3,080 matches
-
impune prin realizările și Împlinirile sale („De ce-aș fi trist?”). Poezia socială În concepția lui Tudor Arghezi este una de angajare, de participare activă la transformarea naturii și a omului Însuși, a societății ca În „Rugă de seară”, „Testament”, „Belșug”, „Plugule”, „Caligula”, „Blesteme”, „Cântare omului”etc. În poezia erotică se resimte o vagă influența eminesciană. Poezii de dragoste Întâlnim În volumele „Cuvinte potrivite” („Melancolie”, „Toamna”, „Despărțire”, „Creion” („Obrajii tăi mi-s dragi”) și volumul „Versuri de seară”. Două atitudini se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu un procent mai mult decît fusese planificat inițial. Șeful de partid vedea în acest plan un mijloc de a ajunge la o economie prosperă, la o nouă etapă a dezvoltării socialiste, în care "societatea să-și reverse mai repede belșugul.1210" În următoarele luni, Ceaușescu a continuat politica de tous azimuts a lui Gheorghiu-Dej. Imaginea lui Ceaușescu reflectată de presa occidentală s-a îmbunătățit simțitor. "Christian Science Monitor" îl numea "acrobat politic", "The Economist" îl descria ca pe un "de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
I. Gonța, relevând aspectul, remarcă de justețe cum „Călătorii străini rămân uimiți la vederea tuturor roadelor naturii”. El reproduce fragmente din notările făcute de vizitatori, cum e aceea din 1466, când călătorul rus Afanasie Nikitin scrie: „În țara Moldovei este belșug și sunt ieftine toate ale mâncării”, sau însemnarea din 1502 a lui Matei de Muriano, constatând și el că Moldova este o „țară foarte rodnică și îmbelșugată, bogată în animale, în roade de tot felul afară de untdelemn, grânele se seamănă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de așa-numitele bănci populare, înființate prin Legea asupra Băncilor Populare sătești din 29 martie 1903, cu modificările aduse în anii 1904, 1905 și 1906. Asemenea instituții au luat ființă în multe comune și purtau nume seducătoare pentru săteni precum „Belșugul”, „Zorile”, „Izvorul”, „Isvorul Bogăției” etc. și erau considerate societăți comerciale. Aveau drept scop acordarea de credite în condiții avantajoase pentru țărani, membri sau nemembri societari. Băncile populare își desfășurau activitatea sub îndrumarea și controlul unui organism național numit Casa Centrală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
două odăi și o sală și un chiler, construcție de pământ, acoperită cu stuh”. Cum înaintașul acestui Neculai Bute fusese preot, iar fiul său, Gheorghe, dascăl, oameni considerați cu bună stare materială, înțelegem că învelirea caselor cu „stuh”, aflat din belșug în preajmă, nu era ceva înjositor, așa cum se considera în vremea copilăriei noastre. Mai avem o sumară prezentare de gospodărie țărănească făcută într-un certificat de proprietate a lui Ghiță M. Strătulat, eliberat de Primăria comunei Umbrărești, pe data de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]