4,707 matches
-
la folclorizarea acestei reprezentări teatrale. Vicleimul a constituit, de asemenea, un foarte bun mijloc de răspândire a psalmilor lui Dosoftei. În ținutul Săliștei se joacă Mironosițele, piesă religioasă considerată unicul mystère de la passion din dramaturgia noastră populară. Asemănarea cu misterele apusene de tipul Die Marie am Grabe sau Marienklage este evidentă. Totuși, punctul de plecare al acestei reprezentări teatrale îl constituie un poem dramatic, de sorginte locală, al cărei autor este de obicei cunoscut. Acțiunea descrie plângerea Mironosițelor la mormântul lui
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
culturii din Bucovina. 391 Un nume de care nu-mi mai amintesc, din negura anilor. Probabil vreun tânăr care voia să fie poet cu orice preț, chiar În lipsa muzelor inspiratoare... 858 Damian 392, sau așa ceva. Pleacă de aici, În munții Apuseni (...). Eu voi nota, de câte ori Îmi va veni În gând câte ceva care ar avea miez. Vremea frumoasă mi-a permis să mai iau vreo câteva schițe (...). Pe aici, din unghiul de vedere al vieții literar-artistice, nimic care să te intereseze. Sărutări
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Virgil Tempeanu. știam Însă că prof. V.G. Popa primește amintiri ale germanistului, pentru un viitor volum, referindu-se la viața trăită În Germania, ca lector la Universitatea din München și călător pentru cunoașterea monumentelor istorice și culturale din marea țară apuseană. 984 col. Niță-Râpeanu și Lenuța Râpeanu și am vorbit despre toate, dar, mai ales despre Flt. și Casa oamenilor de seamă și diriguitorul ei. Ne-au spus, că mata nu te-ai simțit bine, că ai avut o infecție etc.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
distrugeți cuiburile clade pline de ciubucuri ale acestor ființe care fac viața amară celor ce aduc roadele. Noi suntem un grup de șoferi care lucrăm în RFG, avem 50 de mașini care aleargă zi și noapte pe șoselele din Europa apuseană cu salarii de 3.000 și 3.500 de mărci pe lună, plus 50 de mărci diurnă pe zi. Avem un singur șef la care dăm raportul de activitate și tot acest șef ne dă de lucru. După o cursă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
poporul nostru venea cu cea mai grozavă boală, care era cancerul infiltrației străine. Iuliu Maniu și Fruntașii vieții ardelene nu erau antisemiți. Nu de un antisemitism de factură cuzistă ar fi putut fi vorba. Încorsetați în principiile politice ale Europei apusene, ei nu vedeau primejdia străinilor și nici posibilitățile ei de rezolvare. Pe lângă agitația regionalistă, național țărăniștii fluturau în fața maselor populare și lozinci sociale. Liberalii erau puși la stâlpul infamiei și ca reprezentanți ai plutocrației bancare. Cu toate că evreii dispuneau de marea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și în contra democrației. sunt pentru totalitarism și dictatură. Eu sunt contra dictaturii în orice formă s-ar prezenta. De aceea vedeți suntem noi adversari, al doilea eu sunt pentru o alianță externă cu Franța și Anglia și cu marile democrații apusene. Cred că interesul neamului românesc și al țării noastre nu poate fi, în învălmășeala grozavă care amenință, altfel asigurat decât prin aceste alianțe. D-nul Codreanu și Partidul Domniei Sale este pentru o alianță cu Germania. Nu pot să aprob acest
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și Partidul Domniei sale sunt pentru totalitarism și dictatură. Eu sunt contra dictaturii în orice formă s-ar prezenta. De aceea vedeți suntem noi adversari, al doilea eu sunt pentru o alianță externă cu Franța și Anglia și cu marile democrații apusene. Cred că interesul neamului românesc și al țării noastre nu poate fi, în învălmășeala grozavă care amenință, altfel asigurat decât prin aceste alianțe. D-nul Codreanu și Partidul Domniei Sale este pentru o alianță cu Germania. Nu pot să aprob acest
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
radio, pe toate lungimile de undă, ocuparea orașelor țării, după lupte grele și victorioase, când în realitate erau primiți cu flori de alogenii din populația orașelor. în partidele politice era o derută generală, pe măsură ce-și constatau abandonul de către apuseni, în mâna sovieticilor. Singura formație care se păstra pe aceeași linie de luptă era Mișcarea Legionară. Ea fusese invitată să participe la actul de la 23 August, dar prin glasul lui Radu Mironovici refuzase, ca nefiind pe linia de luptă a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu fie prinși. Data sosirii mele în București a fost în preajma lui 6 martie 1945. Mai înainte sau chiar după aceea au mai sosit echipe de legionari în Banat cu Filon Verca, în Bucovina cu Ovidiu Găină și în munții Apuseni cu Pavel Grimalschi. Cu cei din Banat și Munții Apuseni s-a reușit să se ia legătura și să fie sfătuiți să stea liniștiți. Aceasta a fost situația până în anul 1945 toamna. În 6 august am dat o circulară semnată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în preajma lui 6 martie 1945. Mai înainte sau chiar după aceea au mai sosit echipe de legionari în Banat cu Filon Verca, în Bucovina cu Ovidiu Găină și în munții Apuseni cu Pavel Grimalschi. Cu cei din Banat și Munții Apuseni s-a reușit să se ia legătura și să fie sfătuiți să stea liniștiți. Aceasta a fost situația până în anul 1945 toamna. În 6 august am dat o circulară semnată de mine, în care am îndemnat pe legionari să respecte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
urmau să fie repartizate unde era nevoie. Echipele erau compuse din câte 4-5 persoane, care aveau asupra lor arme și urmau să primească ulterior, pe calea aerului, mașini infernale și explozibile. Au fost lansate echipe în următoarele regiuni: în munții Apuseni; subsemnatul cu 4 persoane: Șerban Secu, Ion Constantin, Marin Georgescu și Ion Cristea, în apropierea de Vințul de jos. Tot în munții Apuseni a venit o echipă din care făcea partea: Pavel Grimalschi, Aurel Chira și Ion Marușca; în jurul Tg.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ulterior, pe calea aerului, mașini infernale și explozibile. Au fost lansate echipe în următoarele regiuni: în munții Apuseni; subsemnatul cu 4 persoane: Șerban Secu, Ion Constantin, Marin Georgescu și Ion Cristea, în apropierea de Vințul de jos. Tot în munții Apuseni a venit o echipă din care făcea partea: Pavel Grimalschi, Aurel Chira și Ion Marușca; în jurul Tg. Mureșului a venit o echipa cu Gică Iatan; în munții Sibiului a venit Toader Pătruț, Puiu Florescu, Nicolae Mândreanu și alții care făceau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
inginer agronom originar din Soroca, cunoscut de-al lui Nicolschi, fusese condamnat la moarte în regimul Antonescu, în contumacie, căci reușise să scape în Germania. Făcuse parte din poliția legionară. În 1945 se întoarce în țară fiind parașutat în Munții Apuseni, unde era pregătit să înceapă o serie de acțiuni de luptă, dar frontul înaintând prea repede s-a renunțat la ele. Fusese adus aici clar pentru exterminare, căci nu avea nici o legătură, nici cu procesul, nici cu „reeducarea”de la Pitești
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sau inconștiente, adunate în PCR, au dus la supremația forței răului în România. Rezistența neamului însă nu a încetat. Grupuri, grupuri de rezistență armată în toți munții României (în Vrancea, în Pădurea Babadagului, în Banat, în Munții Făgărașului, în Munții Apuseni, etc) au luptat până în ultima lor clipă de viață, împotriva celor fără neam și Dumnezeu, spiritualizând astfel din nou pământul acesta, batjocorit și spoliat și el. Nicolae Petrașcu, pe care comuniștii țineau cu orice preț să-l dezagregheze moral, după
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
, carte cu circulație monahală, tradusă și adaptată în limba română. Din punctul de vedere al izvorului traducerii, se așază prin proveniența sa cert apuseană alături de Historia destructionis Troiae de Guido delle Colonne, de Fiore di virtù, de Criticon-ul lui Baltasar Gracián, de Horologii Principium a lui Antonio de Guevara, de Stimuli virtutum, froena peccattorum a lui Andreas Wissowatius, de Mundus subterraneus a lui Athanasius
DESIDERIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
115-191; Ov. Densusianu, Limba descântecelor, „Grai și suflet”, 1930, 2, 1931, 1, 1934, 1-2; Artur Gorovei, Descântecele românilor, București, 1931, 7-197; I. A. Candrea, Folklorul medical român comparat, București, 1944, 322-375; Gh. Pavelescu, Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, București, 1945; Ist. lit., I, 53-63; Chițimia, Folcloriști, 120-124; I. L. Popa, Contribuții la studiul practicii magice în Banat, în Folclor literar, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu, I, Timișoara, 1967, 151-181; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 347-420; Gh.
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
intime e martorul tristeților și nădejdilor lui cotropitoare. Având, cum s-a spus, teatrul în sânge, era fatal aproape să ajungă în fruntea Teatrului Național (1905-1908, 1912-1914). Inițiativele lui sunt ale unui reformator, la curent cu experiențele recente din teatrul apusean (Henry Irving, André Antoine, Firmin Gémier). Firea autoritară, impulsivă a directorului, maniera lui de a sfida cu superbie aristocratică amenințările sau provocările îi aduc multe adversități. Au loc manifestații, chiar incidente grave, cum a fost acela din 13 martie 1906
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
renume din aceste domenii: Ovid Densusianu (Orientări nouă în cercetările filologice, Irano-romanice, Semantism anterior despărțirei dialectelor, Cuvinte latine cu semantism păstoresc, Limba descântecelor), Tache Papahagi (O problemă de romanitate sud-ilirică, Din epoca de formațiune a limbii române, Cercetări în Munții Apuseni, Creațiunea poetică populară), I.-A. Candrea (Viața păstorească la megleniți, Constatări în domeniul dialectologiei, Texte meglenite), Al. Rosetti (Catehismul Marțian, „Filioque” din Psaltirea Scheiană, Cercetări asupra graiului românilor din Albania), Constantin Brăiloiu (Bocete din Oaș). La rubrica „Însemnări și rectificări
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
și „tinerimei”. Scopul urmărit este acela de a deveni instrumentul „unei practice luminări” a cititorilor tineri, în afara școlii. Un grup de tineri literați - se arată în program - se va strădui să asigure publicației, alcătuită după modelul foilor populare din Europa apuseană, articole și informații privind morala, istoria, cosmografia, arheologia, istoria naturală, tehnologia, industria, economia și, bineînțeles, literatura. Mulți dintre cei care și-au tipărit scrierile aici au semnat cu inițiale. C.N., autor de articole dedicate teatrului italian, baloanelor aerostatice etc., ar
ICOANA LUMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287496_a_288825]
-
pregătire sud-est europeană”, cu toate că pe toată întinderea discursului nu se dă nici un nume de scriitor din această zonă a continentului. Textul primei versiuni, apărută în „Viața românească” (1914), este plin de inutile referiri la prelați bizantini, la teologi răsăriteni și apuseni, la universitari germani și de menționarea unor autori occidentali ca Lope de Vega, Calderón, Grillparzer, Ibsen, în materie de exegeză contribuția rămânând modestă. O replică la studiul lui Ibrăileanu din 1916 se vrea Poetul Brătescu-Voinești (1921). Dimensiunea acestuia contrastează atât
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
A recitit cu atenție textele, a parcurs din nou comentariile asupra lor și a constatat că multe ignorau aspecte importante ale pregătirii cărturărești a lui Cantemir, raporturile subtile pe care acesta le-a întreținut cu spiritualitatea occidentală, cu modelele literare apusene. Dacă sunt lăsate la o parte cărțile profesorului ieșean Giorge Pascu (cărți bine informate, dar de plasat pe un „raft” secundar), se poate constata că, între „momentul Iorga” (1901, prelungit până în 1904) și anul 1940, când apare primul volum din
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
, periodic social-economic-cultural apărut la Abrud, săptămânal, de la 1 decembrie 1927 până la 9 septembrie 1928, sub direcția lui Ioan Micu. Articolul-program semnat de Ioan Micu, vorbește de nevoile obștilor țărănești din moțime. Apare și un apel Către cărturarii din Munții Apuseni, îndemnându-i să ia parte la dezbaterea gravelor probleme ale Țării Moților. Încă din numărul inaugural se acordă spațiu monografiei Abrudul de Gh. N. Alexandrescu, apoi unor articole despre Roșia Montană și Detunata, despre bogățiile naturale ale Munților Apuseni și
GLASUL MOŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287293_a_288622]
-
Munții Apuseni, îndemnându-i să ia parte la dezbaterea gravelor probleme ale Țării Moților. Încă din numărul inaugural se acordă spațiu monografiei Abrudul de Gh. N. Alexandrescu, apoi unor articole despre Roșia Montană și Detunata, despre bogățiile naturale ale Munților Apuseni și despre originea moților (Ion Russu Abrudeanu), despre problemele lor culturale. Se publică versuri de Ioan Al. Oveja, Ovidiu Hulea, Aug. Scriban, Gh. Mihail, Victor de la Arieș, Aron Cotruș, Mircea Rădulescu ș.a. Sunt prezente articole de popularizare și culegeri de
GLASUL MOŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287293_a_288622]
-
aidoma unuia occidental, s-a recurs la modelul francez de administrație, puternic centralizată, cu rădăcini adânci într-o civilizație burgheză. De aici derivă caracteristici ale spațiului public românesc. Dezbaterile și deliberările au avut și au ca referențial civilizația și cultura apuseană. Proiectele, strategiile și soluțiile sunt raportate la principii și norme europene. Simptomatică este regula întâietății legislației și normelor europene față de legislația națională. Dacă în secolul al XIX-lea legislația românească s-a constituit prin adaptarea sau preluarea legislației franceze, astăzi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
răzeșească” (cf. Geană, 1987, 442-451). Studiul orientărilor valorice (value orientations) în România (vizând elaborarea unui „atlas al valorilor poporului român”, sub coordonarea lui Vasile V. Caramelea, în anii ’70, în zonele Argeș, Oaș, Suceava și în câteva sate din Munții Apuseni) a fost considerat o posibilă bază de cercetare comparativă, în relație cu anchetele similare întreprinse de Eugene P. Banks în Iugoslavia și Zdenek Salzaman (cf. Geană, 2005, 186). Considerații preliminare despre ancheta paremiologică de la Tilișca Pe un asemenea temei teoretic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]