13,069 matches
-
această funcție (de mijloc de măsurare a valorii mărfurilor, cu dimensiunea sa dată de capacitatea de a funcționa ca unitate de cont sau unitate de calcul) s-a manifestat și în vechime, când posesorul unui arc cu săgeți știa că arcul și săgețile sale au valoarea de 4 boi. Plimbatul celor 4 boi la târg ar fi fost o activitate costisitoare pe care, în mod sigur, strămoșii noștri au evitat-o prin folosirea doar în calcul, ca unitate de calcul, a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a mărfii în procesul schimbului. Dacă, să zicem, moneda erau vitele atunci unitatea monetară era o vită iar echivalențele altor mărfuri erau: 1 vită = 17 măsuri de grâu 1 vită = 10 măsuri de porumb sau 1 armură = 15 vite 1 arc cu săgeți = 17 vite Existența fizică 317 a monedei nu este obligatorie în acest proces în care ea își joacă rolul de mijloc de măsură a valorii mărfii. Prin funcția de măsură a valorii mărfurilor, bunul care până atunci juca
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Iorga, N., Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de munte, 1933. Jinga, V., Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Johnson, P., Dușmanii societății, Editura Humanitas, București, 2013. Josua, C.-co., Dicționar de Științe economice, Editura ARC, București, 2006. Jude, I., Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003. Kan, S. B., Istoria ideilor socialiste, Editura Politică, București, 1964 Kant, I., Întemeierea metafizicii moravurilor, Editura ALL, București, 2014. Kant
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
că tranzacțiile se pot desfășura fără monede, prin troc, însă inconvenientele acestuia sunt vizibile..." Daniela Zapodeanu, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002, p. 18. - "Inconvenientele economici de troc sunt de trei tipuri..." Claude Jesua, co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 551. 285 V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 26. 286 V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 27. 287 Ibidem, p. 28. 288 "Raționamentul = facultatea de a rezolva problemele fără
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Dobrescu, op. cit., p. 57. 330 Stanley Jevons, La monnaie et la mechanism de l'exchange, Paris, 1885. Apud Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 106. 331 Claude Jessua-co., Dicționar de Științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 554. 332 Apud Alexandru Tașnadi, Claudiu Doltu, Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000, p. 32. 333 Karl Marx, Contribuții la critica economiei politice, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1954, p. 125
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
moneda în circulație, reprezentată de bancnotă și depozitele la vedere și diferite alte grade de lichiditate reprezentate de depozitele la termen sau alte active care pot fi transformate în monedă. 420 Vezi și Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 556. 421 Adică imediat mobilizabil pentru stingerea unei creanțe în procesul schimbului de mărfuri. 422 Adică pierderea de valoare în procesul schimbului și care poate fi predictibilă (cuantificabilă, planificată) este zero. 423 În lucrarea citată, Keynes arată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 124. 644 Vezi și Claude-Danielle Echaudemaison, Dicționar de economie și științe sociale, Editura Niculescu, București, 2012, p. 48 645 Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 554. 646 Richard G. Lipsey, K. Alec Chrystal, Principiile economiei, Editura Economică, București, 2002, p. 560. 647 Ibidem, p. 561. 648 Citat din Karl Marx, după Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a lui Walter Bagehot. Cauzele ciclicității: - cauze tehnologice; - cauze politice; - acceleratorul". 873 Pentru fazele ciclului economic, vezi și Paul Samuelson, Economics, Fourt Edition, Mc Graw Hill Book Company, 1958, p. 255. 874 Vezi Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 145. 875 Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 146. 876 Ibidem. 877 Ibidem. 878 Ibidem. 879 Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 147. 880 Ibidem. 881 Ibidem
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fazele ciclului economic, vezi și Paul Samuelson, Economics, Fourt Edition, Mc Graw Hill Book Company, 1958, p. 255. 874 Vezi Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 145. 875 Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 146. 876 Ibidem. 877 Ibidem. 878 Ibidem. 879 Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 147. 880 Ibidem. 881 Ibidem, p. 149. 882 Ibidem. 883 Deplasând discuția în plan filosofic, uman, vom spune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Vezi Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 145. 875 Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 146. 876 Ibidem. 877 Ibidem. 878 Ibidem. 879 Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 147. 880 Ibidem. 881 Ibidem, p. 149. 882 Ibidem. 883 Deplasând discuția în plan filosofic, uman, vom spune că oamenii sunt ființe fericite prin natura lor deși, cu toții au o singură certitudine și anume aceea că vor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
că în faza de ascensiune, de boom, al ciclului economic ne bucurăm și nu ne gândim la ziua în care va venii criza este un lucru firesc, în acord cu natura umană. 884 Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 149. 885 Ibidem. 886 Ibidem. 887 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 93. 888 Ibidem. 889 Ibidem, p. 92. 890 "Cosmologia secolului XX este fondată pe o bază observațională luarea în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fi Învățați de paznicii zonei sacre (1985, p. 72). Referindu-se la altă dimensiune a modernității, Michael Taussig, Într-o lucrare frecvent citată, consideră că statul modern Își Întemeiază puterea și prestigiul pe mecanisme specifice gândirii magice. Astfel, comentând simbolistica Arcului de Trimf (asociat victimelor unui război și conținând adesea un osuar la baza lui, Taussig scrie: Imaginați-vă acest mormânt al Soldatului Necunoscut, spațiu privilegiat al morții, revărsând spirit după spirit din Întunecatul său adânc și, În loc să se contracte după
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
alte ceremonii mai greu accesibile (sau unde accesul este mediat de specialiști ai sacrului sau de reprezentanți oficiali), aceste manifestări se desfășoară În locuri bine cunoscute, deschise oricui, locuri Încărcate de o semnificație culturală Împărtășită de toți participanții (spre exemplu, Arcul de Triumf ca mod de materializare, amintire și consacrare atât a victoriei militare Împotriva invadatorilor, cât și a identității naționale). Deoarece permit multor oameni să asiste ca spectatori pe străzi sau prin intermediul transmisiilor de radio și televiziune (ulterior, a relatărilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
exprimă imaginea valorilor și ierarhiilor care Întemeiază ordinea comun acceptată. Procesiunile și paradele reafirmă importanța centrelor consacrate, centre marcate prin construcții ce evocă autoritatea instituțiilor religioase, politice sau militare. Uneori, puterea evocativă a construcției existente este dublată de construcții efemere (arcuri de triumf mobile, care alegorice, tribune ornamentate), care aduc un surplus de imagini și referințe legitimatoare. Linearitatea coloanelor exprimă ierarhiile sociale: În fruntea paradei sau aproape de obiectul sacru pus În mișcare de procesiune se află Întotdeauna reprezentanții grupurilor conducătoare. În mijlocul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
uniformele, locurile consacrate etc. Ele sunt prezentate simultan pe Întreg teritoriul unei națiuni, astfel Încât uniformizarea ceremonială subliniază unitatea politică. În plus, anumite gesturi cu valoare simbolică sunt Îndeplinite În zone considerate drept „centre” ale imaginarului național (un palat regal, un arc de triumf, un monument Închinat eroilor neamului etc.), iar ocuparea lor de către actorii Puterii le conferă acestora legitimitate politică. Studiind sistemul ceremonial regal englez, Heyden identifică două clase principale de manifestări ceremoniale: cele majore, bazate pe evenimente precum Încoronarea sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În Europa, mausoleele și monumentele de la Mărășești, Oituz, Oarba de Mureș, Păuliș ori locurile de instituire precum Câmpia Libertății sau Piața Revoluției În România. Alteori, În spațiul urban sunt Înălțate monumente care evocă faptele, locul, eroii și momentele respective: panteon, arc de triumf, statui, edificii religioase. Relevant În acest sens este procesul de monumentalizare inițiat de puterea sovietică: el implică o negare a sistemelor simbolice și ritualice precedente - imaginarului politic (țarist), imaginarul religios (ortodox) și imaginarul cultural (folcloric) - specifice formelor sociale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
revelat gestul civic: vehicule ale noului credo, ele exprimă aspirațiile comunitare. Alegerea acelorași atribute și a acelorași Însemne a Întărit unitatea națională. ș...ț Deja, după 1790 fiecare sat avea propriul altar al patriei, propriul arbore al libertății și propriul arc de triumf pentru gloria patrioților. Cetățenii purtau cocarde tricolore și boneta frigiană, simboluri ale eliberării, și, uneori, coroana din frunze de stejar, ca recompensă pentru virtuțile sociale. ș...ț Uneori, cetățenii nu se mulțumeau să evoce trecutul, ci Îl reînviau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
scara și pleacă, fără a Înțelege că păsările erau vrăjite. Botoque rămâne prizonier timp de mai multe zile pe vârful stâncii. Slăbește; foamea și setea Îl obligă să Își consume propriile excremente. În sfârșit, zărește un jaguar pestriț, purtând un arc și săgeți și vânat de tot felul. Ar vrea să-l cheme În ajutor, dar amuțește de frică (H. Banner, apud C. Lévi-Strauss, 1995, pp. 94-95). Prima parte a mitului este dominată de decăderea eroului, de regresul În lumea celor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
veche și uscată și frunze. Când băiatul plânge, ea Îl zgârie pe obraz și sărmanul trebuie să-și caute scăparea În pădure. (H. Banner, apud C. Lévi-Strauss, 1995, p. 94) Transferul de tehnici vânătorești (jaguarul Îl Învață cum să folosească arcul și săgețile) Îl transformă pe Botoque din victimă slabă și neputincioasă (maștera Îl zgâria și alunga În pădure), În războinic sângeros: prima utilizare a armelor și a tehnicilor Învățate nu este vânătoarea, ci uciderea dușmanului - În acel moment maștera nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
transformă pe jaguar din deținător al secretelor civilizației, În prădător sălbatic, consumator de carne crudă: doar lumina ochilor mai amintește de stăpânul de odinioară al focului. Jaguarul Își ceartă nevasta, dar degeaba. Într-o zi, Îi dă lui Botoque un arc nou și săgeți, Îl Învață să se servească de ele și-l sfătuiește să le utilizeze Împotriva mașterei, dacă este nevoie. Botoque o ucide pe aceasta cu o săgeată În piept. Înspăimântat fuge, luând cu el armele și o bucată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și iau cu ei focul. Pentru prima dată au lumină noaptea În sat, pot să mănânce carne gătită și să se Încălzeazcă la căldura vetrei. Dar jaguarul, Înfuriat de nerecunoștința fiului său adoptiv, care i-a furat focul și secretul arcului și săgeților, va rămâne plin de ură față de toate ființele, și mai ales față de neamul omenesc. Numai lucirea focului a rămas să ardă Încă În pupilele lui. Vânează cu colții și mănâncă carne crudă, fiindcă a jurat să renunțe la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în regiunea carpatică (Transilvania). Raportul dintre creștinismul gepizilor și cel al populației romanice, în perioada dominației gepide (454-568) este greu de determinat, după înfrângerea lor, în 568, de avari și longobarzi, a avut loc o pătrundere masivă a gepizilor în interiorul arcului carpatic (Transilvania), conviețuirea dintre romanici și gepizi aici a fost o realitate. Evoluția creștinismului romanic, în secolele V-VI, a pus problema organizării comunităților locale și raporturile lor canonice cu biserica din Imperiu. În teritoriile de la sud și est de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
el, târăsc cu ei toate lucrurile lor și astfel locuiesc totdeauna în tabere. Sunt războinici, liberi, neînfrânați și până într-atât de sălbatici și cruzi, încât și femeile merg la război împreună cu bărbații. Datoria tinerelor femei este să tragă cu arcul, să călărească și să vâneze. Când ajung mari se îndeletnicesc să străpungă dușmanul, lucru atât de important încât faptul de a nu fi ucis pe nimeni este socotit o necinste".7 Urmele lăsate de iazigi în regiunile est-carpatice sunt puține
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de populații germanice. Hunii erau de neam turcic sau turanic (așa le numeau vechii perși) o dovadă fiind resturile de limbă păstrate. Descrierile scriitorilor antici făcute hunilor, înfățișarea și modul lor de viață, ca păstori nomazi și călăreți războinici, folosind arcul și arcanul, sabia și lancea, pledează pentru originea lor asiatică. Originea hunilor este în mod cert asiatică, ei făceau parte din semințiile nomade de păstori aflate în nordul provinciilor Chinei, pe care cronicile respective îi cunoșteau sub numele de Hiung-Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
purtătorilor culturii (civilizației) respective. Civilizația hunică poate fi cunoscută exclusiv pe baza cercetării mormintelor acesteiahunii practicau inhumația, iar bunurile, armele și podoabele erau arse și se înmormântau separat. Elementele de civilizație (cultură materială) aduse de huni din Asia sunt puține, arcul hunic din plăci de os, săgeți de fier, sabia dreaptă, cazane pentru sacrificii, numeroase obiecte de podoabă din aur, din care unele primite sub formă de tribut sau subsidii. Piesele somptuoase descoperite ilustrează puterea și bogăția aristocrației militare hunice. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]