3,622 matches
-
de la Limasol către Pafos este frumos și interesant. Pe acest segment se află și renumitele stânci care au fost martore tăcute la ieșirea Afroditei din spuma mării. Cred că cea mai interesantă informație literară despre zeița dragostei o găsim în cântul al VIII-lea din Odiseea lui Homer, unde cântărețul Demodocas "cântă din lăută povestea iubirii tainice a lui Ares cu Afrodita, chiar în casa lui Hefaistos, necinstindu-i patul". Întors acasă, Hefaistos îi află pe cei doi zei făcând dragoste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
toată lumea o cunoaște. Imensă, marcantă personalitate artistică, deosebit om de cultură. Când am colaborat prima dată, impresia unei naturaleți înnăscute în a-și împărtăși arta cu tinerii artiști a fost de neașteptat. M-a tulburat. Delicatețea sufletească, puritatea expresivă a cântului, toate acestea m-au sedus și, desigur, am simpatizat cu ea. Generozitatea sa proverbială nu s-a dezmințit și, de îndată, mi-a acordat prietenia. Sfaturile de viață sau de canto pe care le am primit de la Viorica mi-au
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
știi ce am făcut? Nici nu am deschis bine plicul și m-am și așezat la pian, unde am trecut rapid de la un cap la altul ambele piese. Asta înseamnă că nu sunt blazată. Încă mai am focul în mine. Cânt și trăiesc muzică de la șaptesprezece ani. Mi-am dat seama singură. Nu m-am plictisit niciodată de muzică. Vreau să învăț și azi. Nu prea mai ascult, în schimb. Nu m ascult nici pe mine. — Nu pot să cred. Nu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cursurile de tehnică vocală ale renumitei soprane Viorica Ursuleac și de minunatele eveni mente muzicale ale Iașiului. Viorica a avut o ascensiune fulminantă, impresionând publi cul și criticii de specialitate prin calități vocale, expresivitate și, mai ales, o tehnică a cântului care i-a permis abordarea celor mai dificile roluri de mezzosoprană. Ne-am reîntâlnit în 1967, la pregătirea pentru participarea la Concursul Internațional George Enescu, unde Viorica a ob ținut Marele Premiu și Medalia de Aur. În toamna aceluiași an
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
știme de mână, pe care, apoi, le memoram. La orele Doamnei trebuia să cânți pe dinafară tot repertoriul. Deși mai mare decât mine, Viorica Cortez, cunoscută deja în lumea muzicii, era un exemplu de seriozitate, ambiție și pa siune pentru cânt. Tânără, frumoasă și suplă, cu o ținută im pe ca bilă pentru scenă, cu o voce de mezzosoprană excepțio nală și, mai ales, cu un caracter minunat. Toate aceste calități i-au asigurat cariera interna țională de mare prestigiu, pe
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cu Grace Bumbry... — Locuiam în țară pe vremea aceea. Măgarul de impresar - unul dintre cei mici, un englez care venise la București, conducea cu mașina pe partea cealaltă a străzii, un nebun - mi-a spus să fac acest compromis ăsă cânt rolul Mercédès), doar ca să pun piciorul în lumea marilor case de discuri. Sigur, nu era nici o problemă, doar că eu cântam deja Carmen la Covent Gar den... Am pus piciorul și... am scos piciorul, pentru că acolo era o mafie în
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
una, ea a venit în camera mea cu trusa de doctorii, dar, mai ales, cu dragoste, m-a dădăcit și spectacolele au fost minunate! De multe ori am fost în sală la spectacolele Vioricăi. Ce voce, ce femeie frumoasă, ce cânt plin de siguranță și sponta neitate! As putea să vorbesc fără să mă opresc despre Viorica! O iubesc, o admir și o port în suflet pentru totdea una! Ne despart kilo metri și ani, dar totul este ca ieri. Mi-
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mi-am dorit sau pentru că nu am fost solicitată, ci pentru că eu sau cei dragi mie am avut de trecut hopuri, cele mai multe de sănătate. Dacă vrei, seamănă puțin cu sfârșitul anilor optzeci, când mulți se întrebau cu candoare dacă mai cânt, pentru că nu mai eram la Met, nu mai eram la Scala sau la Viena. Nu. Eram aici, acasă, la căpătâiul unui om care pleca. E foarte ușor să judeci. Nu e nici chiar așa de greu să înțelegi, însă. Mă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
dar ea, prin forța de a-l caracteriza, îl transforma în egalul Angelicăi. Mai am o teorie în ceea ce ne privește pe noi, artiștii veniți din Estul Europei în acea perioadă: când trebuie să suporți foamea, chinul și opresiunile, iar cântul devine o chestiune de viață și de moarte, se dezlănțuie o forță gigantică. Iată de ce țările noastre au dat asemenea voci excepționale. Cântul ne-a oferit libertatea. Am avut legături excelente cu aproape toți cântăreții români. Cu Viorica am fost
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
artiștii veniți din Estul Europei în acea perioadă: când trebuie să suporți foamea, chinul și opresiunile, iar cântul devine o chestiune de viață și de moarte, se dezlănțuie o forță gigantică. Iată de ce țările noastre au dat asemenea voci excepționale. Cântul ne-a oferit libertatea. Am avut legături excelente cu aproape toți cântăreții români. Cu Viorica am fost prieten de familie, a fost inclusiv la noi acasă, am avut o relație foarte frumoasă. Nu mai vorbesc de ce profesionistă a fost, și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
nici nu știai ce să alegi să fie mai împlinite, atât vara cât și iarna. Insuși amplasamentul școlii era într-un loc cu un peisaj deosebit, pe Valea Ursului, pe malul unui pârâiaș care susura continuu, parcă se îngâna cu cântul păsărilor din pădure.Era fosta Scoală Militară,unde a învățat Regele Mihai, și un loc de promenadă a familiei regale. Pe defileul respectiv, erau amplasate vreo 3-4 sanatorii, pline cu femei de toate vârstele,venite la tratamente, dar apte pentru
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
evidente, ca și sentimentul pierderii. E vorba de un mic poem perfect, clădit pe gradarea emoției, care ne conduce la ideea de pierdere a copilăriei și de aici a timpului, a vieții. O pasăre împăiată de Crăciun "și-a pierdut cântul", amintind celor ce l-au citit pe Yeats de pasărea de aur din Navigând către Bizanț și Bizanț. Amintirea e prozaică, banală, prin urmare cu atât mai aproape și mai sfâșietoare: Și privește așa-n jos de pe cracă Cu gâtlejul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Cu ajutorul memoriei pot fi cunoscute evenimentele trecute. Plotin a văzut în funcția memoriei o probă a ireductibilității conștiinței la simplele senzații de moment, conștiința fiind capabilă să cunoască lucrurile aflate într-o desfășurare temporală. Opera lui Plotin apare asemenea unui cânt de lebădă al perioadei elene. Plotinismul reprezintă un pasaj important spre o interiorizare sufletească tot mai exigentă, care și-a propus să declare întâietatea acțiunilor spirituale în fața acelora de natură obiectivă, organică. Operei sale îi revine un loc aparte în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acest domeniu marele inspirator al lui Carol cel Mare. În 789, Carol cel Mare promulgă celebra Exortație generală (Admonitio generalis), prin care ordonă deschiderea unei școli în fiecare episcopat și în fiecare mănăstire; aici trebuie să se predea psalmii, notele, cîntul, calculul și gramatica; mai tîrziu, Carol cel Mare îi încurajează pe episcopi să deschidă școli rurale. Această Renaștere a învățămîntului se sprijină desigur pe o renaștere a scrisului și a limbii latine. S-a spus că, pentru Carol cel Mare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Astăzi s-a născut Hristos, Care cu puterea sa Va împărăți lumea. Din an in an Din an în an sosesc mereu la geam cu Moș Ajun, E ger cumplit, e drumul greu da-i obicei străbun. Azi cu stramoșii cânt în cor colindul sfânt și bun, Tot moș era și-n vremea lor Batranul Moș Craciun, Tot moș era și-n vremea lor Batranul Moș Craciun. E sărbatoare și e joc în casa ta acum. Nu-i nici o casă fără
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
născut Cu flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă zice să trăiță Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dragostea castă a primei perechi, ispitirea și căderea, mila Fiului lui Dumnezeu ca Logos mijlocitor între om și Creator. Toată această uriașă, aeriană și covârșitoare viziune e țâșnită din mizeria terestră a orbului. „Eu nu mai văd, zice Milton în cântul III, blândele apropieri ale zorilor sau amurgul zilei, nici florile primăverii, nici trandafirii verii, nici turmele zburdând pe lunci, eu nu mai văd fața divină a omului; norii, întunericul fără sfârșit mă înfășoară. Departe de căile dulci ale vieții omenești
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
occidentală îi dau scheletul ideologic pe care îl îmbracă în carnea frumuseții. Singura libertate personală ce și îngăduie e să-și înfunde vrăjmașii în infern și să-și strecoare prietenii în paradis. Încolo, Dante e poetul teolog și nu o dată cânturile lui sunt pură teologie versificată magistral. Aceasta se vede mai ales în Paradisul, unde „materia” inspirației fiind necorporală și pur spirituală, artistul a simțit nevoia s-o contureze cu ajutorul cerurilor aristotelice, al silogismelor scolastice și al simbolurilor mistice. Sunt aproape
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Astăzi s-a născut Hristos, Care cu puterea sa Va împărăți lumea. Din an in an Din an în an sosesc mereu la geam cu Moș Ajun, E ger cumplit, e drumul greu da-i obicei străbun. Azi cu stramoșii cânt în cor colindul sfânt și bun, Tot moș era și-n vremea lor Batranul Moș Craciun, Tot moș era și-n vremea lor Batranul Moș Craciun. E sărbatoare și e joc în casa ta acum. Nu-i nici o casă fără
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
născut Cu flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă zice să trăiță Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Viața literară", sînt pentru poet: o încercare, mereu reluată, de a mă ridica la modul intelectual al Lirei. Și propune, în continuare: "La această puritate aeriană, în care poeții englezi se așează, pare-se, toți, urmînd un singur instinct, al Cîntului, vream să invit poezia noastră. În certitudinea liberă a lirismului omogen, instruind de lucrurile esențiale, delectînd cu viziuni paradisiace: într-un astfel de lirism, nimic din concurența încă darwiniană, a formulelor individuale. Glasul ar continua glasul, cum un adevăr pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
voi face cuvintele Mele un foc în gura ta, și poporul acesta lemne, și focul le va mistui" (Ier. 5, 14)". Pe ele se întemeiază paginile despre Vămile văzduhului, dar și Divina Comedie, în special Infernul cu cele 34 de cînturi. Dante Aligheri s-a născut în Zodia Gemenilor, mai 1265 la Florența și va urca vămile văzduhului în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1321, în exil, la Ravenna. Cosmologia dantescă combină viziunea greacă, urmînd îndeaproape rigorile creștine. Infernul se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la cele trei aplecări spre păcat: excesul, violența și minciuna. Dante și călăuza sa, Virgiliu coboară de-a lungul monstruosului trup; de la mijlocul arătării, cum îi explică poetul latin, încep să urce, ei trec în emisfera australă, și în finalul Cîntului XXXIV citim: apoi ieșirăm să vedem iar stele (traducere Giuseppe Cifarelli, Editura Europa, Craiova, 1993). Aflăm între bolgii și păcatele sufletelor ce își află caznele aici și vămile văzduhului o apropiere pînă la echivalență. Cei doi aflați la poalele Muntelui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Purgatoriului, în lungul primei nopți vor trece prăpastia care desparte Antepurgatoriul de Muntele Purgatoriu. La trecerea prin Poarta Purgatoriului, lui Dante i se imprimă pe frunte cele șapte "P"-uri. Cărarea care duce spre purificare și mîntuirea, cum citim în Cîntul IV este strîmtă, dificilă și va fi cu greu străbătută de Dante. Pe cele șapte trepte ale Purgatoriului în ascendență, trufașii pe primul, invidioșii, cei plini de mînie, nepăsătorii, zgîrciții și risipitorii, pe penultimul sînt lacomii și pe al șaptelea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Purgatoriului în ascendență, trufașii pe primul, invidioșii, cei plini de mînie, nepăsătorii, zgîrciții și risipitorii, pe penultimul sînt lacomii și pe al șaptelea își ispășeau pedeapsa sufletele desfrînaților, ale celor care n-au avut puterea de a se stăpîni. În Cîntul VI, Dante întîlnește umbre ce se rugau ca alte rugi să vină,/ întru gîndirea lor la sanctitate (traducerile folosite sînt reluate din cartea lui Giuseppe Cifarelli). Pedeapsa e mai iute ridicată ca urmare a dragostei celor rămași pe pămînt și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]