3,728 matches
-
rămâne va neclintit În sanctuar, deși În prezentul trecător un fur Îl tăinuiește de optsprezece leaturi. Înainte-stătătorul preoților l-a Însărcinat pe magul Tai An să dea de urma juvaerului. Se știe că el a așteptat o conjuncție favorabilă a astrelor, a Împlinit cele cuvenite și apoi a pus urechea la pământ. A auzit deslușit pașii tuturor bărbaților de pe lume și neîntârziat i-a cunoscut și pe ai furului. Pașii Îndepărtați ai lotrului străbăteau un oraș de dincolo de zare: unul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
laude deșănțate decât tovarășul său care doarme lângă focul ațâțat cu aceleași răvașe. Tai An a fost prompt și eficient: ca să taie din rădăcini răul oricărei tentative de evadare a protejatului său, a dat buzna În strada Deán Funes, de parcă aștrii l-ar fi Înzestrat cu mai mult de-un picior și o vâslă. În casă, așteptau să-i dea binețe două surprize: prima, că n-a dat de Fang She; a doua, că a dat de Nemirovsky. El i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
drept exemplu, alt uriaș paravan: Buze de iubire, pe care sărutul avea să le-apropie, au zis, ca-ntotdeauna, nocomoco. Vă mărturisesc cavalerește că la Început chestia cu nocomoco mi-a scăpat. Treacă de la mine Încă o mostră: Bușeu! neglijența aștrilor abjură docta astrologie. După câte știm, cuvântul inițial al frumosului distih nu a suscitat nici cea mai mică instrucție preliminară a autorității competente; moliciune care se justifică Întru câtva, deoarece bușeu, derivat din lat. bucco, „gură mare“, apare la pagina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
numitului dicționar. Atunci, pentru a ne pune la adăpostul unor ingrate ulteriorități, am considerat preventiv să depunem la registrul Proprietății Intelectuale ipoteza, cândva plauzibilă, că vorba bușeu era o simplă eroare și că versul trebuia să se citească: Troleu! neglijența aștrilor sau, dacă doriți: Rateu! neglijența aștrilor Nimeni să nu-mi zică trădător, căci am jucat cu cărțile pe față. La șaizeci de zile după Înregistrarea amendamentului, am trimis o telegramă verificată excelentului meu prieten, atrăgându-i fără ocolișuri atenția asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pune la adăpostul unor ingrate ulteriorități, am considerat preventiv să depunem la registrul Proprietății Intelectuale ipoteza, cândva plauzibilă, că vorba bușeu era o simplă eroare și că versul trebuia să se citească: Troleu! neglijența aștrilor sau, dacă doriți: Rateu! neglijența aștrilor Nimeni să nu-mi zică trădător, căci am jucat cu cărțile pe față. La șaizeci de zile după Înregistrarea amendamentului, am trimis o telegramă verificată excelentului meu prieten, atrăgându-i fără ocolișuri atenția asupra pasului făcut. Răspunsul ne-a intrigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
punea mâna pe spinare, îi întreba ca pe niște oameni ce vor, ceva nu e în regulă, s-au încurcat în vreun lanț, nu mai aveeau fîn?... Totul era în ordine, ne întorceam și adormeam și noi de îndată în timp ce astrele luminau, cu lumina lor de noapte, bătătura tăcută. Abia mult mai târziu, când l-am citit pe Tolstoi, am înțeles că nu numai cuvintele exprimă sufletul uman, ci și lumea în care el se proiectează în afară sau îl acoperă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
trezească tot voluntar, să se ridice în văzduh după îndelungi practici yoghiste, să atingă Nirvana. Krishnamurti era mult mai interesant decât acest Brahmaputra care vorbea ditirambic, cu o vervă neobosită. Se înțelegea bine cu soarele căruia îi spunea, o, mare astru, care ar fi fericirea ta dacă nu ne-ai lumina pe mine, vulturul și șarpele meu?... Coboară în oraș și vorbește poporului: Vă învăț ce este supraomul. Omul e ceva care trebuie depășit. Ce-ați făcut ca să-l depășiți? Altădată
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
întâlneau cu Morar spuneau ulterior că „așa arată procurorii pursânge“. Gitenstein însuși îl numea „procurorul prin definiție“. Cred că e cea mai scurtă și completă descriere. Morar întruchipează austeritatea procurorului dedicat total meseriei sale. Daniel Morar apăruse din neant, însă astrele erau aliniate pentru schimbări de substanță în justiție. România era presată, de la Bruxelles și Washington, să scape de corupția sistemică din vremea guvernării Năstase. Incomodat de aceste presiuni externe, fostul premier, Adrian Năstase, îl ironiza pe fostul ambasador american la
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
oblici și păcătoși, umeziți de lacrimi. Barca abia înainta. Lin, ca în somn. Am privit în adâncul apei și am tresărit văzând broaștele cum se târau cu burta pe stele. Era o imagine aproape nerușinată. Parcă orăcăitoarele făceau dragoste cu astrele. Brusc, am înfipt vâslele adânc în apă ca să sperii broaștele; am tulburat balta și nu le-am mai văzut țopăind. După care am întors barca și am vâslit puternic în direcția azilului. M-am dus sub fereastra Moașei, am luat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în deșert și în. junglă am fost în vis, în țara milei n-am ajuns niciodată. 33 (Din caietul de vise) Eram pe țărm. În jur, nici noapte, nici zi, ci o lumină specială, palidă, care nu emana de la nici un astru. Mă oprisem lângă un salcâm uriaș, cu coroană bogată, al cărui trunchi era înlănțuit de crengile unui smochin. Frunzele late și fructele smochinului se amestecau cu frunzele salcâmului și mă miram cum reușiseră să crească astfel. Apoi, deasupra țărmului s-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
care până și cei mai umili supuși ai Coroanei au început să simtă cu adevărat gusturile narcotice ale prosperității materiale și ale libertății individuale, un desideratum fără vreo acoperire în practică. La vreo trei sute de ani după dansul ridicol al astrului lui Carol al II-lea, steaua norocului chiar avea să strălucească, miraculos, deasupra unui arhipelag din est. Redresarea economică a Japoniei postbelice, determinată, primar, de un sistem de educație aproape exemplar, deschidea porțile bunăstării în Extremul-Orient. Între noi fie spus
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
aceleași secole Heian de mult timp apuse datează obiceiul contemplării lunii pline (tsukimi), însoțit în mod tradițional de celebrele tsukimi-dango, gogoși de orez umplute cu pastă roșie de fasole azuki, și care sunt, bineînțeles cum altfel? în forma și culoarea astrului noptatec. În realitate, ca și în cazul hanami-ului, nenumărați japonezi care nu urmăresc decât să se ghiftuiască și să bea, aruncă lunii, doar preț de câteva secunde, o privire încețoșată, pentru a repeta formulele cerute de ocazie, în speță cât
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Pereții erau cenușiu întunecați, de fumul și praful anilor, ici-colo varul se scorojise, se simțea nevoia unei mâini de gospodar care să curețe totul, de sus până jos, dar chiar și astfel păreau luminați, sub bicele razelor plăcut înfierbântate ale astrului de toamnă. Scrinul, dulapurile, măsuțele, fotoliile, oglinzile, vesela, lenjeria și tablourile fuseseră în parte vândute, în parte dăruite numeroaselor rude ori prietenilor și nu mai rămăseseră decât obiectele din cămăruța lui Andrei Îce oricum îi aparțineau lui), un pat pliant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ea nu-l ura! - despre dramele personale: pentru mine, care nu trăiesc decât o singură dată în desfășurarea lumii, întâmplările mici și amănunțite au însemnat mai mult decât războaiele pentru cucerirea Chinei, decât șirurile de dinastii egiptene, decât ciocnirile de aștri, în necuprins, căci singura existență reală e aceea a conștiinței. Uneori i se păreau toate câte se petrec cu el și în jurul lui nemaipomenit de dure și nedrepte. Alteori avea o senzație acută de ireal. Ca și cum ar fi existat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mai prinde, Dragostea se va aprinde. Ca făclii slab luminate, Licuricii-lumânări Ne vor arăta în noapte Dulci-a dorului cărări. Când pe cer luna coboară, Te voi strânge-ncet la piept, Am să-întreb, dulce comoară Dacă te iubesc, e drept? Astrul nopții-înfiorat Va răspunde la- întrebare: Pare mică dar e mare Și-i bună de sărutat! Te-oi cuprinde de mijloc, Tandru am să te ridic, Va fi ardere și foc Și tu n-o să spui nimic... Doar mic tremur dureros
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
noapte sfântă și pură, nebântuită de fantome, de prevestiri amenințătoare, de descântece și de vrăji: Spun unii că în preajma sărbătorii Când s-a născut Iisus, o noapte-ntreagă Se-ngână cântătorii și atunci Nu umblă duhuri. Nopțile-s ferite, Căci aștrii nu lovesc, nu fură silfii Și nu fac hârcele solomonii - Atât de sfânt și milostiv e ceasul 2. Acum, însă, în noaptea cu care se deschide Hamlet, îndărătul tăcerii duhului mut, „sinistră nălucă ce trece îmbrăcată-n zale din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
am așezat pe băncuța de la portiță. Luna urca deasupra pădurii, întețindu-și lumina văzând cu ochii. Încet-încet, privirea mi-a alunecat către chilia bătrânului. La început am crezut că mi se năzare, dar... rezemată de perete, cu fruntea ridicată spre astrul nopții și, mâinile împreunate a rugă, ședea nemișcată... fata! Părea o sculptură ieșită de sub dalta măiastră a unui meșter... Conturul chipului cu fruntea ridicată spre înalturi, gâtul bine proporționat și mâinile împreunate a rugă puneau în evidență rotunjimea sânilor... Mi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
venetic. Simon nu se prea sinchisea de clevetiri, dînd chiar impresia că el Însuși le Întețea. Se mai zicea despre el că era ager la minte și iscusit vorbitor, Îndeosebi În fața ucenicilor și a mulțimii. „Ochii săi aveau luciri de aștri“, ziceau ucenicii săi. „Avea o voce hîrșîită și o privire deșucheată“, afirmau potrivnicii săi. Pe Încîlcitele drumuri ce duc dinspre Răsărit spre Apus și dinspre Apus spre Răsărit, Simon Magul Întîlnea puzderie de propovăduitori, drumurile lor Încrucișîndu-se deseori. Ucenicii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
-l dezmeticească din oda somnului, dar nu Îndeajuns să-i miște mădularele sleite, și se Înfiora de gîndurile sale, de cum răsucea firul amintirilor, care-i redeșteptau toate cele petrecute Înaintea acelui somn. 5. Și văzu lucirea făcliei care, aidoma unui astru, ardea deasupra capetelor lor, sub bolta grotei, și-și aminti freamătul mulțimii care se Îmbulzea să-i vadă, apoi tăcerea care se așternuse pentru o clipă, cînd Ioan, cuviosul păstor, Își va ridica mîinile spre cer, chemînd numele Domnului, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ori ceva asemănător. Când aveam doisprezece ani, mama a... a Înnebunit, și-a pierdut mințile de tot. Eram la Viena... Pe drumul de Întoarcere ea a vorbit, cu poticneli, numai despre sine, iar iubirea lui Amory a descrescut Încet, asemenea astrului nopții. La ușa ei au dat să se sărute, cum le era obiceiul, dar ea nu i s-a putut repezi În brațe și nici acele brațe nu erau Întinse ca ea să se cuibărească În ele, ca săptămâna trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
precis conturată mentalitate mitică autohtonă. Abia reconstituind această mentalitate s-ar putea cartografia un continent atât de întins, atât de divers și cu atât de multe „pete albe” cum se prezintă astăzi a fi mitologia română. I. Colinda tip Furarea astrelor. Motive și semnificații mitice 1. Cosmos și Haos Teomahia este o temă mitică universal răspândită. O întâlnim atât în unele mituri cosmogonice, cât și în miturile referitoare la luptele dintre zei pentru obținerea suveranității sau în cele referitoare la intruziunea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
basmele în care balaurii sau zmeii fură soarele și luna de pe cer (tip Greuceanu) sau merele de aur dintr-un copac cu valențe cosmice (tip Prâslea cel voinic și merele de aur) și colindele în care Iuda fură din rai astrele, iar un sfânt (de regulă Ilie) îl răpune cu fulgerul, îl leagă în lanțuri și readuce „odoarele” la locul lor. în ceea ce privește colindele tip Furarea astrelor, o primă apropiere se poate face cu legenda ebraică apocrifă a căderii și înlănțuirii îngerilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Prâslea cel voinic și merele de aur) și colindele în care Iuda fură din rai astrele, iar un sfânt (de regulă Ilie) îl răpune cu fulgerul, îl leagă în lanțuri și readuce „odoarele” la locul lor. în ceea ce privește colindele tip Furarea astrelor, o primă apropiere se poate face cu legenda ebraică apocrifă a căderii și înlănțuirii îngerilor, cu privire la care au supraviețuit câteva aluzii chiar și în textele canonice ale Bibliei : Geneza (VI, 4), Isaia (XIV, 12-15), Epistola sobornicească a Sf. Apostol Iuda
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de-argint. Mai frumos l-a-mpodobit : Tot cu stele mărunțele, Printre ele-s mai mărele : D-una-i luna cu lumina, De alta-i soarele cu razele (9, p. 14 ; 10, p. 96). Pentru a face o analiză hermeneutică a colindei tip Furarea astrelor, voi încerca să trec în revistă și să comentez pe rând principalele motive mitice pe care le conține sau doar le sugerează textul colindei. 2. Desfrâul sacru Sub poalele ceriului Florile dalbe ! La umbra nourului [mărului ?] Mândră masă e gătită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
specific numai colindelor românești. În forme aproape identice, el se bucură de o foarte mare răspândire și în colindele „pentru gospodar” ale ucrainenilor, bielorușilor și bulga- rilor (48, pp. 45-47). Motivul agapei divine, cu care se deschide colinda tip Furarea astrelor, prezintă totuși unele elemente specifice față de felul cum apare în alte tipuri de colinde. Prezența unei „mese mândre” nu trebuie să ne mire : Masă rotilată De bucate ’ndestulată De băuturi încărcată (21, p. 12). Reprezentarea raiului ca un spațiu al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]