13,048 matches
-
privind sectorul de creștere al animalelor a condus la pierderi masive de șeptel. După cum reiese și din tabelul nr. 20 si fig. nr. 20, s-a ajuns la înjumătățirea efectivelor (în 1994-1449 capete bovine, în 1995-1383 capete). Menținerea numărului de bovine la aceste cifre s-a datorat totuși gospodăriilor individuale, sectorul cooperatist înregistrând un recul evident după 1992, datorită desființării fermelor zootehnice din cadrul fostelor C.A.P.-uri . Dar, paralel cu scăderea nr. de bovine din sectorul cooperatist a crescut numărul de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
bovine, în 1995-1383 capete). Menținerea numărului de bovine la aceste cifre s-a datorat totuși gospodăriilor individuale, sectorul cooperatist înregistrând un recul evident după 1992, datorită desființării fermelor zootehnice din cadrul fostelor C.A.P.-uri . Dar, paralel cu scăderea nr. de bovine din sectorul cooperatist a crescut numărul de bovine în sectorul particular. Astfel, după anul 2000 se remarcă o ușoară creștere a efectivelor de bovine, deși viitorul apropiat nu poate prefigura creșteri prea mari datorită dificultăților de creștere în cadrul gospodăriilor țărănești
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la aceste cifre s-a datorat totuși gospodăriilor individuale, sectorul cooperatist înregistrând un recul evident după 1992, datorită desființării fermelor zootehnice din cadrul fostelor C.A.P.-uri . Dar, paralel cu scăderea nr. de bovine din sectorul cooperatist a crescut numărul de bovine în sectorul particular. Astfel, după anul 2000 se remarcă o ușoară creștere a efectivelor de bovine, deși viitorul apropiat nu poate prefigura creșteri prea mari datorită dificultăților de creștere în cadrul gospodăriilor țărănești. O familie nu poate crește un număr mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1992, datorită desființării fermelor zootehnice din cadrul fostelor C.A.P.-uri . Dar, paralel cu scăderea nr. de bovine din sectorul cooperatist a crescut numărul de bovine în sectorul particular. Astfel, după anul 2000 se remarcă o ușoară creștere a efectivelor de bovine, deși viitorul apropiat nu poate prefigura creșteri prea mari datorită dificultăților de creștere în cadrul gospodăriilor țărănești. O familie nu poate crește un număr mai mare de 2-3 bovine, deoarece tipul de exploatație agricolă întâlnit frecvent în zonă este un tip
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Astfel, după anul 2000 se remarcă o ușoară creștere a efectivelor de bovine, deși viitorul apropiat nu poate prefigura creșteri prea mari datorită dificultăților de creștere în cadrul gospodăriilor țărănești. O familie nu poate crește un număr mai mare de 2-3 bovine, deoarece tipul de exploatație agricolă întâlnit frecvent în zonă este un tip mixt, în care o familie agricolă crește pe lângă bovine și alte animale (ovine, porcine, păsări ș.a.) încercând să-și asigure necesarul în propria gospodărie. Densitatea medie a șeptelului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mari datorită dificultăților de creștere în cadrul gospodăriilor țărănești. O familie nu poate crește un număr mai mare de 2-3 bovine, deoarece tipul de exploatație agricolă întâlnit frecvent în zonă este un tip mixt, în care o familie agricolă crește pe lângă bovine și alte animale (ovine, porcine, păsări ș.a.) încercând să-și asigure necesarul în propria gospodărie. Densitatea medie a șeptelului bovin a fost în 2001 de 19,8 capete/100 hectare teren, valoare apropiată de cea a densității medii pe țară
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
hectare teren, dar mai mică decât cea a densități medii pe județul Iași (31,0 capete la 100 hectare teren). Creșterea porcinelor se practică cu succes în zonă. După cum reiese și din tabelul nr. 21 și fig. nr.21, spre deosebire de bovine, efectivele de porcine au cunoscut o dinamică mai accentuată după 1990, aceasta datorându-se gospodăriilor individuale. Dacă până în 1990, în sectorul de creștere a porcinelor se înregistrau în jur de 1800 capete, după acest an ponderea a crescut la peste
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Conform datelor statistice, producția de carne în anul 2002 a fost de cca. 80 kg pe cap de animal, mai mică decât producția medie județeană (110 kg). În perioada analizată (1985-2002) se poate observă o corelație importantă între efectivele de bovine și producția de lapte din zonă. Astfel, cea mai ridicată producție de lapte, de 36509 hl s- a înregistrat în anul 1985, când și efectivele de bovine au fost cele mai numeroase (3109 capete). După acest an, diminuarea efectivelor de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
În perioada analizată (1985-2002) se poate observă o corelație importantă între efectivele de bovine și producția de lapte din zonă. Astfel, cea mai ridicată producție de lapte, de 36509 hl s- a înregistrat în anul 1985, când și efectivele de bovine au fost cele mai numeroase (3109 capete). După acest an, diminuarea efectivelor de animale din fermele zootehnice a fost compensată parțial de gospodăriile populației,producția de lapte începând să cunoască din nou o evoluție ascendentă, de la 21921 hl în anul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de gospodăriile populației,producția de lapte începând să cunoască din nou o evoluție ascendentă, de la 21921 hl în anul 1990 la 33180 hl în anul 2002, cu o creștere mai mare din1997, când au început să crească și efectivele de bovine. Această evoluție se observă și din tabelul nr. 25 și fig. nr. 25 . Supraproducția de lapte obținută în gospodăriile populației a fost valorificată de centrele de colectare a laptelui, care au oferit diverse avantaje celor care livrau lapte. În momentul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de 3 mori de furaje. Existența morilor a determinat și un număr de 2 brutării la Șipote și Chișcăreni, datorat necesității de a asigura consumul cotidian al locuitorilor. Datorită producției ridicate de lapte obținute de la efectivele,relativ mari, de bovine din zonă ( cca. 1900 capete), s-a realizat un Centru de Colectare și Prelucrare a Laptelui, cu o capacitate de cca. 3000- 4000 l /zi, unde muncitorii lucrează în 3 schimburi. Existența Centrului de Vinificație asigură prelucrarea producției de struguri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
orice plantă agricolă are un rol benefic în creșterea și dezvoltarea acesteia dar și în îmbunătățirea calității solului. Gunoiul de grajd aplicat năutului a favorizat mai mult sau mai puțin producția de biomasă în funcție de tipul său: gunoi de grajd de bovine sau de ovine administrat într-o cantitate ce reprezintă media tuturor variantelor privind doza de îngrășământ organic (0-30 t/ha) Talia plantelor a crescut cu 1,6 cm atunci când îngrășământul folosit a fost gunoi de grajd de ovine față de cea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
reprezintă media tuturor variantelor privind doza de îngrășământ organic (0-30 t/ha) Talia plantelor a crescut cu 1,6 cm atunci când îngrășământul folosit a fost gunoi de grajd de ovine față de cea a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de bovine. Gunoiul de grajd de bovine a determinat, prin aplicarea sa la năut, obținerea unor plante cu o talie de 51,4 cm, mai mică cu 3% decât a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de ovine (tabelul 44). Numărul ramificațiilor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
doza de îngrășământ organic (0-30 t/ha) Talia plantelor a crescut cu 1,6 cm atunci când îngrășământul folosit a fost gunoi de grajd de ovine față de cea a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de bovine. Gunoiul de grajd de bovine a determinat, prin aplicarea sa la năut, obținerea unor plante cu o talie de 51,4 cm, mai mică cu 3% decât a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de ovine (tabelul 44). Numărul ramificațiilor principale la o plantă a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
51,4 cm, mai mică cu 3% decât a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de ovine (tabelul 44). Numărul ramificațiilor principale la o plantă a fost influențat semnificativ de tipul gunoiului de grajd utilizat în cultură. Astfel îngrășământul de bovine a favorizat obținerea de plante cu un număr mediu de 4,1 ramificații principale la o plantă, iar cel de ovine cu 2% mai mare, năutul reacționând mai bine la aplicarea celui din urmă (tabelul 45). Fructificarea năutului exprimată prin
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
numărul de păstăi pe o plantă a fost deasemeni mai bună atunci când la năut s-a aplicat gunoi de grajd de ovine (33 păstăi/ plantă) care a depășit cu 0,7 păstăi/plantă, năutul fertilizat cu gunoi de grajd de bovine unde s-a realizat un număr de 32,3 păstăi /plantă (tabelul 46). Numărul de semințe la o plantă de năut și masa acestora a fost mai mare în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, dar diferența de valoare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
46). Numărul de semințe la o plantă de năut și masa acestora a fost mai mare în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, dar diferența de valoare nu a avut semnificație față de varianta fertilizată cu gunoiul de grajd de bovine. Cu 32,7 semințe/pl. năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de bovine a fost depășit doar cu 1% de năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine, iar masa semințelor a fost de 6,3 g/pl., în primul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fost mai mare în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, dar diferența de valoare nu a avut semnificație față de varianta fertilizată cu gunoiul de grajd de bovine. Cu 32,7 semințe/pl. năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de bovine a fost depășit doar cu 1% de năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine, iar masa semințelor a fost de 6,3 g/pl., în primul caz de fertilizare și 6,5 g/pl. în al doile caz bovine
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bovine a fost depășit doar cu 1% de năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine, iar masa semințelor a fost de 6,3 g/pl., în primul caz de fertilizare și 6,5 g/pl. în al doile caz bovine (tabelele 48,49). Masa plantelor a crescut în cazul când tipul de îngrășământ a fost de ovine cu 0,8 g/pl.față de cel de bovine, greutatea plantei de 17,9 g/pl. fiind cu 5% mai mare. Deci se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în primul caz de fertilizare și 6,5 g/pl. în al doile caz bovine (tabelele 48,49). Masa plantelor a crescut în cazul când tipul de îngrășământ a fost de ovine cu 0,8 g/pl.față de cel de bovine, greutatea plantei de 17,9 g/pl. fiind cu 5% mai mare. Deci se poate concluziona că năutul a crescut și s-a dezvoltat mai bine când îngrășământul a provenit de la ovine, comparativ cu cel provenit de la bovine (tabelul 50
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cel de bovine, greutatea plantei de 17,9 g/pl. fiind cu 5% mai mare. Deci se poate concluziona că năutul a crescut și s-a dezvoltat mai bine când îngrășământul a provenit de la ovine, comparativ cu cel provenit de la bovine (tabelul 50). MMB (g) a avut o masă de peste 190 g în ambele cazuri. Cu o masă a 1000 de boabe de 197 g năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine a depășit cu 5 g pe cea a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ambele cazuri. Cu o masă a 1000 de boabe de 197 g năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine a depășit cu 5 g pe cea a boabelor provenite de la plante de năut fertilizate cu gunoiului de grajd de bovine, diferență care nu a fost semnificativă (tabelul 51). Conținutul semințelor în proteină (%) și producția de proteină (kg/ha) raportată la unitatea de suprafață au fost mai valoroase la năutul fertilizat cu gunoi de grajd de ovine. Procentul de proteină a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
proteină (kg/ha) raportată la unitatea de suprafață au fost mai valoroase la năutul fertilizat cu gunoi de grajd de ovine. Procentul de proteină a crescut de la 23,9 %, obținut de boabele de năut fertilizate cu gunoi de grajd de bovine, la 24,6% cât s-a obținut în cazul fertilizări cu gunoi de grajd de ovine. Producția de proteină brută obținută în urma fertilizării cu îngrășăminte organice a fost de 633,3 kg/ha în cazul folosirii gunoiului de grajd de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la 24,6% cât s-a obținut în cazul fertilizări cu gunoi de grajd de ovine. Producția de proteină brută obținută în urma fertilizării cu îngrășăminte organice a fost de 633,3 kg/ha în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine și a crescut cu 41,6 kg/ha ajungând la 674,9 kg/ha în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine (tabelele 54,55). V.2.2. INFLUENȚA DOZEI DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
DOZEI DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUCȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A BOABELOR LA NĂUT Pentru a determina influența dozei de îngrășământ organic asupra creșterii și fructificării năutului, s-a folosit gunoiul de grajd de bovine și ovine în proporție de 1:1. Talia plantelor a avut valori cuprinse între 36 cm/pl. (martor nefertilizat) și 58,5 cm/pl. (fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd). Năutul, deși este leguminoasă pentru boabe, reacționează bine
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]