântit nervos telefonul. Am auzit, apoi, o colindă, cântată într-o limbă necunoscută, întreruptă de împușcături. Un domn distins conferenția acum la televizor, tradus în
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
masă și, luând în mână o carte, a ținut să-i explice tânărului custode ce este stihomanția: deschizi o carte, oricare, la întîmplare și afli ce urmează să ți se întîmple, încercînd să tălmăcești primele cuvinte de pe pagină. " Existau discuții aprinse și la mănăstire în ce privește stihomanția, l-a asigurat doctorul Luca pe tânărul custode care-l privea neîncrezător. Unii erau de părere că orice încercare de a forța vălul pe care Creatorul l-a pus între noi și ceea ce urmează să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cămășile noastre. Toate problemele mele provin, probabil, din înstrăinarea de această mentalitate. Ce misiune mi-am atribuit eu? 14. Am avut o noapte aproape albă. Așteptând să-și producă efectul somniferul, am luat o carte și am adormit cu lumina aprinsă. Pe la unu noaptea, m-am trezit și n-a mai fost chip să readorm. M-am gândit la tot felul de grozăvii până dimineața. 15. Unde am citit, oare, că n-are rost să te interesezi prea mult de istorie
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
-mi, te rog, bricheta pe care am lăsat-o probabil În cutia din dreapta... Ajungem Îndată... o baie bună În piscină și cîteva aperitive, voilà, asta ne lipsește... A fost grotescă toată scena și cu asta gata. Susan Îi Întinse bricheta aprinsă. Ar fi vrut să spună ceva, dar uite că În depărtare, trasat pe nisip, descoperi drumul care se desfăcea din șosea ducînd spre club, ar fi vrut să spună ceva, dar deodată simți că nu mai avea putere. — Ești o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ea. N-au mai spus: uite, uite păsărică, căci nu se cuvenea de față cu stăpînii. S-a auzit un clic și gata, dar Nilda spuse că Încă nu era gata, Încă una, nu mișcați, una cu lumînarea lui Julius aprinsă, acum. Pe urmă trebuia să fotografieze și altcineva, ca să apară și Celso Într-o poză. Juan Lucas aprinse lumînarea și Carlos le mai făcu o poză. „Destul!“, exclamă jucătorul de golf, dar chiar În clipa aceea se ivi Imelda și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de golf nu mai exista, că el nu jucase și n-o să mai joace golf niciodată; așteptă să-i treacă senzația de gol la stomac, ca la pornirea bruscă a ascensorului și spuse: nu mai vreau tort. Le oferi și aprinse tuturor bărbaților cîte o țigară fină și-i bătu pe spate mulțumindu-le pentru tot; Armindei Îi spuse că era cea mai bună spălătoreasă din lume, o adevărată artistă. Vru să-i spună și lui Carlos ceva, dar se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o să se omoare, el ar fi vrut să zboare și să treacă pe deasupra, dar nu era chip și uite că acum Cadillacul era acolo, frînă brusc În fața celuilalt automobil, o mașină sport fără Îndoială, deși din pricina prafului și a farurilor aprinse nu vedea aproape nimic; parcă era pe șoseaua centrală, hai treci, treci odată!, ți-am făcut loc să treci! și urmează cîteva gesturi agitate și/sau Înjurături de mamă. Lastarria hotărî să nu coboare pentru nimic În lume, fiindcă mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Santiago, hai să sărbătorim evenimentul, automobilul meu ne așteaptă nerăbdător, unde stai, Susana?, Stanhope Gardens, Santiago, aveam de gînd să dorm la Sarrat, mi-am luat cîteva lucruri de schimb În portbagajul mașinii, Susan, are un halat de mătase roșu aprins! e un dandy! poartă niște papuci de un albastru Încîntător și numele brodat cu fir de mătase! și cînd se uită la tine trebuie să-ți pleci ochii, Liz, a venit timpul să te astîmperi, s-a dus viața liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mereu dați vina pe noi și la urma urmei ce atîta scandal? Ia nu ne mai bateți la cap! Se distrau grozav cînd cineva se frigea la tălpi și se arunca disperat În apă. Străinului Îi presărau drumul cu mucuri aprinse, dar străinul ieșea ud din bazin și uda totul pe unde călca, niciodată nu se fripsese, i se lipeau mucurile de talpă și tipul nici nu simțea, alerga mai departe, se urca iar la trambulină, zbura, saltul mortal Dumnezeu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
trambulină, dar străinii nu pricep niciodată nimic și uite că ăsta nici măcar nu-i văzuse. „TÎrfa dracului“, spuse Enrique, frecîndu-și palmele. „Așa-i, tîrfa dracului“, murmură Pepe, sumbru și Manolo, alături de el, Îi oferea cu o mînă tremurătoare un chibrit aprins, deși țigara lui Pepe era aprinsă. Cecilia se agăță de brațul lui Manolo și suflă ca să stingă chibritul, cu un zîmbet cald, minunat, era o femeiușcă grozavă Cecilia asta; o picătură grea se desprinse Îndată din părul ei ud și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
omoare sărind de la trambulină. Rămăseseră cu toții cu gurile căscate, apoi dintr-odată furioși, cînd străinul, care-i făcuse să sufere ca niște martiri, scotea un nou urlet disperat, o depozita pe Carmincha pe marginea bazinului, sărea afară, călca pe mucurile aprinse, dar el nu se ardea niciodată, o lua pe biata Carmincha, căreia nu-i trecuse Încă spaima, dar Îl iubea pe străin, o luase pe sus, ce necioplit era străinul, o luase pe umerii lui. băieții din cartierul Mareoni Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
văzuseră pentru ultima dată, odihnindu-se acolo sus, moartă. Bobby n-a mai ieșit În seara aceea. Nici a doua zi. A fost cuminte și și-a ținut făgăduiala de a sta cel puțin cinci ore În capela cu luminările aprinse. Ce-i drept, de fiecare dată făcea pauze tot mai mari Între răstimpurile de priveghi, dar a izbutit să completeze cele cinei ore și chiar să se simtă Îndurerat În unele momente și dacă a trebuit să depună un efort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de mult: tot timpul Întrebase pe unde o să scoată sicriul. În schimb, aseară pusese foarte puține Întrebări, judecînd după cîte pune de obicei... Adevărul e că În ajun Julius nu avea Încă nimic de Întrebat. Îngenunchiat În capela cu luminările aprinse, a stat Îndelung și s-a gîndit la Înmormîntarea tatălui său și la Cinthia și a Întrebat-o pe mămica de ce pe Bertha o scoseseră pe ușa de serviciu, pe ușa din dos, cum Îi spuneau ei. Cinthia cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de Crăciun“. Julius zîmbi, amintin-du-și scena și Juan Lucas avea de gînd să-l Întrebe: se poate ști de ce rîzi, tinere?, dar În clipa aceea Susan, fermecătoare, așezată Într-un capăt al mesei, ridică privirea pe deasupra sfeșnicelor cu douăsprezece luminări aprinse și, dîndu-și pe spate bucla blondă, zîmbi anunțînd prin dulceața trăsăturilor feței intrarea În sufragerie a oaspeților veniți de la drum. — Somnoroșilor, spuse, bătînd cu degetul În piciorul unui sfeșnic din fața ei. „La dracu’!“ se gîndi să trîntească Lang al IV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
aminti că În avion Santiago Îi spusese: așteaptă să-ți spun eu cînd poți să folosești expresia asta. Se opri ia timp, dar pe fața lui se citea impresia puternică pe care i-o produsese chipul lui Susan În spatele luminărilor aprinse, În sufrageria aceea cu ferestre uriașe care dădeau În grădini abia bănuite, undeva la tropice, mult mai la sud de Rio Grande, Între pereți pe care atîrnau tablouri Întunecate, Înfățișind probabil sfinți ciudați, ca acea capodoperă a școlii din Cuzco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fel ca În alte părți, fără deosebiri de la o națiune la alta. Bobby, În schimb, trebuia să fie atent la fiecare mișcare pe care o făcea fratele lui, ca să prindă toate amănuntele. Santiago aprinse o țigară. Lefter avea o țigară aprinsă. Bobby Își aprinse și el o țigară. Lester și Santiago abia dacă se atingeau de țigări, Bobby trăgea fum după fum. Băuse tot paharul de whisky și acum, cînd se uită cu atenție, văzu că ceilalți aveau paharele pline și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
este adevărată. 33. Voi ați trimis la Ioan, și el a mărturisit pentru adevăr. 34. Nu că mărturia, pe care o primesc Eu, vine de la un om; dar spun lucrurile acestea pentru ca să fiți mîntuiți. 35. Ioan era lumina, care este aprinsă și luminează, și voi ați vrut să vă veseliți cîtăva vreme la lumina lui. 36. Dar Eu am o mărturie mai mare decît a lui Ioan, căci lucrările, pe care Mi le-a dat Tatăl să le săvîrșesc, tocmai lucrările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
de casele de creație, dar cum slujba mea a durat doar câteva luni, de toam na până primăvara, am șomat pur și simplu în tot acel timp. Ba am reușit să dau și foc biroului, uitând într-o seară soba aprinsă. Așa că acum gea mul ușii era spart, soba înnegrită și vreo două șipci din parchet carbonizate. Trăncăneam despre noul nostru ziar, Contrapunct, când am auzit bocănituri pe scara îngustă și abruptă de lemn. Nu mi-a venit să cred când
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mâna mea. Cădea și se ridica din nou și venea iar după mine. M-am trezit în miez de noapte, tremurând tot, cuprins de o teroare cum n-am mai simțit niciodată. Am aprins lumina și-am rămas cu ea aprinsă, citind, pân-a albit de ziuă. Iar a doua zi, după lucrările conferinței, am mers să vizităm Mole Antonelliana, transformată de curând într-un muzeu al cinematografiei. Am pătruns sub fabuloasa cupolă umbrită, încon jurată de o spirală interioară pe
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]