3,256 matches
-
Podgoria din județul Prahova, cu 2826 locuitori. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova și apoi din 1952 raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, la reînființarea județelor, a revenit la județul Prahova, și i-a fost arondat și satul Tisa (până atunci, în comuna Apostolache). În comuna Sângeru se află (1793) din satul de reședință, monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu alcătuit din conacul Bozianu, biserica „Sfântul Andrei”, turnul-clopotniță și zidul de incintă. În rest
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
în București. În secolul al XX-lea, a început un proces de comasare a acestor comune, incluse acum în plasa Câmpul, a cărui reședință a devenit comuna Puchenii Moșneni. Astfel, în 1925, comuna Puchenii Mici fusese desființată, satele ei fiind arondate comunei Puchenii Mari, denumită atunci "Puchenii Crainici"; tot atunci, comuna Puchenii-Miroslăvești a fost desființată și inclusă în comuna Puchenii Moșneni. Comuna Pietroșani, cu satele Pietroșani și Pușcași, avea 1497 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în raionul Ploiești din
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
De asemenea, funcționau 4 mori și 2 fierăstraie de apă (unul pe râul Bâsca cu Cale și altul pe Siriul Mare). În 1925, populația comunei era de 4476 de locuitori, ea fiind arondată plășii Teleajen. În 1950, comuna a fost arondată raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. La reînființarea județului Prahova în 1968, a revenit la acesta, fiindu-i atunci arondat și satele Bătrâni și Poiana Mare, din comuna Bătrâni, desființată. În 2005, cele două
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
de 4476 de locuitori, ea fiind arondată plășii Teleajen. În 1950, comuna a fost arondată raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. La reînființarea județului Prahova în 1968, a revenit la acesta, fiindu-i atunci arondat și satele Bătrâni și Poiana Mare, din comuna Bătrâni, desființată. În 2005, cele două sate s-au separat din nou de comună, reînființându-se comuna Bătrâni. Cu privire la modul de formare a acestei vechi așezări românești, există și o legendă, și
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
fondată de localnici la 1837. În perioada interbelică, situația administrativă s-a păstrat. Astfel, în 1925, după cum consemnează Anuarul Socec, comuna Teișani avea 1538 de locuitori, în vreme ce comuna Olteni avea 1485. În 1950, comunele Teișani, Olteni și Bughiile au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reforma administrativă, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Olteni și Bughiile s-au desființat, prima fiind inclusă în întregime în comuna Teișani, iar cealaltă
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
cea mai importantă exploatație de petrol din țară, comuna având în total 7272 de locuitori în satele Buștenari, Melicești și Telega. La sfârșitul perioadei interbelice, comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din același județ, iar în 1950 a fost arondat raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968 a fost arondată din nou, în componența actuală, județului Prahova, reînființat. Telega se află în zona de influență economică a orașului Câmpina, unde se află majoritatea
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Buștenari, Melicești și Telega. La sfârșitul perioadei interbelice, comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din același județ, iar în 1950 a fost arondat raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968 a fost arondată din nou, în componența actuală, județului Prahova, reînființat. Telega se află în zona de influență economică a orașului Câmpina, unde se află majoritatea locurilor de muncă a locuitorilor din Telega. Agroturismul și turismul balneoclimateric au existat în stadiu incipient încă
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
există și minorități de penticostali (3,36%) și creștini după evanghelie (2,47%). Pentru 2,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Șirna era formată doar din satele Șirna și Varnița, fiind arondată plășii Târgșorul din județul Prahova. Comuna avea 890 de locuitori și două biserici ortodoxe (una în fiecare sat). În același timp, pe teritoriul actual al comunei mai erau organizate alte două comune, arondate tot plășii Târgșorul. Astfel, comuna Tăriceni era
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
perioada interbelică, comunele Șirna și Tăriceni au fost comasate, comuna rezultată fiind denumită Tăriceni și având 3408 locuitori. În 1931, comunele Șirna și Tăriceni s-au separat din nou, revenindu-se temporar la structura dinainte de 1925. În 1950, au fost arondate raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a luat numele de Șirna, fiind unită cu comuna Hăbud, și a fost arondată din nou județului Prahova, reînființat. În comuna Șirna se află situl
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
revenindu-se temporar la structura dinainte de 1925. În 1950, au fost arondate raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a luat numele de Șirna, fiind unită cu comuna Hăbud, și a fost arondată din nou județului Prahova, reînființat. În comuna Șirna se află situl arheologic de interes național de „la Fântâna lui Hârțu” din satul Șirna. Aici au fost găsite urme de așezări din Epoca Bronzului, perioada Latène, secolul al III-lea e.n.
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
din 1881 și alta din 1810. În 1925, Anuarul Socec o consemnează în aceeași plasă, tot cu un singur sat în componență, având 1820 de locuitori. În 1931, a apărut și satul Ungureni, în sudul comunei. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952, raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna a fost desființată, fiind inclusă în comuna Fântânele. Ea a fost reînființată, în componența actuală, în anul 2004
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
1889 și o biserică aflată în satul Scurtești. În perioada interbelică, comuna Ștefești aparținea tot plășii Varbilău și avea în subordine în plus față de Scurtești și satul Livadea, întrucât comuna cu reședința acolo fusese desființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968 a fost arondată din nou județului Prahova, reînființat, în componența actuală, satul Livadea trecând la comuna Vărbilău. În comuna Ștefești se află (1780), monument istoric de
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
și avea în subordine în plus față de Scurtești și satul Livadea, întrucât comuna cu reședința acolo fusese desființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968 a fost arondată din nou județului Prahova, reînființat, în componența actuală, satul Livadea trecând la comuna Vărbilău. În comuna Ștefești se află (1780), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în cimitirul din satul Scurtești. În rest, alte cinci obiective din comună
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
ale munților Poiana Rusca și cele nordice ale Munților Sebeșului. Localitatea Băcia a fost atestata documentar începând cu anul 1332, apărând de la inceput sub numele pe care îl poartă și astăzi. După Marea Unire de la 1918, sătul Bacia a fost arondat la Plasa Deva, urmând ca dupa reforma administrativă din anul 1968 să aparțină comunei Băcia. În punctul "Palota", situat între clădirea școlii și Canalul Streiului, s-au identificat resturile unor construcții române care atestă prezența unei așezări rurale, tot de
Băcia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300536_a_301865]
-
o biserică și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează unirea celor două comune într-una singură cu numele de "Berevoești", având 2014 locuitori în satele Berevoești-Pământeni, Berevoești-Ungureni, Mănești și în cătunele Gămășești și Oțelu. În 1950, comuna a fost arondată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, iar satele Berevoești-Pământeni și Berevoești-Ungureni au fost comasate în satul Berevoești. Comuna a devenit celebră în 1991 după ce jurnalistul Petre Mihai Băcanu a descoperit pe dealurile de la marginea
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
în satele Ionești și Tomșanca. În 1931, comuna Cornățelu a luat numele de "Vulpești"; comuna Ionești a absorbit atunci și ea comuna Șerboeni, fiind alcătuită din satele Ionești, Șerboeni și Tomșanca. În 1950, comunele Buzoești, Ionești și Vulpești au fost arondate raionului Costești din regiunea Argeș, în timp comunele Buzoești și Vulpești fiind comasate sub numele de "Buzoești", reședința comunei rezultate fiind în satul Vulpești. În 1968, comunele Buzoești și Ionești au revenit la județul Argeș, reînființat, iar comuna Ionești a
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
Cetățenii din Vale sub numele de "Cetățeni", comună ce avea 1338 de locuitori în satele Cetățenii din Deal, Cetățenii din Vale și Diaconești; Comuna Lăicăi cuprindea satele Lăicăi, Minciunești și Mesteacăn, având 1736 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Muscel din regiunea Argeș, comuna Lăicăi fiind în timp desființată și împărțită între comunele Cetățeni (satul de reședință) și Văleni-Dâmbovița (satul Mesteacăn). În 1968, comuna Cetățeni a trecut la județul Argeș. Satele Cetățenii din Deal și Cetățenii din Vale
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
Teleorman a aceluiași județ, având respectiv 583 și 1684 de locuitori. În forma actuală, comuna a apărut în 1931, fiind formată din satele Izvoru de Jos și Izvoru de Sus, al doilea fiind și reședința. În 1950, comuna a fost arondată raionului Costești din regiunea Argeș. Ea a revenit însă la județul Argeș, reînființat, în 1968; tot atunci, cele două sate ale ei, Izvoru de Jos și Izvoru de Sus au fost comasate sub numele de "Izvoru". În comuna Izvoru se
Izvoru, Argeș () [Corola-website/Science/300626_a_301955]
-
între timp unite și formau astfel comuna Ardeoani, cu satele Ardeoani, Dianca, Iliești și Leontinești și cătunele Himieni, Mârzănești și Poarta, având împreună 2196 de locuitori și făcând parte din plasa Tazlău a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost arondată raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, multiplele sate au fost comasate astfel: satele Dianca și Poarta-Leontinești cu satul Leontinești și satele Iliești și Mârzănești cu satul Ardeoani; comuna căpătând astfel
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
și 542 de locuitori. În 1931, comuna Borșani a fost desființată, iar satul său a fost inclus în comuna Bâlca. Ulterior, și comuna Bâlca avea să fie desființată, cele două sate revenind comunei Coțofănești. În 1950, comuna Coțofănești a fost arondată raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, a fost transferată la județul Bacău. Singurul obiectiv din comuna Coțofănești inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument
Comuna Coțofănești, Bacău () [Corola-website/Science/300665_a_301994]
-
Uniri. Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Bistrița a aceluiași județ, având aceeași alcătuire și o populație de 2252 de locuitori. În 1950, comuna a luat numele de "Racila", după satul de reședință, și a fost arondată raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1964, comuna a luat numele de "Gârlenii de Sus", la fel ca satul ei de reședință. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, și a fost
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
județul Tecuci și avea aceeași compoziție și o populație de 2502 locuitori; comuna Giurgioana făcea și ea parte din plasa Podu Turcului și avea 1860 de locuitori în aceleași sate. Comuna Giurgioana a fost desființată în 1931, satele ei fiind arondate comunei Boghești, cu excepția satului Dânceni care a trecut la comuna Podu Turcului. În 1950, comuna Podu Turcului a fost arondată raionului Răchitoasa din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. Comuna Căbești a
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
Podu Turcului și avea 1860 de locuitori în aceleași sate. Comuna Giurgioana a fost desființată în 1931, satele ei fiind arondate comunei Boghești, cu excepția satului Dânceni care a trecut la comuna Podu Turcului. În 1950, comuna Podu Turcului a fost arondată raionului Răchitoasa din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. Comuna Căbești a făcut în acea perioadă parte din raionul Bârlad al regiuni Bârlad și (după 1952) din regiunea Iași. În 1968, ambele
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
și satul ei de reședință, fost Valea Seacă). În 1964, satul Jevreni i s-a schimbat denumirea în "Viișoara". În 1968, comuna Ștefan cel Mare a devenit comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej din județul Bacău și i s-au arondat și satele comunei Buciumi, desființată; tot atunci, au fost desființate satele Ciopești, Corbu, Micloșoaia (comasate cu Viișoara), Gârbovana (comasat cu Negoiești) și Livada (comasat cu Bogdana). În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Ștefan cel
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
și cinci biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Găiceana a aceluiași județ, având în compunere aceleași sate plus satul Costișa și o populație de 1264 de locuitori. În 1931, comunei i-au fost arondate și câteva din satele comunei Huruiești (Gălești, Nedelcu, Perchiu și Prădaiș). În 1950, comuna a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău și între timp comuna Huruiești s-a reînființat iar
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]