3,579 matches
-
înmormântat în Westerkerk, într-un mormânt nemarcat. Tabloul "Lecția de anatomie", pictat în 1632, l-a făcut celebru pe Rembrandt. Lucrarea este o operă care se încadrează în genul pictural de grup tradițional (în cazul de față este vorba de breasla chirurgilor). Rembrandt, însă, nu numai că nu respectă regulile unor asemenea compoziții, dar le și perfecționează în chip strălucit. Pentru a prezenta prelegerea doctorului Tulp, care execută disecția unui cadavru, artistul se comportă ca un regizor. Alege o construcție tip
Rembrandt () [Corola-website/Science/297787_a_299116]
-
funcționat aici, la rândul său, din secolele 13 și 14, care au determinat regele Cazimir al III-lea (cel Mare) că în 1340 să acorde drepturi Magdeburg localității Tuchów. Scriitorul polonez Jan Długosz a scris în cronicile sale despre dezvoltarea breslelor meșteșugărești locale: morărit, meseriile de dulgher, fierar și cojocar. Până în secolul al XVII-lea, orașul a devenit bogat din profitul provenit din diferite meșteșuguri, exploatarea sării și comerț. În secolele al XVII-lea și XVIII-lea Tuchów a început să
Tuchów () [Corola-website/Science/297824_a_299153]
-
mediu joacă un rol important în apariția schizofreniei deși au fost făcute mai multe percheziții nu a fost găsit pacienții de obicei mor din cauza șocului mai degrabă decât din cauza pierderii de sânge sistemul bancar a fost de asemenea reformat iar breslele au fost înlocuite cu fabricile moderne el a descoperit că deja înainte de a împlini vârsta de șase ani băiețelul său dovedea înclinații pentru arte plastice stalin a cerut măsuri dure care să pună capăt rezistenței chiaburești a petrecut cea mai
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
atelier în care lucrau câțiva lucrători salariați ("calfe") și ucenici. Perioada de ucenicie începea din adolescență, și în funcție de meșteșugul învățat, putea dura 2-12 ani. După terminarea perioadei de ucenicie, dacă își dovedea competență profesională printr-o probă desfășurată în fața membrilor breslei, ucenicul devenea calfă, lucrător salariat, dacă nu putea să-și deschidă un atelier. Au existat forme de organizare a activității, cuprinzând ateliere meșteșugărești simple, ateliere subordonate breslelor, manufacturi concentrate și manufacturi dispersate. Meșteșugurile nu erau practicate de persoane care nu
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
de ucenicie, dacă își dovedea competență profesională printr-o probă desfășurată în fața membrilor breslei, ucenicul devenea calfă, lucrător salariat, dacă nu putea să-și deschidă un atelier. Au existat forme de organizare a activității, cuprinzând ateliere meșteșugărești simple, ateliere subordonate breslelor, manufacturi concentrate și manufacturi dispersate. Meșteșugurile nu erau practicate de persoane care nu aveau o specializare strictă, îndeosebi de țărani care își produceau o parte dintre cele necesare, sau care își completau veniturile lucrând pentru proprietarii manufacturilor urbane. O parte
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
O parte din activitatea meșteșugărească era concentrată în orașe, meșteșugurile sătești sau domeniale având o pondere semnificativă. Ponderea producției meșteșugărești rurale era mare, meșteșugurile urbane fiind superioare calitativ. Reglementările meșteșugărești s-au înmulțit, acestea fiind asociații meșteșugărești și comerciale denumite bresle sau ghilde pentru a asigura o echitate în posibilitățile de câștig și pentru a proteja interesele celor care doreau să activeze în aceeași profesie sau profesii înrudite. Breslele au depus un efort de protejare a intereselor economice ale membrilor lor
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Reglementările meșteșugărești s-au înmulțit, acestea fiind asociații meșteșugărești și comerciale denumite bresle sau ghilde pentru a asigura o echitate în posibilitățile de câștig și pentru a proteja interesele celor care doreau să activeze în aceeași profesie sau profesii înrudite. Breslele au depus un efort de protejare a intereselor economice ale membrilor lor și de limitare a concurenței, având un rol important în stabilirea și impunerea unor standarde calitative ridicate pentru produsele meșteșugărești. Breslele reglementau aprovizionarea cu materii prime, cantitatea și
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
activeze în aceeași profesie sau profesii înrudite. Breslele au depus un efort de protejare a intereselor economice ale membrilor lor și de limitare a concurenței, având un rol important în stabilirea și impunerea unor standarde calitative ridicate pentru produsele meșteșugărești. Breslele reglementau aprovizionarea cu materii prime, cantitatea și calitatea producției, desfacerea produselor și nivelul salariilor. Fiind cristalizate în secolele XII-XIII, breslele au îngrădit concurența, asigurând un trai decent membrilor și garantând un nivel ridicat al calității produselor realizate în ateliere. Regulamentele
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
și de limitare a concurenței, având un rol important în stabilirea și impunerea unor standarde calitative ridicate pentru produsele meșteșugărești. Breslele reglementau aprovizionarea cu materii prime, cantitatea și calitatea producției, desfacerea produselor și nivelul salariilor. Fiind cristalizate în secolele XII-XIII, breslele au îngrădit concurența, asigurând un trai decent membrilor și garantând un nivel ridicat al calității produselor realizate în ateliere. Regulamentele de breaslă se bazau pe o bună cunoaștere a cererii, în orașul medieval aceasta nefiind elastică, menținându-se timp de
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
aprovizionarea cu materii prime, cantitatea și calitatea producției, desfacerea produselor și nivelul salariilor. Fiind cristalizate în secolele XII-XIII, breslele au îngrădit concurența, asigurând un trai decent membrilor și garantând un nivel ridicat al calității produselor realizate în ateliere. Regulamentele de breaslă se bazau pe o bună cunoaștere a cererii, în orașul medieval aceasta nefiind elastică, menținându-se timp de decenii la niveluri apropiate, precizând clar cât producea fiecare atelier, cu cât era vândută producția, de unde se realiza aprovizionarea cu materie primă
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
aprovizionarea cu materie primă, care era timpul de muncă permis (munca era interzisă pe timp de noapte pentru a preveni incendiile și pentru a limita producția), care era salariul maxim ce era plătit lucrătorilor. Cei care nu erau incluși în breaslă nu puteau desfășura activități economice în oraș. Mobilitatea socială în cadrul breslelor era crescută, după perioada de ucenicie, calfa putea accede la statutul de meșter. Proba de măiestrie ce juca rolul unui examen era costisitoare, pretinzându-se materiale tot mai scumpe
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
era interzisă pe timp de noapte pentru a preveni incendiile și pentru a limita producția), care era salariul maxim ce era plătit lucrătorilor. Cei care nu erau incluși în breaslă nu puteau desfășura activități economice în oraș. Mobilitatea socială în cadrul breslelor era crescută, după perioada de ucenicie, calfa putea accede la statutul de meșter. Proba de măiestrie ce juca rolul unui examen era costisitoare, pretinzându-se materiale tot mai scumpe pentru realizarea produsului. Noul meșter era obligat să organizeze un banchet
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
banchet pentru confrați și să-și deschidă un atelier propriu. Funcția de meșter și atelierele puteau fi transmise pe cale ereditară. În timpul crizei din secolul al XIV-lea, calfele erau în situația de salariați fără posibilitatea de a-și schimba statutul, breslele se confruntau cu falimentul, iar în Flandra, Italia și Germania se desfășurau mișcări. Aveau să apară relații de producție de tip nou, cele capitaliste, ce presupuneau o libertate mai mare în ceea ce privește concurența, salariile, timpul de muncă, inovațiile tehnice. Breslele ce
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
statutul, breslele se confruntau cu falimentul, iar în Flandra, Italia și Germania se desfășurau mișcări. Aveau să apară relații de producție de tip nou, cele capitaliste, ce presupuneau o libertate mai mare în ceea ce privește concurența, salariile, timpul de muncă, inovațiile tehnice. Breslele ce asigurau protecția membrilor și a permis o dezvoltare a meșteșugurilor medievale au înfrânat progresul tehnic și dezvoltarea relațiilor capitaliste. Concurența cu întreprinzătorii capitaliști s-a dovedit fatală breslelor ce au dispărut treptat. S-au dezvoltat primele manufacturi, ce erau
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
libertate mai mare în ceea ce privește concurența, salariile, timpul de muncă, inovațiile tehnice. Breslele ce asigurau protecția membrilor și a permis o dezvoltare a meșteșugurilor medievale au înfrânat progresul tehnic și dezvoltarea relațiilor capitaliste. Concurența cu întreprinzătorii capitaliști s-a dovedit fatală breslelor ce au dispărut treptat. S-au dezvoltat primele manufacturi, ce erau întreprinderi capitaliste organizate pe baza diviziunii tehnice a muncii: segmentarea fluxului tehnologic în operațiuni simple și efectuarea lor de către lucrători diferiți a diferitelor operațiuni sau succesiuni de operațiuni, întregul
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
în producția de postav din Flandra și Toscana la sfârșitul secolului XIII. Manufacturile din sectorul textil erau dispersate, bazate pe sub contractarea unor activități către lucrători din mediul rural, plătiți cu salarii mici și nu erau legați de reglementările rigide ale breslelor urbane. Către sfârșitul evului mediu s-au dezvoltat manufacturi concentrate, ca cele din sectorul metalurgic, sau tipografiile care s-au răspândit în Europa apuseană și centrală după inventarea tiparului cu litere mobile, de către Gutenberg la mijlocul secolului al XV-lea. Cele
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
parte meșteșugarii, micii negustori, lucrătorii salariați, liberii profesioniștii. Se adaugă plebea urbană numeroasă și turbulentă, alcătuită din elemente marginale. Existau sclavii, proveniți din piețele din lumea musulmană, precum și imigranți evrei. Florența era condusă de familiile patriciene noi, sprijinite de membrii breslelor, trecându-se la un regim corporativ. Veneția era condusă de marele consiliu din care făceau parte doar familiile vechi. În Flandra și Germania, în urmă răscoalei meșteșugarilor, s-au instaurat regimuri corporative.
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
fost deschis un spital, și în 1550, cu permisiunea regelui , au fost construite uzine de apă. În anul 1599 a fost adăugată a treia poartă zidului de apărare. La acel moment, Opoczno a avut 90 de artizani, cu mai multe bresle, cum ar fi: cizmari, fierari, șelari, și căldărari. În 1646, a fost deschisă o sinagogă pentru minoritatea evreiască. Perioada de prosperitate a ajuns la final în timpul Invaziei suedeze din Polonia (1655-1660), când Opoczno împreună cu castelul său au fost arse din
Opoczno () [Corola-website/Science/297930_a_299259]
-
cu marii artiști de geniu care ne spun cum au ajuns ei să ia premii pe la diverse festivaluri cu filme documentare despre grupurile vulnerabile. Spectacolul este foarte îndrăzneț pentru că aruncă o privire foarte critică asupra modului în care cei din breaslă Gianinei Cărbunariu - artiștii - se raportează la aceste grupuri. Inutil să spunem că perspectiva lor este una de un cinism și o infatuare care poate explica, cel putin parțial, observația lui Vasile Ernu privind marginalii. Ei privesc cu mare suspiciune orice
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
spătarului Mihai Cantacuzino Spitalul Colțea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu și un cutremur și reconstruit în 1888. În scurt timp, Bucureștiul se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creșterea numărului meșteșugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, șalvaragiilor, zăbunarilor ș.a). Odată cu acestea continuă modernizarea orașului. Sunt create primele manufacturi și cișmele publice, iar populația se mărește continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798 indica 30.030
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
discipline, în loji sau confederații de loji, numite Mari loji. Cuvintele „francmason“, „francmasonerie“ sunt forma românească a cuvintelor englez "free mason", francez "francmaçon" și german "Freimaurer" care înseamnă „zidar,constructor liber“ și reprezintă o moștenire a uneia din rădăcinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau biserici, bazilici și catedrale în Evul mediu (vezi mai jos). Nicolae Stoica de Hațeg în "Cronica Banatului" (1785), amintește de „frai-maorii, frai-gaisterii cu lojile lor”. În secolul al XIX-lea, a apărut în limba română și varianta
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
masoneria este: „o asociație de oameni liberi și de bune moravuri care conlucrează pentru binele și progresul societății prin perfecționarea morală și intelectuală a membrilor săi.“ Francmasoneria a fost comparată cu un salcâm bătrân având mai multe rădăcini (mișcări, societăți, bresle sau ordine mai mult sau mai puțin ezoterice, de la care a moștenit idei, ritualuri și simboluri) și mai multe ramuri (obediențele și ritualurile actuale). Multe legende, unele ostile, circulă despre originile masoneriei: unele implică preoții Egiptului antic, altele pitagoreicii, altele
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
geometria, a apărut Arhitectura. Primii Mari Maeștri au fost, de fapt, Arhitecți. În secolul al XIX-lea, Mackey afirma că masonii din epoca medievală preluaseră atât cunoștințele în materie de construcții, cât și modelul de organizare de la „arhitecții Lombardiei“. Această breaslă din nordul Italiei a fost prima ai cărei membri și-au asumat numele de „francmasoni“, care a devenit prescurtarea pentru "Ordinul frățesc al cioplitorilor în piatră liberi și recunoscuți ca atare“. Expresia "recunoscuți ca atare" era folosită în cazul membrilor
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
50 din secolul al XV-lea. Alți cercetători masoni susțin că apariția ordinului poate fi datată istoric în perioada Romei antice, contemporan cu "collegium fabrorum" (colegiul muncitorilor) - un grup de constructori și arhitecți devenit un prototip pentru organizarea ulterioară a breslelor. Majoritatea scriitorilor plasează apariția secretelor masonice în epoca existenței preoților războinici, eroi ai cruciadelor, „cavalerii templieri“. Un scriitor din secolul al XVIII-lea susținea că francmasoneria modernă ar fi fost întemeiată de Godefroy de Bouillon, liderul primei cruciade, care a
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
fi identificate din nici o sursă sigură, dar ordinul a apărut dintr-o combinație de tradiții care au evoluat și s-au contopit într-o perioadă mai lungă de timp. Astfel, masoneria lucrătoare ar fi putut proveni din colegiile romane prin intermediul breslei zidarilor din Evul Mediu, în timp ce masoneria speculativă ar fi putut proveni din rândurile patriarhilor ebraici și din misteriile păgânilor. Dar sursa de inspirație ce nu poate fi negată este Cabala evreiască... Cert este că, atunci când au fost concepute ritualul și
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]