3,179 matches
-
ani s-au format asemenea artiști valoroși ca: V.Ghelbet, V.Șcepaciov, O.Gurievschi, O.Ionel, L.Cerececea, R.Potehin, A.Mihalachi, V.Ghelbet, A.Alexandrov etc. Anii' 90 au fost marcați de apariția unor soliști de forță: operă - T. Busuioc, I.Vinogradov, Z.Vardanian, N.Busuioc, I.Macarenco, Iu. Gâscă, V.Zgardan. P. Racoviță, R.Hvalov; balet - E.Zaițev, Gh.Badica, A.Litvinov, V.Bondarenco, A.Nazarenco, E.Ivanișin, Nadejda si Egor Șcepaciov; regizori: Eugen Platon, Eleonora Constantinov; dirijori: Albert
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
valoroși ca: V.Ghelbet, V.Șcepaciov, O.Gurievschi, O.Ionel, L.Cerececea, R.Potehin, A.Mihalachi, V.Ghelbet, A.Alexandrov etc. Anii' 90 au fost marcați de apariția unor soliști de forță: operă - T. Busuioc, I.Vinogradov, Z.Vardanian, N.Busuioc, I.Macarenco, Iu. Gâscă, V.Zgardan. P. Racoviță, R.Hvalov; balet - E.Zaițev, Gh.Badica, A.Litvinov, V.Bondarenco, A.Nazarenco, E.Ivanișin, Nadejda si Egor Șcepaciov; regizori: Eugen Platon, Eleonora Constantinov; dirijori: Albert Mocealov, Lev Gavrilov, Alfred Gherșfeld, Alexandru
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
români de muzică populară ai secolului XX. De-a lungul carierii sale a cântat cu toate marile orchestre din România aflate sub bagheta celor mai renumiți dirijori ai vremii: Nicu Novac, Nicu Stănescu, Victor Predescu, Gelu Barabancea, George Vancu, Constantin Busuioc sau Paraschiv Oprea. A întreprins nenumărate turnee și concerte cântând alături de: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ioana Radu, Rodica Bujor, Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Maria Cornescu, Ștefania Stere, Ion Luican, Emil Gavriș și mulți alții. Totodată, s-a preocupat de depistarea
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
imprimat un disc cuprinzând: „Ieșii aseară pe lună”, „Cine a-nceput dragostea”, „Voinic călător”, „Cine trece pe uliță”. Imprimă apoi în 1967 cu orchestra dirijată de George Vancu un alt disc mic, iar mai apoi, cu orchestra dirijată de Constantin Busuioc, imprimă tot un disc mic în 1968. A imprimat apoi discul cu cântece de nuntă cuprinzând: „Nuneasca”, „Cântecul miresei”, „Cântecul mirelui”, „Cântecul darului”, „Ia-ți mireasă ziua bună”, „Șede mireasa-n grădină”, „Toată boala are leac”, „ Cine n-are dor
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
prima perioadă este vorba de latina medievală în varianta practicată de misionarii germani și cei din Italia de nord. La cuvintele latine intrate în prima perioadă se observă schimbări fonetice specifice limbii maghiare, de exemplu [s] intervocalic > [ʒ] ("basalicum" > "bazsalikom" „busuioc”, "musica" > "muzsika"), [s] în altă poziție > [ʃ] ("aprilis" > "április", "sacristia" > "sekrestye"), [g] + [e] sau [i] > [ɟ] ("angelus" > "angyal" „înger”, "gingiber" > "gyömbér" „ghimbir”). La împrumuturile din secolul al XVI-lea și ulterioare se simte pronunțarea așa-zis clasicizantă a latinei, inițiată
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
Radul faorul” și „Bunea faorul” încă din anul 1700. Pe timpul graniței militare fierarii satului erau la mare cinste, conducerea Companiei a VII-a având obligația să le asigure acestora locuințe. Fierari renumiți au fost cei care au purtat numele de Busuioc, Dobrin, Marin și Mordoșan, după cel de al doilea război mondial au fost reprezentanții familiilor Frunză și Herman, Francisc Szabo, Ștefan Nicula, Aurel Ritivoi și Ioan Murărescu. Destinate a transforma grăunțele în făină, morile au luat locul râșnițelor și „chisălugurilor
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
februarie 1994, spânzurându-se din cauza neîncrederii în noile structuri ale statului și dezamăgirii provocate de clasa politică românească. Regizorul francez Claude Lelouch a realizat în România filmul "", în care joacă Anouk Aimée, Dominique Pinon, Zoltan Butuc, Vasile Muraru și Florin Busuioc. Atunci când a descoperit statuia lui Lenin, abandonată după zidul Palatului Mogoșoaia, s-a hotărât să filmeze o scenă care nu era inițial prevăzută în scenariu, implicând cow-boy, indieni nuntași și o orchestră completă împresurând reprezentarea monumentală a liderului comunist într-
Statuia lui Lenin din București () [Corola-website/Science/321535_a_322864]
-
Victoria știe să transforme un loc, să-I dea sacralitate. Știe de altfel să se folosească și de cuvînt în feluri neașteptate. Dan Popescu (...)Instalația ei vizuală și tactilă devenise, brusc, olfactivă. Buchete și buchețele de cimbru, lavandă, sunătoare și busuioc, ca să enumăr doar câteva din secretele parfumului degajat, erau ascunse intenționat prin buzunarele lucrărilor abstracte, iar efectul devenise unul amețitor. Toate cultele folosesc diverse amestecuri de uleiuri și plante, crude sau arse, pe care le amestecă cu rugăciunile și incantațiile
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
în incinta sfintului lăcaș. Diplomatul Ion I. Onu s-a născut la 1 septembrie 1868, în satul și comuna Badeni, de atunci, comuna Scobinti, județul Iași, urmează școală primară în satul natal cu nimeni altul decît cu renumitul învățător Mihai Busuioc (Domnul Trandafir), repartizat după absolvirea Școlii Normale la Badeni. După doi ani, Mihai Busuioc se transferă la școală primară dinVatra - Pașcani, iar tinarul învățăcel, care a deprins de la dascălul sau dragostea de profesia de învățător, îl urmează în urbea copilăriei
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
1868, în satul și comuna Badeni, de atunci, comuna Scobinti, județul Iași, urmează școală primară în satul natal cu nimeni altul decît cu renumitul învățător Mihai Busuioc (Domnul Trandafir), repartizat după absolvirea Școlii Normale la Badeni. După doi ani, Mihai Busuioc se transferă la școală primară dinVatra - Pașcani, iar tinarul învățăcel, care a deprins de la dascălul sau dragostea de profesia de învățător, îl urmează în urbea copilăriei scriitorului de mai tîrziu, Mihail Sadoveanu. În 1880, Ion I. Onu intra că bursier
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
cei clasați pe locurile al treilea și al patrulea, tot în urma opțiunilor publicului. Cele patru semifinale au fost transmise în direct din Studiourile MediaPRO din Buftea. Prima semifinală a fost ținută pe 1 aprilie 2011. Invitații speciali au fost Costel Busuioc și Valentin Urse. A doua semifinală a fost ținută pe 2 aprilie 2011. Invitatii speciali au fost Pepe și Petruța Cecilia Kupper. A treia semifinală a avut loc pe 8 aprilie 2011 Invitații speciali au fost cele 8 perechi concurente
Românii au talent (primul sezon) () [Corola-website/Science/323845_a_325174]
-
un alt șef mafiot. A doua zi, femeia decide să-și creeze propria organizație criminală pentru a-l intimida astfel pe Spanu. Contabilii, jandarmii și polițistul sunt îmbrăcați în haine de mafioți și este adus cu forța părintele Pafnutie (Florin Busuioc) de la Mănăstirea Cernica, un fost șef al Mafiei care se retrăsese din activitate. Cu ajutorul unor bani și al mai multor sticle cu vin, călugărul îi spune lui Jennifer că un adevărat șef al Mafiei trebuie să dispună de putere armelor
Nașa (film) () [Corola-website/Science/323888_a_325217]
-
Mare în "Apus de soare" / B.S.Delavrancea/ Aristid în "Tata" / D.Matcovschi/ Cadîr în "Tache, Ianke si Cadîr" /V.I.Popa/ Akela în "Mowgli" /R.Kipling/ Guvernatorul în "Cavalerul Tristei Figuri" /M. de Cervantes/ Răzvan în "Radu-Ștefan Întîiul și Ultimul" / A.Busuioc/ Brânzovenescu în "O scrisoare pierdută" /I.L.Caragiale/ Scanlon în "Zbor desupra unui cuib de cuci" / D.Wasserman/ Glov în "Jucătorii" /N.V.Gogol/ Veveriță în "Bastarzii" / D.Matcovschi/ Stejarul în "Pasărea albastră" /M.Maeterlinck/ Kruk în "Ghetoul" / J.Sobol/ El în
Nicolae Darie () [Corola-website/Science/325641_a_326970]
-
cu firele filosofiei vieții, de la simplele ei manifestări la cele mai complicate reacții și simptome... Talent viguros, Vasile Romanciuc știe că literatura, și prin excelență poezia, este o stare de grație, o experiență interioară a ființei, unică și irepetabilă...Nicolae BUSUIOC ("Recitirea proverbelor", rev. "Dacia literară", Iași, 2009, nr.1) Poet cu mari disponibilități lirice, Vasile Romanciuc își etalează discursul poetic de la jocul de cuvinte (haiku-ul de mare virtuozitate metatetică: „Prut - / trup / rupt”) până la incantațiile grave inoculate gnomic (...): „Busuioc la
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
Nicolae BUSUIOC ("Recitirea proverbelor", rev. "Dacia literară", Iași, 2009, nr.1) Poet cu mari disponibilități lirice, Vasile Romanciuc își etalează discursul poetic de la jocul de cuvinte (haiku-ul de mare virtuozitate metatetică: „Prut - / trup / rupt”) până la incantațiile grave inoculate gnomic (...): „Busuioc la naștere, / Busuioc la moarte, / Floare de tristețe, / Floare de noroc.../ Viața noastră, toată, / Doamne, cum încape / Între două fire / Mici de busuioc” (Busuioc).Printre poeții de azi și din totdeauna ai Basarabiei, Vasile Romanciuc face figură reperială.Ion ROȘIORU
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
proverbelor", rev. "Dacia literară", Iași, 2009, nr.1) Poet cu mari disponibilități lirice, Vasile Romanciuc își etalează discursul poetic de la jocul de cuvinte (haiku-ul de mare virtuozitate metatetică: „Prut - / trup / rupt”) până la incantațiile grave inoculate gnomic (...): „Busuioc la naștere, / Busuioc la moarte, / Floare de tristețe, / Floare de noroc.../ Viața noastră, toată, / Doamne, cum încape / Între două fire / Mici de busuioc” (Busuioc).Printre poeții de azi și din totdeauna ai Basarabiei, Vasile Romanciuc face figură reperială.Ion ROȘIORU("Marele pustiu invizibil
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
jocul de cuvinte (haiku-ul de mare virtuozitate metatetică: „Prut - / trup / rupt”) până la incantațiile grave inoculate gnomic (...): „Busuioc la naștere, / Busuioc la moarte, / Floare de tristețe, / Floare de noroc.../ Viața noastră, toată, / Doamne, cum încape / Între două fire / Mici de busuioc” (Busuioc).Printre poeții de azi și din totdeauna ai Basarabiei, Vasile Romanciuc face figură reperială.Ion ROȘIORU("Marele pustiu invizibil", rev. "Luceafărul", 2001, nr.44) Adevărata măsură a talentului acestui poet este dată de dexteritatea cu care folosește materia lexicală
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
de cuvinte (haiku-ul de mare virtuozitate metatetică: „Prut - / trup / rupt”) până la incantațiile grave inoculate gnomic (...): „Busuioc la naștere, / Busuioc la moarte, / Floare de tristețe, / Floare de noroc.../ Viața noastră, toată, / Doamne, cum încape / Între două fire / Mici de busuioc” (Busuioc).Printre poeții de azi și din totdeauna ai Basarabiei, Vasile Romanciuc face figură reperială.Ion ROȘIORU("Marele pustiu invizibil", rev. "Luceafărul", 2001, nr.44) Adevărata măsură a talentului acestui poet este dată de dexteritatea cu care folosește materia lexicală în
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
era lăsat să cânte la nunți (care începeau după Paști și țineau până la Sf. Nicolae). De la „Doina Gorjului” pleacă la Ansamblul „Altița” cu care cântă pe multe scene, după care iese la pensie. A susținut turnee cu Maria Lătărețu, Constantin Busuioc (dirijor la Ansamblul „Doina” al Armatei), Maria Apostol atât în țară cât și în străinătate (în Grecia și în Ungaria). Mai târziu își creează propria formație. Din taraful său făceau parte frații săi Bebe Pițigoi și Gogă Pițigoi. Solista era
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
Cypripedium calceolus"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium"), pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa"), pochivnic ("Asarum europaeum"), rodul pământului ("Arum orientale"), ciucușoara-de-munte ("Alyssum repens"), cupă vacii ("Calystegia sepium"), barba-caprei ("Filipendula ulmaria"), firuța de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), cătușa ("Ballota nigra"), busuiocul broaștei ("Veronika beccabunga"), coada șoricelului ("Achillea millefolium L") sau lăcrămioara ("Convallaria majalis"). Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea rezervației naturale:
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
Suhaia proprietățile gustative caracteristice. Caracterul tradițional al produsului este dat de prelucrarea laptelui crud integral, fără smântânire sau normalizare, cu respectarea tehnologiei și a normelor de fabricație,zvântare, maturare și depozitare. În funcție de preferințele consumatorilor se pot produce specialități cu mărar, busuioc și ardei. Calitatea produsului este garantată de producător și verificată periodic prin sondaj la un laborator autorizat.
Brânză de Suhaia () [Corola-website/Science/327988_a_329317]
-
Antonio Banderas. Pe 3 octombrie a fost rândul uneia dintre cele mai controversate vedete de la noi, supranumită "Regina telenovelor", actrița Diana Dumitrescu,să îi dea puțin din sufletul ei, Larei, o preafrumoasă dar răsfățată fiică de nobil ,informează MediaFax. Florin Busuioc, prezentatorul meteo de la ProTV, este Reginald, tatăl lui Justin și cel care își dorește cu ardoare ca fiul lui să devină avocat. MediaPro, distribuitorul filmului în România, promite să aducă în varianta românească a filmului, cele mai îndrăgite nume din
Justin și Cavalerii () [Corola-website/Science/330157_a_331486]
-
esee sau articole despre societatea algeriană, a criticat grupările aflate la putere în Algeria, totalitarismul, violențele realizate de Frăția Musulmană, a analizat discursurile islamiste și a pledat pentru protejarea drepturilor femeilor și ale imigranților. În lucrările „Cântecul crinilor și al busuiocului” (1990), „Rugăciunea Fricii” (1997) și „Anul Eclipsei” (2001) a încercat să contrasteze cultura tradițională și cea modernă algeriană cu viziunea islamistă, cu abordările fundamentaliștilor, evidențiind mai ales chinurile femeilor algeriene. Operele sale pot fi incluse în "literatura mărturiilor" aparținând secolelor
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
2001) a încercat să contrasteze cultura tradițională și cea modernă algeriană cu viziunea islamistă, cu abordările fundamentaliștilor, evidențiind mai ales chinurile femeilor algeriene. Operele sale pot fi incluse în "literatura mărturiilor" aparținând secolelor XIX-XX. În romanul „Cântecul crinilor și al busuiocului” este vorba despre o fată pe nume Meriem/Maria, care este rănită într-un accident misterios. În timp ce se afla în spital, Meriem asculta ceea ce familia spunea în jurul ei, dar nu le putea răspunde. Atunci aceasta își amintește evenimentele majore din
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]