5,096 matches
-
România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 35. „Cel mai mult șochează, în orice expoziție Mircea Corpodean, atât prin forma ramelor, de sorginte rurală, cu o viață proprie hipertrofiată, cât și prin varietatea stilistica. Portretele de personaje istorice și eroi de balade ne trimit, într-o anumită măsură, la tradiția iconarilor niculeni, prin sobrietatea cromatică și a desenului; alte compoziții sânt de o mai mare libertate tonală și de un desen mai dinamic. Cu o „Țărancă cu mâța” și „Visul unei țărănci
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Maria Vicol - critic de artă) Ștefăniță Elisabeta 1905 1980 Tapițer „Știu să țes, să cos, așa cum îmi arăta mama mea, din copilărie. Ce fac eu acum nu seamănă cu nimic, fiindcă acum povestesc. Îmi vin în minte multe povești și balade și întâmplări, iar când îmi pregătesc o pânză mă gândesc la ele și când încep să cos parcă le văd aievea. Mă bucur când văd că pot să le arăt și altora cum le-am cusut.” Născută în anul 1905
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
chiar emoționați, fapt ce facilitează realizarea laturii educative ale lecției. Diferite Întâmplări din trecutul localității — referitoare la diferite evenimente, vor fi prezentate de cadrul didactic sub forma povestirii În timpul comunicării cunoștințelor, Încadrând organic istoria locală În istoria patriei. Legende, doine, balade care evocă figuri de luptători pentru libertate și dreptate - sau materialul arheologic - unelte, arme, monede, vase — va fi prezentat elevilor folosind explicația, demonstrația, comparația. Cele mai bune rezultate le-am obținut prin lecțiile de parteneriat Împreună cu elevii de la alte clase
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]
-
Azur, Călina, Alutus, Negru de Drăgășani, Novac, Vilarom, la Greaca soiurile Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile Silvania, Furmint de Miniș, Roz de Miniș, Perlă de Feredeu, Oana, Șirian, la Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada, Milcov, la Pietroasa soiurile Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrița, Alb Aromat, la Stațiunea Blaj soiurile Amurg, Blasius, Selena, Astra, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
într-un mod cvasi-virgilian peisajul de iarnă în peintures au pastel (1868 1870). Îl reîntâlnim și în capitolul Al doilea secol al XIX-lea (Survivances d'un romantisme transforme. Le Romantisme en poesie). În România, Nasile (sic) Alecsandri (1821-1890) cu balada Miorița (Agneau, 1852) pune bazele poeziei române moderne. Inutil să glosăm. Ca și în cazul următor: Dar poetul cel mai important al epocii este Mihail (sic) Eminescu (1850-1889). Opera sa, publicată în întregime (?, n.n.) în 1883, este plină de nostalgie
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
patriotică a compozitorului, care a militat cu hotărâre pentru promovarea și valorificarea culturii naționale în rândurile populației românești din Transilvania, Banat și Bucovina. Printre lucrările cele mai importante figurează: opereta “Crai Nou”, cantatele “Altarul Mănăstirii Putna” și “La malurile Prutului”, “Balada pentru vioară și pian”. A scris numeroase coruri, cântece și romanțe, muzică instrumentală, un mare număr de piese de dans, studii. Ion Vidu 1863 - S-a născut la Mânerău, lângă Arad. A fost un mare animator al vieții muzicale din
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 35. „Cel mai mult șochează, în orice expoziție Mircea Corpodean, atât prin forma ramelor, de sorginte rurală, cu o viață proprie hipertrofiată, cât și prin varietatea stilistica. Portretele de personaje istorice și eroi de balade ne trimit, într-o anumită măsură, la tradiția iconarilor niculeni, prin sobrietatea cromatică și a desenului; alte compoziții sânt de o mai mare libertate tonală și de un desen mai dinamic. Cu o „Țărancă cu mâța” și „Visul unei țărănci
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
întâmplări. Autor a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează în prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de etnografie și folclor rezervă un capitol pentru Condiției umane - om și destin, în care propune noi interpretări din acest unghi pentru creațiile populare Miorița, Meșterul Manole și Șarpele. În studiul Meșterul Manole, S. Ispas oferă o interpretare aparte mesajului baladei, din perspectiva creștinismului în numele căruia s-au ridicat cele două (trei) biserici de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării "omului cu limitele" pe care le impune condiția sa de "făptură creată". Practicile divinatorii de aflare a norocului au loc în cadrul riturilor de trecere sau la sărbători. În ajunul sărbătorilor calendaristice sunt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
așe, pe cuvântul mâne-sa, s-au dus în sus și au strânsu oaste. (Neculce 11) Iată o istorisire cu un remarcabil ecou în imaginarul popular și în cel cult de mai târziu, comparabilă cu cea a mamei ciobanului din balada Miorița, care își va jeli fiul ucis din invidie, sau cu cea a Anei lui Manole, care se face remarcată prin fidelitate și dăruire, după care și prin sacrificarea vieții, impusă de voința divină și executată în consecință de constructor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Asonanța și consonața aduc un aport muzicalității poetice prin folosirea diferită a vocalelor din cuvinte și versuri: ele reprezintă dualitatea dintre ritma perfectă și rima imperfectă. Acest construct ontologic duce la individualizarea și identificarea anumitor construcții poetice, de exemplu a baladelor și sonetelor. Acest lucru determină momentul muzicalității poetice ce nu poate exista a priori construcției lingvistice, întrucât ea este adusă în existență prin activitatea compozițională a poeziei. Tropii indică o structură prin care executarea poeziei duce la identificarea unui timbru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
țara, dornic să transcrie cântece. Continuând încercările modeste ale înaintașilor săi (F. Ruschitzki, I.A. Wachmann, H. Ehrlich, Anton Pann, Carol Miculli și Al. Berdescu), V. are în vedere partea melodică. Astfel, el alcătuiește o lucrare amplă, Muzica populară, cuprinzând balade, colinde, doine, idile și pastorale, hore, romanțe, jocuri de brâu. Susținut de Alecsandri, care elogiază strădania culegătorului de a aduna „o comoară națională”, o prezintă Academiei Române sub titlul general Poezia populară pusă în muzică, colecția fiind premiată în 1886, după
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
orășenească, realizată în stilul celei populare. La cântece se notează uneori numai informatorul, alteori numai localitatea de unde s-a cules. Sunt incluse și câteva poezii de Dimitrie Bolintineanu, Vasile Cârlova și Andrei Mureșanu. Dintre speciile populare predomină cântecele, urmate de balade, de colinde și texte la paparude. În afara baladelor cunoscute din colecțiile lui V. Alecsandri, S. Fl. Marian și G. Dem. Teodorescu, merită reținute câteva piese reprezentative culese din Banat. Între „idile” și „romanțe” V. nu face o distincție netă, iar
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
se notează uneori numai informatorul, alteori numai localitatea de unde s-a cules. Sunt incluse și câteva poezii de Dimitrie Bolintineanu, Vasile Cârlova și Andrei Mureșanu. Dintre speciile populare predomină cântecele, urmate de balade, de colinde și texte la paparude. În afara baladelor cunoscute din colecțiile lui V. Alecsandri, S. Fl. Marian și G. Dem. Teodorescu, merită reținute câteva piese reprezentative culese din Banat. Între „idile” și „romanțe” V. nu face o distincție netă, iar la „jocuri populare” își trece adesea propriile producții
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
continuat să publice arii populare și între 1900 și 1908. Meritul lui este de a fi atestat vechimea și circulația unor cântece și melodii de joc populare, ca și evoluția repertoriului și a stilului de execuție lăutăresc. Culegeri: Muzica populară. Balade, colinde, doine, idyle, București, [1885]; Poezia populară pusă în muzică, București, 1886; Muzica populară, vol. II: Horele noastre, Leipzig, f.a.; Poezia populară pusă în muzică, vol. III: Romanțe, București, 1897. Repere bibliografice: Titu Maiorescu [Raport la colecția de folclor a
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
de la credințe și superstiții, obiceiuri, ceremonii, rituri, cunoștințe, artă până la bogatul capitol de literatură populară. De altfel, între 1910 și 1960 V. realizează o culegere de folclor care cuprinde colinde, povești, descântece, plugușoare, variante ale bradului, credințe și superstiții, cântece, balade, texte despre obiceiuri agrare și pastorale, de meteorologie populară, strigături, jocuri de copii, proverbe, ghicitori. Răspunsurile la chestionarele sale, ca și unele studii, precum Legenda lui Dragoș (1921), îi interesează în special pe cercetătorii mitologiei populare românești. În această analiză
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
N. Solacolu). Fantoma, marioneta, umbra dezvăluie ispitirile dublului: Statui albe, Statui albastre (I. M. Rașcu), Statuetele I-II-III (N. Solacolu), Două statui (Dragoș Protopopescu), Oglinzi (I.M. Rașcu), Psyche privindu-se în oglindă (Pompiliu Păltănea), Fantome (N. Davidescu), Fantomele (Const. T. Stoika), Balada umbrei (Eugeniu Sperantia), Umbrei mele (Matei Rusu). Frumoase, chiar dacă barocul lor se izbește de extraordinarele, concentratele definiții lirice date „nestrăbătutelor așezări” ale oglinzii de către Mallarmé și Rilke, sunt poemele din ciclul consacrat de Mihail Cruceanu acestui topos metaforico-simbolic. Poemele oglinzilor
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
o încercare de restituire conceptualizată la Eugeniu Sperantia, în Sistemele himerei, întregite de Metafizica humorismului și de Metafizica exprimării transcendente. Paralel cu lirica desprinderii de real ca moarte și plecare (cultul pentru porturi și corăbii este și el prezent în Balada portului, Farul magic, Corabia fără drumeți), prin Ervin se cultiva, mai mult alegoric decât simbolic, un mesianism dornic să ofere „torțe pentru labirint”. Numeroase contaminări după Maurice Maeterlinck (la Ervin în Moartea profetului și In profundis, la Mihail Cruceanu în
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Este cartea în care se conturează primul său mod de abordare a creației populare, și anume metoda istorică, tradițională. Se remarcă aici și o serie de deschideri spre cercetarea modernă, pe care le va aplica și adânci în analizele ulterioare: Balada populară română (1966), Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului. Poezia (1978), Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice (1983), în abordările stilistice Poetica „Mioriței” (1984), Proza populară românească (1986). Toate sunt caracterizate de un demers critic consecvent, prin care
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
popular românesc. Teme, motive, structuri poematice (1983), în abordările stilistice Poetica „Mioriței” (1984), Proza populară românească (1986). Toate sunt caracterizate de un demers critic consecvent, prin care se urmărește delimitarea folcloristicii ca disciplină autonomă, de valorificare estetică a literaturii populare. Balada populară română reprezintă o încercare reușită de aplicare a doctrinei expuse cu douăzeci de ani înainte în Folklorul..., autorul fundamentând științific geneza, evoluția și specificul eposului românesc, căruia îi relevă tematica proprie, ideile și imaginile originale. Rețin atenția capitolele în
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
înainte în Folklorul..., autorul fundamentând științific geneza, evoluția și specificul eposului românesc, căruia îi relevă tematica proprie, ideile și imaginile originale. Rețin atenția capitolele în care sunt examinate temele și motivele, mijloacele tipice de exprimare (clișee, figuri de stil) ale baladei legendare, păstorești, ale cântecului istoric sau de Curte, ale baladei antiotomane, antifeudale și familiale. V. racordează fiecare tip de baladă la temeiurile etnografice, la substraturile străvechi, citează legende și credințe aferente baladelor și subliniază imaginile caracteristice ale unor secțiuni (focul
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
eposului românesc, căruia îi relevă tematica proprie, ideile și imaginile originale. Rețin atenția capitolele în care sunt examinate temele și motivele, mijloacele tipice de exprimare (clișee, figuri de stil) ale baladei legendare, păstorești, ale cântecului istoric sau de Curte, ale baladei antiotomane, antifeudale și familiale. V. racordează fiecare tip de baladă la temeiurile etnografice, la substraturile străvechi, citează legende și credințe aferente baladelor și subliniază imaginile caracteristice ale unor secțiuni (focul și apa în eposul antiotoman, calul în cel haiducesc). Fără
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
originale. Rețin atenția capitolele în care sunt examinate temele și motivele, mijloacele tipice de exprimare (clișee, figuri de stil) ale baladei legendare, păstorești, ale cântecului istoric sau de Curte, ale baladei antiotomane, antifeudale și familiale. V. racordează fiecare tip de baladă la temeiurile etnografice, la substraturile străvechi, citează legende și credințe aferente baladelor și subliniază imaginile caracteristice ale unor secțiuni (focul și apa în eposul antiotoman, calul în cel haiducesc). Fără să ignore alte aspecte (conflict, caractere), studiul evidențiază, cu ajutorul analizei
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]