15,206 matches
-
Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec, sporadic, ultimii nori Pe cerul vast, cu cârduri de cocori. George Pena-scriitor Referință Bibliografică: recenzie la
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
Autorului Mizil, orașul gazda al acestui Festival Internațional de Poezie și Epigramă "Romeo și Julieta la Mizil " aflat în Muntenia, județul Prahova, România. Este situat în estul județului Prahova, pe artera principală ce leagă capitala țării de Moldova. Acolo unde câmpia Bărăganului atinge poalele dealurilor în preajma vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriței și Pietroaselor. Distanța față de reședința județului, municipiul Ploiești, este de 35 km. Aceeași distantă este între Mizil și municipiul Buzău. Mizil este singura localitate urbană situată pe paralela 45N. Am
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAMĂ ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351243_a_352572]
-
în plin de cum răsare și până apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.” Fragment din schița lui I.L. Caragiale, “O zi
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAMĂ ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351243_a_352572]
-
trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.” Fragment din schița lui I.L. Caragiale, “O zi solemnă”. Textul complet pe: www.romeojulietalamizil.ro Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă "Romeo și Julieta la Mizil " a ajuns la a VI-a
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAMĂ ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351243_a_352572]
-
copita stemă a libertății lui sudează nervos cerul de pământ nobilă dăltuire de curaj doar fluturele roșu îl inimii bate temător în pupila uleioasă și dilatată trădându-i ancestrala teamă de zăbală NĂUCA VARĂ, CÂINE TURBAT a venit vara în câmpie fecioarele sechestrează soarele în anafoarele ochilor minciunile lor vestimentare fac flăcăii să calce în străchini când vântul mai scapă din câte-o crâșmă ce închide peste program cireșii își mușcă buzele de ciudă sângerând în palmele copiilor fluieră craterele noaptea
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345647_a_346976]
-
când vântul mai scapă din câte-o crâșmă ce închide peste program cireșii își mușcă buzele de ciudă sângerând în palmele copiilor fluieră craterele noaptea pe lună iar în crânguri boncăluiesc cerbi cu coarne de mătase a venit vara în câmpie mușcată în cer parcă de un câine turbat căci aleargă desculță pe miriște și o înjură bărbații de grijanie furioși că femeile întârzie pe la porți se simte peste tot miros de pușcă încărcată cu iarbă de dragoste și sminteală iar
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345647_a_346976]
-
diferențe între cei care o rabdă și cei care o petrec. Unii au legate de picioare pietre de moară, cu lanțuri greu de rupt! Sunt ca niște cocostârci triști, sunt suflete pustii, ca niște cumpene bătute de vânt la marginile câmpiilor! Tot mai apăsați și mai părăsiți de sus, n-ar mai vrea decât să aibă cu ce-și crește copii și cu ce să-și cumpere bătrânii medicamentele râvnite ca pietrele rare! S-a ajuns să se trăiască de azi
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
Cumplitului Canal, fac parte versurile: Anii noștri schingiuiți, anii crânceni de ocara/ Cimitir de osândiți, de la margine de țară/ Ne-au adus din închisori, robi ai stepei dodrogene/ Să împrăștiem pe flori roua strânsă pe sub gene/ Și-am tăiat peste câmpii drum cu trupurile noastre/ Valurile cenușii ale Dunării albastre./ Azi dormim pe câte un șir, fără cruci, fără sicrie/ Pace ție, cimitir, fără nici o liturghie/ Candelele nu ne ard, nu bat clopote de ruga/ Nu păzește nici un gard, nimeni nu
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
în vedere imensele foloase (de la cele economice până la cele curative și estetice) pe care, în marea sa generozitate, pădurea le pune la dispoziția omului chibzuit: purificarea aerului și filtrarea apei, fixarea solului, cel mai eficace mijloc de apărare (îndeosebi la câmpie) împotriva vijeliilor. Unde mai punem că pâlcurile și perdelele de pădure de la șes constituie cea mai economică metodă (verificată și răsverificată) de sporire a producției agricole, întrucât știut este din experiența înaintașilor că aceste crânguri nu numai că apără plantele
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
a producției agricole, întrucât știut este din experiența înaintașilor că aceste crânguri nu numai că apără plantele de furtuni, dar asigură și o foarte necesară rezervă de apă pentru perioadele de secetă. Și cum instalațiile de irigare din zonele de câmpie ale României au dispărut aproape cu totul după Decembrie '89, spârcuite fiind de hoți, este lesne de înțeles importanța pe care o dețin, mai exact importanța pe care ar trebui să o dețină pâlcurile și perdelele de pădure din zonele
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TE-OI AȘTEPTA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului te-oi aștepta Te-oi aștepta, iubito, sub verde de câmpie, Când seara dă în mugur și-ndeamnă către vis, Voi împleti culcușul din flori de iasomie Și ochiul meu spre tine mereu va fi deschis. Apoi cu mâna-mi tandră voi mângâia-n neștire Corola ta plăpândă și lujerul firav
TE-OI AŞTEPTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345748_a_347077]
-
aride sub umbrela de nisip colorat al plajei cănd liniștea ta se desfăta în ploaie cu atingerea curcubeului dăltuit în copitele cailor sălbatici cănd buzele tale rupeau ciorchinii dantelați ai cerului șoptindu-le despre fragi roșii adunați cu migală din câmpia inimii cănd sânii tai ieșeau la lumină cum ies stelele din cupola dumnezeirilor fără sfîrșit eu deveneam dimineață a primăverii cu florile lumii așternute sub picior și te întâmpinam îmbătat de tine ca un pește de oceanul planetar fără să
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
ochii tăi priveau mareadesculțăca pe o femeie nudăvenită să-și usuce fluviile aridesub umbrela de nisip coloratal plajeicănd liniștea ta se desfătaîn ploaiecu atingerea curcubeuluidăltuitîn copitele cailor sălbaticicănd buzele tale rupeau ciorchinii dantelați ai ceruluișoptindu-le despre fragi roșiiadunați cu migalădin câmpia inimiicănd sânii tai ieșeau la luminăcum ies steleledin cupola dumnezeirilorfără sfîrșiteu deveneam dimineațăa primăveriicu florile lumii așternute sub piciorși te întâmpinamîmbătat de tine ca un peștede oceanul planetarfără să știu că tu iubita mea cea frumoasărupi digurile aerului pentru a
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ath este un oraș mic și prietenos, situat în inima Europei, în regiunea Valonia din Belgia. Este înconjurat de două rezervații naturale, o regiune care îmbină câmpia, pe care este situat parcul natural Escaut, cu zona deluroasă. În ultimii 20 de ani, orașul a cunoscut o revigorare economică importantă datorită reabilitării centrului istoric și a campaniei de promovare a punctelor sale forte. Sloganul său, „Țara de Ath
ORAŞUL GIGANŢILOR DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352130_a_353459]
-
mă trezesc din somn. CATRENE DESPRE IARNĂ... Gerul bijutier neîntrecut, A pus pe geamuri noi vitralii, Mai mult în glumă a început, Să creeze flori, cu mici detalii. Niște pictori fără treabă, Au pus albul în zăpadă, Aruncându-l pe câmpie, Pentru a iernii bucurie! Se așterne albul necuprins, Din ceruri curg alte zăpezi, Cu fulgi albi, ca părul nins, Vino la fereastră să îi vezi! Referință Bibliografică: Frunză căzută / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I
FRUNZĂ CĂZUTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352164_a_353493]
-
precum este și natura. Din păcate omul nu poate concepe natura și ia contact numai cu peisaje. Omul montan este mult diferit de omul marin având fiecare procedee de viață, respectiv alimentare, distincte. Cu atât mai mult diferă omul largilor câmpii și podișuri care poate obține hrana prin culturi. Fiecare om din aceste categorii vede Divinitatea „asemănătoare” lui. Astfel fiecare tagmă preoțească si-a creat propriul Dumnezeu Adevărat și consideră drept „eretici” toți evlavioșii unui alt Dumnezeu. Natura fiind însă unică
SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352174_a_353503]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ULTIMUL VIS Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mieii albi veniți să-l întâmpine pe el condamnatul la moarte la marginea câmpiilor veșnic înverzite Florile brumei străluceau ireal pe sârma ghimpată Fereastra, zidul gros vedere către lumea cealaltă În dimineața aceasta vor veni după el Și se aud pași... pași apropiindu-se Și ușa s-a deschis pentru el, ultima dată... ----------------------------------- Prin
ULTIMUL VIS de ION UNTARU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356279_a_357608]
-
spune că drepturile lor asupra teritoriului României sunt mai vechi decât ale noastre. Astfel, am ajuns să ne învățăm istoria de la străini. Ungurii (hunii) ne spun că nu ne-au găsit aici când s-au așezat în Transilvania și în Câmpia Panoniei, iar evreii ne spun că nici nu ne născusem când ei erau stăpâni în Dacia ca cetățeni romani. Teoria ascendenței evreiești asupra românilor în teritoriilor dacilor (Dacia Traiana sau România Mare de mai târziu) a fost lansată într-o
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356273_a_357602]
-
tinerețea, viața cu întreaga ei simfonie de note tumultoase și efemere...Îmbrăcată în strai modern, acompaniată de metafore deosebite și emoționante... ne întâmpină cel mai sublim și mai înalt sentiment - iubirea. Cântecul ei poate fi auzit până dincolo de munți și câmpii înverzite. Jelitul ei poate fi ascultat lângă izvoare... acolo unde vin căprioarele să se adape.... Odată cu iernile ce se aștern la tâmple... sentimentul de vinovăție față de iubirea ucisă s-au netrăită devine tot mai acut. ”pentru ca sufletul meu // să nu
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
-le câte ceva. Dumnezeu vă va răsplăti cu asupră de măsură. Teodora Noje, “În așteptarea lui Moș Crăciun” - îi întreabă pe copii dacă au mai pomenit asemenea ninsoare: “Norii cuferele-și varsă, / Pe pământ perle revarsă; / Frunze moarte, crengi uscate, / Munți, câmpii, pietrele toate / Se ascund sub fulgi mărunți, / De-au ajuns plopii cărunți. / În pădure, la izvoare, / Se pierd mândre căprioare; / Geru-i mare, omătu-i des, / Cai sălbatici își dau ghes. Pe sub cetin-argintie, / Îmbrăcată-n stele-o mie, / Lupi aleargă pe poteci
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
lipită de vârful muntelui. Vântul mă acoperă cu ninsori în somn și după iarnă mă dezmorțesc topit sub piele, gata de plecare pe văile timpului înapoi. Sunt sortit să nu prind vreodată săniile, caii iernii le duc fără mine-n câmpie. Nu-ți mai burduși dorințele cu așteptări, lasă-le să zidească în tine cuvintele și cheamă-mă cu ele în noaptea dintre ani. Nu-ți răvăși sufletul cu atâtea încercări, iubirea mea există doar sub formă de lacrimă și-ți
FEMEIA MUNŢILOR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356392_a_357721]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BINE AI VENIT, FRUMOASĂ IARNĂ! Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bine-ai venit, frumoasă Iarnă! Coboară iarna de la munte În văi adânci, câmpii și râpe, Cu vălul alb ca de mireasă Gătită e, senină și frumoasă. Mătasea fină și-a întins Peste pământul necuprins, Flori de cais și de cireș Dansează lin în univers. De sub stele, de sub flori, Va crește grâul roditor Și
BINE AI VENIT, FRUMOASĂ IARNĂ! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356388_a_357717]
-
2011 Toate Articolele Autorului hai să ne amăgim pașii cu șoapte poezia are numele tău o simt blestem curge din mâna care mângâie și țâșnește cuvintele ca dintr-un gât sugrumat sub tăișul pumnalului urna viitorului are rădăcini conturate în câmpia ce ți-a crescut sub unghii cu verdele ei îmi nălucești privirea nu atârna zădărnicia în urcatul treptelor povara ta naște risipire de glas mă vrei crucificat în mijlocul apei sculptând cioburi în drum sfârșit de soartă sunt albia în ocean
MĂTASE CARMIN de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356420_a_357749]
-
Să aduc /Altarului Sfânt / Cel De Început” și în “Autoportret: Războiul nu mi-e la-ndemână, / Nu știu a-l duce. / Nu sabia o port în mână, / Ci “Sfânta Cruce”. Poeta susține cu destulă convingere, că a venit pe această câmpie românească “De dragul lui Eminescu”: Cutreiera un zvon prin galaxii, / că-n țara unde s-au născut Carpații, / trăiește cineva pe nume / Eminescu. / E sfânt, zic unii, fiindcă pleacă-n pribegie!... Il cunosc munții; / pădurile îi pregătesc culcuș din ramuri și
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
o floare ce o îngrijesc; în culorile sfinte de tricolor, ca să nu uit că trăiesc „ACASĂ" cu ai mei. Ce n-are frumos țara mea, România? Mi-i țara Ca un cuib de ciocârlie, Undeva lângă o apă, Undeva în câmpie. Undeva într-o doină, Undeva într-un vis, Undeva printre holde Ca pe palmă întins. Undeva în Europa... Țară străveche de plugari, Rădăcină a pământului, Pom din pomi seculari. Undeva, unde cerul Curge-n vii și livezi, Unde-și deapănă
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]