5,404 matches
-
boii la jug. Jugul ce a servit la trasul boilor nu se pune pe foc, că e mare păcat. Omul ce a făcut această treabă nu poate muri pînă ce nu i se pune sub cap un jug. Țandură din jurul boilor să nu puie nimeni pe foc, că la moarte se va căzni mult pînă să-și dea sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
treabă nu poate muri pînă ce nu i se pune sub cap un jug. Țandură din jurul boilor să nu puie nimeni pe foc, că la moarte se va căzni mult pînă să-și dea sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Țandură din jurul boilor să nu puie nimeni pe foc, că la moarte se va căzni mult pînă să-și dea sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la moarte se va căzni mult pînă să-și dea sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la grumaz. Femeile să nu pășească peste vreun jug, căci mor boii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la grumaz. Femeile să nu pășească peste vreun jug, căci mor boii care trag la acel jug. Mireasa care se spală deasupra jugului nu face copii. (Gh.F.C.) Junghi Se crede că nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la grumaz. Femeile să nu pășească peste vreun jug, căci mor boii care trag la acel jug. Mireasa care se spală deasupra jugului nu face copii. (Gh.F.C.) Junghi Se crede că nu se pune furca din care se toarce culcată, căci la din contra, acel ce toarce va căpăta junghiuri. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cazi, ca și Lazăr. Orice lucru să-l începi lunea, miercurea, joia și vinerea. Marțea și sîmbăta sînt zilele morților, și orice lucru vei începe în ele nu iese la capăt bun. Nu e bine să coși dumineca, să înjugi boii sau să lucrezi ceva, că tot ce faci e lucrul dracului și te trăsnește cînd te-o apuca ploaia undeva. în ziua de Ajunul Crăciunului, pînă a nu răsări soarele, să pui mîna pe coasă, secure, furcă, topor, ca să-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fiindcă, cînd moare omul, atuncea vin Sf. Mihail și Gavril, care iau sufletul, cu milă și blînzi, iar nu mînioși. Să începi toate lucrurile luni, că-i bine. Nu se lucrează luni desniță* pînă ce nu se vede afară urma boului, pentru că ar fi păcat. Lunea nu se umple borș, că se scaldă dracul în el. Dacă faci lăutoare ori speli cămeși lunea, ai să te îmbolnăvești de rîie și de rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de pureci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că ți-o ia dracu’; ca să scapi, s-o iei răpede de jos și s-o mănînci iar, căci dracu’ va plesni de necaz. Cel care mănîncă supă la masă să bea după ea vin, ca să nu-l împungă vreun bou. Se crede că fata care mănîncă cîntînd va căpăta un bărbat ușor la mînie. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Să nu mănînci dat pe fereastră, că turbezi. Pasere, vită rătăcită nu se mănîncă, că pățești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moare cineva. Să nu te piși în baltă ori în apă curgătoare, că moare mă-ta. Să nu tai sîmbăta nici un fel de animal, că-ți moare cineva din casă. Cînd îți iese ursu-n cale e a moarte. Cînd îngenunche boul la nuntă e rău de moarte. Dacă omori o broască sau mergi cu picioarele înapoi, îți va muri un părinte. Cînd cade bradul de la mireasă e rău de moarte. Nu e bine ca mireasa să vadă bradul vineri seara, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
muri cineva din acea casă. Groapa și măsura gropii unui mort se păzesc ca să nu treacă peste ele un cîne, căci atunci va muri cineva din familie. Se crede că dacă boncăluiesc* vitele va muri gospodarul casei. Cînd rage un bou de la carul în care se duce mireasa la casa mirelui e semn de moarte. Se zice că acela ce a auzit vitele vorbind sau a văzut deschizîndu-se cerul, acela nu trăiește mult. Cînd cucul cîntă aproape de casă și e un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căzut copilul cînd s-a născut și, cosîndu-se ciocul animalului cu ață tare, se îngroapă acolo, puindu-se în groapă o bucățică de tămîie albă și alta neagră. Dacă într-o casă moare capul familiei, în acea zi se înjugă boii de la acea casă cu jugul ră sturnat, spre semn că dacă a murit gospodarul toate vor merge anapoda și pe dos. Să nu te duci la înmormîntarea popii, ca nu cumva să-i vezi fața, că nu mai ieși la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buricul sub coardă* sau în vreo crăpătură, va fi fată copilul următor. Femeia să nu stea pe troacă și pe piuă, că face numai fete. Pentru ca o femeie să nască o fată, să nu mănînce carne de vițel ori de bou, ori de țap, berbece, rățoi, cucoș, gînsac, curcan. Dacă partea bărbătească are părul la ceafă ca o coadă, este făcut după fată, iar de va rotund, după băiat. Ca o femeie să facă o dată copil și apoi fată, e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Mica, pentru a izgoni duhurile, că ele vin numai la oameni mari. (Gh.F.C.) Dacă dai mai multor copii din familie același nume, unul va muri. (Gh.F.C.) Năjit în noaptea de Mărina, o femeie în pielea goală ia o baligă de bou și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit. Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol năvește de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
da norocul și și-ar necurăți mîna. Cînd vin miroii* de la cununie, se aruncă peste ei grîu curat, iar cînd se dezbracă de hainele cu care s-au cununat, le pun peste jug, ca să se tragă unul după altul ca boii din jug. Se crede că dacă se întorc mirii de la cununie fără să se fi cununat, nunilor nu le va merge bine în gospodărie. Mirele și mireasa, după cununie, mănîncă totdeauna un ou, ca să fie totdeauna împreună cu gîndul și fapta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sîmbăta se croiește ceva, tot în acea zi să se și isprăvească, căci altfel e rău de boală. Cînd vremea rea începe sîmbăta, ține mult. Sîmbăta cine se îmbolnăvește scapă foarte greu. (Gh.F.C.) Sînger Cu sînger* să nu dai în bou, că sîngeră. Omanul* fiert în oțet se întrebuințează cînd corpul bolnavului e acoperit de sînge. Smîntînă La Sf. Gheorghe se pun brazde pe la porți și se scot bu dăile la pîrîu, ca să se prindă smîntînă multă peste an. Soare Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uită copilul drept în soare, va fi prea iubitor. Cine se uită cu ochii în soare va duce frig iarna. Se zice că soarele, în mersul lui, e tras pînă la prînz de doi bivoli; pînă de-amiază, de un bou; pînă de-amiază îndesară, de o căprioară, iar pînă la asfințit, de un iepure șchiop; apoi trece pe lumea cealaltă. Gozul din casă nu se aruncă în fața soarelui, ca să nu orbească care-l aruncă. După apusul soarelui nu se scoate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug și în viața lor să tragă deopotrivă în dreptate. Dacă din cele douăsprezece zile ale Babei Dochia [1-9/12 martie] îți alegi una și se întîmplă că în acea zi e vreme bună e semn că peste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fi ursita să ieie în sara Anului Nou obielele sau colțunii* și să și-i puie sub cap; și apoi se crede că va vedea în acea noapte partea sa în vis. La Sf. Vasile, fata mare se duce la boul de hăis* și, dînd cu piciorul în el, zice: „He, estimp; he, la anu’; he, la ălălant.“ Dacă se scoală la prima lovitură, se zice că se mărită anul ăla, estimp; dacă nu, la anu’ ori la celălalt. Flăcăul se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vacă din obor, apoi se duce mă-sa și-l ia de acolo. Aceasta se face ca să aibă copilul parte de vite. Cine țese sîmbătă seara nu are noroc la vite. Se crede că nu este bine a cumpăra niște boi la care ultima coastă despre deșert* este mai scurtă, fiindcă ei n-ar fi buni de prăsilă. în ziua de Paști să nu mănînci nici un fel de bucate afară de pește, ca să nu ai nevoie la vite. Oamenii se întovărășesc cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
degetului celui mare. Pe acest scuipat, în mijloc, așază un pai mic; încotro se va suci paiul cu un cap, într-acolo vor fi vitele - și mergînd le vei afla. De Sf. Gheorghe, oameni în pielea goală, mînînd cai și boi, trec prin arăturile cu rouă, ca să fie sănătoși peste an. (Gh.F.C.) Să nu spui niciodată cîte vite ai. (Gh.F.C.) în noaptea de Paști, femeile, în pielea goală, coc pe vatră turte în care pun vopsea de ouă. Turtele se dau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
peste an. (Gh.F.C.) Să nu spui niciodată cîte vite ai. (Gh.F.C.) în noaptea de Paști, femeile, în pielea goală, coc pe vatră turte în care pun vopsea de ouă. Turtele se dau apoi vitelor să le mănînce. (Gh.F.C.) Tigvele de bou agățate de capul dinapoi al cumpenii de la fîntînă te păzesc de duhurile necurate. (Gh.F.C.) Boul e binecuvîntat de Dumnezeu pentru că l-a acoperit pe Iisus cînd s-a născut în iesle. (Gh.F.C.) Viță Cel care sădește vița de struguri să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeile, în pielea goală, coc pe vatră turte în care pun vopsea de ouă. Turtele se dau apoi vitelor să le mănînce. (Gh.F.C.) Tigvele de bou agățate de capul dinapoi al cumpenii de la fîntînă te păzesc de duhurile necurate. (Gh.F.C.) Boul e binecuvîntat de Dumnezeu pentru că l-a acoperit pe Iisus cînd s-a născut în iesle. (Gh.F.C.) Viță Cel care sădește vița de struguri să sădească din furat, căci aceea va fi roditoare și cu cîștig. Vițel Unui vițel i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și rămîn cu pă rere de rău, că nu-ți merge bine. Cînd vrei să vinzi un dobitoc, să speli nouă linguri, apa s-o pui pe ușă să cadă-n ciur și apoi în strachină, și cu ea speli boul; apoi cu boul de funie și cu pielea goală dai ocol de trei ori casei. Vîrcolac Vîrcolacii se zice că sînt cînii lui Dumnezeu care vor să mănînce luna, unde se află Cain și Abel. Copiii nebotezați merg în iad
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]