4,354 matches
-
nu sunt numai vătămătoare, ci chiar periculoase"507. * Un insolit ecou târziu al epidemiei de holeră din 1893 l-a constituit publicarea, la Paris, în 1925, a povestirii Codin, a lui Panait Istrati; acesta evocă aici aspecte ale molimei ce bântuise în Brăila copilăriei sale: instalarea atmosferei de panică, intervenția sistematică a autorităților sanitare, leacurile folosite atunci, printre care înghițirea regulată de usturoi, purtatul la gât a unei sticluțe cu camfor și fricționarea cu oțet a celor contaminați 508. Dătătoare de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
care erau lipsite de orice condițiuni de igienă și care aveau între oamenii de echipaj purtători de vibrioni și poate avuseseră chiar bolnavi de holeră, iar materiile fecale le aruncau... pe unde apucau, și pe cale de uscat, din Ismail, unde bântuia holera". Iarăși au putut fi incriminați ca purtători ai contagiunii plutașii de pe Bistrița, care, după ce stăteau în contact îndelungat cu lucrătorii de la Galați și Brăila, se întorceau acasă, în Moldova de Sus, cu trenul sau alte mijloace de comunicație, aducând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la 16/29 iunie 1913, a celei de-a doua conflagrații balcanice, România a declarat, la 27 iunie/10 iulie, război Bulgariei. Trupele noastre au trecut în grabă Dunărea, fiind însă prea puțin pregătite să înfrunte și primejdia molimei care bântuia în Peninsula Balcanică. Generalul doctor C. Papillian reamintea, într-un studiu critic, publicat mai târziu, că direcția Serviciului Sanitar militar din perioada de la începutul campaniei în Bulgaria a recunoscut că, în acel moment, "nu s-a gândit la holeră, ci
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Academiei din 1 noiembrie 1913, profesorul Victor Babeș preciza că cele dintâi cazuri de holeră s-au ivit în formațiile noastre la Fernandovo, unde soldații români au venit în contact cu populația infectată, iar după aceea la Vrața, unde molima bântuise în tot timpul iernii și primăverii precedente. În scurtă vreme, focarul principal a devenit localitatea Orhania, unde-și avea sediul comandamentul Corpului I de Armată. Caracteristică pentru epidemia izbucnită printre ostașii noștri, remarca savantul, a fost "mica mortalitate a celor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Cantacuzino folosea un vaccin inactivat prin încălzirea timp de o oră și jumătate a emulsiei de corpi microbieni la temperatura de 55-560. Era vorba de un vaccin polivalent, în compoziția căruia intrau 25 de varietăți provenind din epidemia care tocmai bîntuia 540. Prepararea vaccinului se baza pe tehnica recomandată de W. Kolb, dar cu modificări rezultând din experiența recentă a imunizărilor antiholerice. Printre trupele noastre din Bulgaria, holera începuse să bântuie la Vrața în ziua de 13 iulie. Până la 21 iulie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
căruia intrau 25 de varietăți provenind din epidemia care tocmai bîntuia 540. Prepararea vaccinului se baza pe tehnica recomandată de W. Kolb, dar cu modificări rezultând din experiența recentă a imunizărilor antiholerice. Printre trupele noastre din Bulgaria, holera începuse să bântuie la Vrața în ziua de 13 iulie. Până la 21 iulie se înregistraseră 2 500 de cazuri, progresiunea epidemiei făcîndu-se cu câte 300 de cazuri noi pe zi. Cantacuzino a dispus atunci încetarea deplasării ostașilor, care urmau să fie instalați în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a soldaților nu erau luate în seamă de autoritățile militare, care se călăuzeau doar după principiul unei cât mai grabnice părăsiri a teritoriului bulgăresc, ca și cum n-ar fi existat marea primejdie a răspândirii la noi în țară a infecției ce bântuia la vecini. Cantacuzino nota la 5 august: "Este exasperant. Simțim că ne scapă orice posibilitate de a organiza o poliție sanitară rațională". Curând, debandada a sporit. Însemnările din 7 august debutează patetic: "Îți poți pierde capul. Ordinele - contraordinele, nerespectarea hotărârilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și bună cu gastro-enterita lor, zile întregi, până au început să cadă câte cincizeci [de soldați] pe zi, pîn-a venit primul examen bacteriologic cu "microbul virgulă"... Pentru igiena trupei a fost regretabilă eroarea medicilor, căci, neștiind cu siguranță ce boală bântuie, nu luau măsurile trebuitoare: pentru moralul trupei însă... a fost binevenită, căci a liniștit spiritele. Când văzurăm cu câtă îndîrjire susțineau doctorii că nu era holeră, ne potolirăm și noi... E ciudat cum se obișnuiește omul cu toate: ce liniștiți
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
accident în calea trupelor noastre. Ea trebuie considerată ca o simbolică încununare a ultimelor decenii de ușurință, de neglijență și de incapacitate în guvernarea țării"571 Din același punct de vedere simbolic se pune întrebarea: când va fi încetat să bântuie "holera" pe pământul romînesc? În primele alineate ale nuvelei Vedenia, publicată de Gib I. Mihăiescu, în "Gîndirea" din 1924, întîlnim o evocare a holerei cu care trupele noastre avuseseră de-a face peste Dunăre, cu două decenii mai-nainte: "La
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lui Sandu, și el și Gicu au decis să se „cinstească” numai cu vin, renegând temporare zilele În care berea era la mare preț, iar orice explicație a fost evitată de la bun Început. Sandule, nu vorbi cu păcat că te bântui ulterior, pe onoarea mea. Discuțiile astea despre moarte mă Înfioară. Suntem În cârciumă, nu-n fața altarului. De ce nu te iei de Gicu, n-a zis el că nu suportă groapa neacoperită? Mergeți mână-n mână, m-ați găsit pe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dânsa, în pace ea pășește, O, cum iubesc eu steaua, unde m-am născut eu. Mai e-n tot universul o stea plină de pace, Neturburată, vecinic de ură, de război; În toate Creațiunea gura ei vecinic tace, N-o bântuie griji rele, n-o bântuie nevoi. "E-un om, care pe dânsa nefericit se ține Dar nu-i nefericirea în stea, ci e în el, Dar soartea lui schimba-voiu, din rău oiu face bine - Cobor acum în astru-mi să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
O, cum iubesc eu steaua, unde m-am născut eu. Mai e-n tot universul o stea plină de pace, Neturburată, vecinic de ură, de război; În toate Creațiunea gura ei vecinic tace, N-o bântuie griji rele, n-o bântuie nevoi. "E-un om, care pe dânsa nefericit se ține Dar nu-i nefericirea în stea, ci e în el, Dar soartea lui schimba-voiu, din rău oiu face bine - Cobor acum în astru-mi să-l mîngîiu și pe el
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu numeroase cârciumi. Epigonul este puiul de cocor care nu poate pleca în țările calde. Creația înseamnă ferment generator de inedit. După acordarea premiilor literare, se dezlănțuie canonada frustraților. Sunt incinerate cărțile periculoase epocii. Niciodată - cele mediocre. Marii artiști sunt bântuiți de obsesii, nu doar de idile. Altădată numai poeții boemi aveau aspect de boschetari. Acum... Arta ne - ar putea înnobila măcar o parte din timpul risipit. Nu - i accept pe toți oniricii. Unii parcă au mâncat găini zăpăcite. Mă tem
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să - ți vinzi conștiința.. Mentalitățile formează cea mai conservatoare rocă a condiției umane. Kafka - un Mesia pe dos. A strâmbat lumea și a plecat. În fiecare moleculă de vin bun un carpe diem stă gata să rupă lanțurile. Singurătatea este bântuită mai întâi de vise. Apoi, de coșmaruri. Lipsa de măsură este iertată doar în zona marilor pasiuni. Viața este o biată paranteză a neantului. Unii moșesc răul, alții avortează binele. Un popor este o sinteză de virtuți și servituți. Dacă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
roz-bombon de politicieni versați în promisiuni, pare să nu aibă un țel, un punct de sosire la un liman luminos pentru toată suflarea. Gospodăria țărănească este zdruncinată din temelii de cutremurul istoriei. Prefacerile se țin lanț. Se instalează altă orânduire bântuită de toate păcatele ei. Mă întreb ce sfaturi ar mai da acum învățătorul Obreja țăranilor din Pungești? Obreja care a descris Valea Racovei și care a rămas în cărți! Istoria ne doare. Nici țăranii din Pungești nau fost scutiți de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93049]
-
O astfel de „miniatură” - poate impropriu, pe undeva, denumită, pentru că ea are o greutate atomică foarte mare, foarte densă, o morală, o consecință a unei acțiuni, o sintagmă cu profunzimi sclipitoare - a bântuit cândva și prin mintea mea, numai că tu le-ai denumit „Hușanisme”. Într-adevăr „pastila, concentratul de gândire și de sensuri” poate primi și numele producătorului cu „isme” în coadă așa cum s-a întâmplat cu toate denumirile localităților din România
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
la treabă, ci întindeau mâinile doar la luat bunurile și veniturile mănăstirilor din Moldova. Când vedeau că trebuie să pună osul la muncă, o cam luau la picior, ca orice pleșcar... Și nu cu mâna goală. Dorul de muncă îi bântuia peste măsură! Așa se face că se „risipea” orice mănăstire care intra pe mâna lor... De fapt, această risipire însemna că mănăstirea rămânea pustie. Cum niciodată nu-i prea târziu la, 10 septembrie 1724 (7233), Mihai Racoviță voievod se hotărăște
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
De dorul tău nu știu de unde vin, Nici care gloduri pasul meu frămîntă. Fii binecuvîntat, Mărite Vin! Și poate îmi spui cine a meșterit acest imn închinat „Măritului Vin”? Versurile aparțin poetului Vasile Filip. Să nu zici acum că te bântuie regretele... Mare mehenghi mai ești, vere! Mă duci în ispită, cum văd eu. De unde până unde ai scos că te trag spre bulboan, dragă ieșene? O faci pe niznaiul. Ai? Am lăsat în urmă colo, la o aruncătură de băț
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
așterne pe ochi un văl de tristețe... “Și-o fi adus aminte de cine știe ce episod din viața lui. Și poate n-o fi cel mai plăcut... Ori cine știe? O fi fost unul peste măsură de frumos și acum îl bântuie părerile de rău că s-a dus și nu se mai poate întoarce” - gândesc eu. Fără nici o introducere, ieșeanul prinde a vorbi: Multe a născocit omul, dar o mașinărie care să se așeze de-a curmezișul timpului și să-l
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
iar pe umăr purta o bundă... O rămas o vreme în ușă cătând cu ochi vulturești prin han. Cine era omul și ce căta așa cu amănuntul prin toate ungherele s-a aflat abia mai târziu... Era un haiduc ce bântuia prin codrii de aici, că nu degeaba drumul de la botul dealului Căprița se cheamă „Drumul hoților”... După acea cercetare din ochi, a intrat și s-a așezat în cel mai ferit colț. Hangița, ca adusă de vânt, s-a ițit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-și frământă astrul în paradisul cucerit pentru a mia oară. Beznă milenară și îngheț, obișnuit reluată în nenumărate versiuni; aceleași cuvinte, aceleași expresii, aceleași înțelesuri, aceleași istorii vizionate în templul de cleștar al stăpânului lumii. Trupuri arse în fosfor alb bântuiesc mirosul liliacului din cimitirele efemere și ardoarea căderilor neliniștite transformate în nehotărâri se refugiază în viitoruri incerte. Străbat distanța fulgerat de scânteierile rubinii ale anghilelor rătăcite în cenușa lacustrelor oxigenate forțat. Nisipul așteaptă nemișcat în clepsidre uriașe trecerea timpului mentolat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
se împotmoli sau se puteau prăbuși cu mașina în râpele și viroagele de pe mărginea drumului. Satul se pierduse în urmă, până la oraș era o distanță intangibilă... dealurile la orizont se unduiau prin parbriz, neclar, ca niște sâni și umpleau ținutul bântuit de furia vântului și bătut de ape; amețită începuse să se dezmorțească dându-și seama că existau numai ei doi, căzuți în balta universului; restul omenirii dispăruse în negurile cerului! Mașina porni din nou și femeia încurajată își scoase pardesiul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
lumina palidă de lift, care se aprinde în fața ochilor mei și dispare în sus sau în jos, nu mai contează acum, când m-am prins că sânt chiar în fața liftului de serviciu, salvarea mea, să evadez o dată din locul ăla bântuit de oameni cu sute de lei în mână. Ghicesc butonul și încep să îl apăs cu frecvența unui transmisionist fruntaș, disperat că nu mai apare odată lifta aia nenorocită. El mergea greu de obicei, dar îți dai seama cât de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
țara Egiptului era pîine. 55. Cînd a flămînzit, în sfîrșit, toată țara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să-i dea pîine. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: "Duceți-vă la Iosif, și faceți ce vă va spune el." 56. Foametea bîntuia în toată țara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, și a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea creștea din ce în ce mai mult în țara Egiptului. 57. Și din toate țările venea lumea în Egipt, ca să cumpere grîu de la Iosif; căci în toate țările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
împreună cu voi; căci fratele lui a murit, și el a rămas singur; dacă i s-ar întîmpla vreo nenorocire în călătoria pe care o faceți, cu durere îmi veți coborî perii mei cei albi în locuința morților." $43 1. Foametea bîntuia greu în țară. 2. Cînd au isprăvit de mîncat grîul pe care-l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: "Duceți-vă iarăși, și cumpărați-ne ceva merinde." 3. Iuda i-a răspuns: Omul acela ne-a spus curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]