KorAP: Find »[drukola/base=balcanic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...123 124 125 ...222 >

5,546 matches

Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468

revoluționare, în primul rînd victoria lui Mao Zedung în China. Problemele Europei continentale și soarta teritoriilor germane aveau și ele să constituie în continuare chestiuni importante. Pe parcursul primelor trei decenii de după încheierea celui de-al doilea război mondial, trei state balcanice, Albania, România și Iugoslavia, aveau să reușească într-un fel sau altul să beneficieze de o oarecare libertate în politica lor externă. Capacitatea Albaniei și a României de a urma căi independente a fost afectată de schimbările care au avut

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
al XX-lea în primul rînd în direcția teritoriilor germane și poloneze situate pe drumul spre inima Rusiei. Liderii sovietici erau deci mai atenți la evenimentele interne din Polonia, Germania de Est, Cehoslovacia și Ungaria decît la cele din statele balcanice. Nici o intervenție militară de felul celor din Germania Răsăriteană, Ungaria și Cehoslovacia nu a dus la adoptarea unor atitudini energice de sfidare din partea Albaniei și a Iugoslaviei. Controlul ferm asupra lanțului de state din nord este privit drept o necesitate

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
nu puteau renunța. De fapt, vechiul conflict avea să devină și mai înverșunat. Am văzut mai sus că guvernul Bulgariei recunoscuse existența naționalității macedonene și fusese dispusă să accepte crearea unui stat macedonean, dar ca parte integrantă a unei federații balcanice. Chestiunea aceasta avea o importanță aparte pentru districtul Petrici, numit și Macedonia pirineană. La recensămîntul din 1956 au fost înregistrați oficial 187.789 de macedoneni în Bulgaria, majoritatea locuind doar în regiunea aceasta. Ulterior s-a produs o schimbare radicală

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
astfel de acțiuni în lagărele de refugiați și în cercurile emigranților. O parte a acestora au fost instruiți și trimiși în Albania în 1947. Operațiunea a devenit mai serioasă în 1949, iar CIA s-a implicat profund în ea. Peninsula Balcanică părea să fie în acest moment deschisă în fața influenței occidentale. Războiul civil din Grecia era aproape pe sfîrșite, iar Tito era în conflict cu Stalin. Deși făcea parte din tabăra sovieticilor, Albania era izolată. Serviciile secrete ale Marii Britanii și ale

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
jos, a rămas un subiect de controversă permanentă între cele două state. Pe lîngă nemulțumirea generală față de politica lui Hrușciov, guvernul albanez, ca și cel român, nu era de acord cu planurile de integrare ale Comecon-ului (CAER). Asemeni celorlalte state balcanice, Albania urma să fie o sursă de produse agricole și de materii prime. Nici albanezii nu doreau să fie furnizori de grapefruit și de alte articole asemănătoare, în timp ce națiunile mai norocoase construiau automobile și avioane. Mai mult, albanezii descoperiseră prin

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
și să emigreze. În al treilea rînd, statul a putut adopta o poziție neutră între lagărul sovietic și Occident și să reziste amestecului în afacerile lui interne. CONCLUZIE În acest capitol au fost discutate evenimentele interne din patru state socialiste balcanice. În 1945, după terminarea războiului, ele aveau multe trăsături comune. Toate au adoptat guverne bazate pe teoria marxist-leninistă și, cu excepția Albaniei, care s-a aflat inițial sub controlul Iugoslaviei, toate erau supuse la început puternicei influențe sovietice. Fiecare națiune avea

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
o sursă majoră de pierderi pentru resursele lor în secolele anterioare. Ele puteau astfel să-și dedice energiile dezvoltării interne, iar obiectivele și dificultățile întîmpinate de fiecare stat în acest context au fost deja descrise aici. Prin anii '80, națiunile balcanice puteau face bilanțul ultimilor treizeci și cinci de ani cu sentimente diferite. Fuseseră incontestabil realizate multe lucruri, dar situația economică internațională dificilă, ale cărei efecte au frînat dezvoltarea și au redus pînă și prosperitatea celor mai bogate țări, a dus firește la

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
probleme aveau să învenineze relațiile greco-americane, unele dintre ele fiind obișnuitele fricțiuni pe care le-am văzut făcîndu-și apariția ori de cîte ori o mare putere europeană încerca să se erijeze în postură de călăuză sau să controleze un stat balcanic. Deși Statele Unite, spre deosebire de atitudinea Uniunii Sovietice în Europa de est în anii care au urmat imediat după sfîrșitul războiului, nu au profitat de poziția lor, existau multe dificultăți, unele dintre ele de natură personală. Misiunile britanice anterioare fuseseră formate din oficiali cu

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
de rezolvare acceptabilă pentru toate părțile. Karamanlis a avut mai mult succes în alte probleme. Relațiile cu statele din Balcani au rămas bune. În 1971 au fost restabilite legăturile diplomatice oficiale cu Albania. Karamanlis a făcut vizite în celelalte capitale balcanice și a încurajat venirea în Grecia a liderilor acestora. Cel mai mare succes pe care l-a realizat el a fost însă acceptarea în iunie 1979 de către Parlamentul Greciei a intrării anticipate în Comunitate Economică Europeană. Principala opoziție față de acțiunea

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Papandreou a întîmpinat la începutul mandatului său de șef al guvernului obstacole concrete extrem de mari în realizarea programului declarat în campania electorală. CONCLUZIE Așa cum am văzut, Grecia a trecut după 1945 prin cea mai diversă experiență politică dintre toate statele balcanice. Cu toate că sistemul economic și social de bază a rămas stabil, schimbările politice au fost dramatice. După războiul civil, țara a avut inițial un guvern conservator moderat sub Papagos și Karamanlis, apoi regimul liberal de centru al lui Ghiorghios Papandreou; guvernul

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Karamanlis a restabilit sistemul constituțional, s-a produs o revenire la primul stadiu. Mișcarea Socialistă Panelenă (PASOK) condusă de Andreas Papandreou a cîștigat alegerile din 1981. Deși partid socialist, aceasta nu avea baza ideologică marxistă a regimurilor socialiste din statele balcanice vecine. Pe toată durata perioadei postbelice, Grecia a avut o orientare occidentală în politica externă, dar țara a avut și multe conflicte cu aliații ei. Marea Britanie și-a recăpătat influența dominantă tradițională imediat după război, dar a fost nevoită să

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
anilor '80 erau, cel puțin într-o oarecare măsură, împărtășite și de celelalte state și reflectau situația internațională dificilă a perioadei. Concluzii Acest studiu, care are drept punct final începutul anilor '80, a prezentat transformările succesive din viața locuitorilor Peninsulei Balcanice începînd de la sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea. La vremea respectivă, cea mai mare parte a lor se aflau sub jurisdicția Imperiului Otoman și aparțineau bisericii ortodoxe; credința și faptul că erau cu toții sub stăpînirea otomană au constituit sursele majore ale unității

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
părți ale teritoriilor acestuia. Pentru stabilitatea internă și mai rău era faptul că notabilii musulmani locali, ayanii, reușeau să sfideze cu succes autoritățile centrale și să obțină astfel controlul anumitor regiuni. Toate evenimentele acestea aduceau prejudicii extrem de mari bunăstării populației balcanice. Puse în fața dublei catastrofe a invaziei străine și a creșterii anarhiei în mediul rural, comunitățile locale erau nevoite să preia responsabilități și mai mari. Unele părți ale imperiului, ca insulele grecești, Peloponesul și Muntenegru, practic se autoguvernau deja. Am văzut

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
erau nevoite să preia responsabilități și mai mari. Unele părți ale imperiului, ca insulele grecești, Peloponesul și Muntenegru, practic se autoguvernau deja. Am văzut mai sus că tocmai asemenea împrejurări au dus la izbucnirea revoluției sîrbe. Evenimentele acestea din Peninsula Balcanică aveau loc în același timp cu intensificarea naționalismului în Europa Occidentală și Centrală. Ideologia liberală și națională a revoluționarilor europeni i-au influențat atît de mult pe liderii din Balcani deoarece ea era aplicabilă imediat la condițiile locale. Urmînd calea

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
timp cu intensificarea naționalismului în Europa Occidentală și Centrală. Ideologia liberală și națională a revoluționarilor europeni i-au influențat atît de mult pe liderii din Balcani deoarece ea era aplicabilă imediat la condițiile locale. Urmînd calea naționalismului romantic european, intelectualii balcanici au devenit și ei preocupați de limbile lor naționale și, deosebit de important, de trecutul istoric și de eroii lor. Căutîndu-și rădăcinile în Grecia clasică, în Roma antică, în Bizanț și în imperiile medievale sîrb și bulgar, naționaliștii din Balcani aveau

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
în Bizanț și în imperiile medievale sîrb și bulgar, naționaliștii din Balcani aveau pretenții la fel de mari la glorie istorică precum oricare altă mișcare europeană contemporană. Deși aceste aspecte ale renașterilor naționale erau strîns legate de instituțiile și tradițiile autohtone, liderii balcanici au acceptat unele instituții politice europene, în special monarhia constituțională și sistemul administrativ al statului centralizat. Opțiunea aceasta, care, practic, reflecta într-adevăr opinia balcanică, era făcută necesară și de imensa influență directă a marilor puteri asupra evenimentelor din peninsulă

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Deși aceste aspecte ale renașterilor naționale erau strîns legate de instituțiile și tradițiile autohtone, liderii balcanici au acceptat unele instituții politice europene, în special monarhia constituțională și sistemul administrativ al statului centralizat. Opțiunea aceasta, care, practic, reflecta într-adevăr opinia balcanică, era făcută necesară și de imensa influență directă a marilor puteri asupra evenimentelor din peninsulă. Mișcările de eliberare națională ale tuturor naționalităților au devenit mai complexe datorită intervențiilor frecvente ale guvernelor europene. Poziția strategică centrală a peninsulei și a Imperiului

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
datorită intervențiilor frecvente ale guvernelor europene. Poziția strategică centrală a peninsulei și a Imperiului Otoman au transformat deci regiunea în ținta intențiilor de cucerire imperiale ale Britaniei, Franței, Rusiei și Imperiului Habsburgic, iar ulterior ale Italiei și Germaniei. Chiar dacă liderii balcanici reușeau adesea să profite de situație dat fiind că războaiele cu Rusia au avut drept rezultat eliberarea Balcanilor de sub controlul otoman -, noile guverne naționale au fost obligate să suporte amestecul permanent al puterilor din afară în afacerile lor interne. Chestiunea

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
afară în afacerile lor interne. Chestiunea Orientală a făcut într-adevăr ca Balcanii să devină "butoiul de pulbere al Europei," dar vina pentru crearea acestei situații aparține în egală măsură marilor puteri și principiului menținerii echilibrului de forțe dintre statele balcanice. Spre sfîrșitul secolului al nouăsprezecelea, așa cum am văzut, fuseseră instituite guverne independente sau autonome în Bulgaria, Grecia, România, Serbia și Muntenegru și și-a făcut apariția mișcarea națională albaneză. Pe lîngă aceasta, chestiunea naționalităților din cadrul Imperiului Habsburgic se acutizase odată cu creșterea conștiinței

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
intensificarea rivalităților imperiale mondiale, Balcanii au dobîndit o importanță diplomatică tot mai mare. La concurența istorică a marilor puteri s-au adăugat acum conflictele dure dintre naționalități, care mocniseră în cea mai mare parte în perioada otomană. Trasarea granițelor statelor balcanice era deosebit de dificilă; atît sub stăpînire habsburgică, cît și sub cea otomană, populațiile se amestecaseră. Drept urmare, toate statele noi erau într-o măsură mai mare sau mai mică multinaționale. În plus, nici una din conducerile naționale nu era mulțumită de frontierele

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
punctul culminant al acestei situații explozive. Tratatele de pace încheiate după această conflagrație, cu toate problemele numeroase pe care le-au provocat ele, au stabilit cel puțin chestiunea granițelor politice, care au rămas relativ stabile. Forma exterioară a statelor naționale balcanice fusese deci fixată. Marile probleme ale organizării interne și ale dezvoltării economice rămîneau însă tot nerezolvate. În ciuda faptului că peninsula avea o economie complet agrară, puterea politică se afla în toate capitalele în mîinile unui număr relativ mic al populației

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
primul rînd ca sursă de încasare a impozitelor și de recrutare în armată; au fost făcute doar unele încercări sporadice în privința asigurării unor beneficii compensatorii. În ciuda faptului că erau oarbe la o serie de aspecte ale vieții lor naționale, conducerile balcanice erau competitive și mîndre. Dîndu-și seama de caracterul înapoiat al societăților lor, ele aveau de gînd să introducă pe viitor un program de schimbări radicale. Cea mai mare parte a lor doreau să copieze modelele din statele occidentale avansate. Industrializarea

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
avantajul lor indignarea ungurilor față de pierderea Transilvaniei, nemulțumirea croaților față de dominația sîrbilor în Iugoslavia și hotărîrea bulgarilor de a menține în actualitate chestiunea Macedoniei. Toate acestea și alte fricțiuni istorice au constituit piedici în calea încercărilor de asigurare a unității balcanice sau de organizare a unor eforturi comune în vederea blocării amestecului marilor puteri. Situația politică din Balcani s-a înrăutățit dramatic atunci cînd Marea Depresiune a subminat serios stabilitatea economiei mondiale. Confruntate cu probleme sociale și economice tot mai dificile, statele

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
sau de organizare a unor eforturi comune în vederea blocării amestecului marilor puteri. Situația politică din Balcani s-a înrăutățit dramatic atunci cînd Marea Depresiune a subminat serios stabilitatea economiei mondiale. Confruntate cu probleme sociale și economice tot mai dificile, statele balcanice, ca și vecinii lor germani și italieni, nu-și puteau menține vechile sisteme parlamentare. Au fost instituite regimuri dictatoriale în fiecare din ele, acestea avînd drept nucleu monarhia și armata. Țelul lor principal era asigurarea ordinii interne și menținerea structurii

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
de un statut special în celelalte țări, dar după 1948 a reușit să controleze direct situația din Bulgaria, România și, pînă în 1960, din Albania. După terminarea războiului civil din Grecia și stabilizarea relațiilor dintre Iugoslavia și Uniunea Sovietică, peninsula balcanică nu a mai fost un focar important al conflictelor internaționale. Atenția lumii s-a concentrat în schimb asupra fostelor zone coloniale din Asia și Africa și a luptei pentru control de aici. Cele mai mari probleme ale Europei erau unificarea

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]