3,434 matches
-
obiceiurile coloniștilor țipțeri au fost preluate și de români. La pădure se lucra toată săptămâna, numai sâmbăta se cobora la vale, uneori pentru cei ce locuiau departe, perioada de lucru se prelungea la 2-3 luni. Butinarii (lucrătorii forestieri) dormeau în cabane numite „finlandeze”, aveau focul în mijloc, iar paturile erau aranjate radial pentru a se putea încălzi mai ușor și pentru a-și usca hainele pe timp de iarnă. Astăzi de pe Valea Vaserului lemnul se transportă pe cale ferată îngustă. Orașul se
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
de munte, etc., ce se vânează cu autorizație. Vânătoarea este o activitate recreativă care, în zona Munților Maramureș, întrunește condiții deosebite având în vedere: Avându-se în vedere valoarea ridicată cinegetică a zonei, bazinul Vaser a fost dotat cu două cabane vânătorești la Făina și Novăț. Fondul de vânătoare aparține Ocolului Silvic Vișeu de Sus. Din statistici rezultă că, pe primul loc se află iepurele urmat de cerbi, căprioare și mistreți. Din efectivul de vânat rezultă o individualizare a iepurelui, care
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
anului, destinatiile fiind la cerere sau la evenimentele culturale precum "Noptile Muzicale" sau "Sărbătorile de Iarnă". În anul 1909 pe Valea Vaserului la Făina se ridică o capelă în amintirea împărătesei Elisabeta (Sissi) și tot atunci au fost terminate două cabane la Stațiunea Șuligu. Cimitirul militar german de la Miraj. Latrinele săpate in stâncă, in Primul Razboi Mondial. Valea Vinului este un loc de agrement foarte apreciat, aici aflându-se mai multe izvoare de apă minerală (numite de localnici „borcut”) dar si
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Șuligu. Cimitirul militar german de la Miraj. Latrinele săpate in stâncă, in Primul Razboi Mondial. Valea Vinului este un loc de agrement foarte apreciat, aici aflându-se mai multe izvoare de apă minerală (numite de localnici „borcut”) dar si un strand, cabane si pensiuni. Izvoarele de ape minerale existente chiar în oraș evidențează o fostă activitate vulcanică, iar zăcămintele bogate în polimetale de pe valea Vaserului sunt mărturie a unor vechi erupții vulcanice. Culoarele Vișeului sunt principala axă de circulație maramureșeană, fiind mărginită
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
și biserica de lemn din curtea spitalului orășănesc. Alte obiective însemnate sunt cimitirul evreiesc și cartierul germanilor numit Țâpțărai (Zipserai). Se pot aborda și o serie de sporturi extreme în zona aceasta: În Statiunea Turistica Vișeu de Sus există numeroase cabane si penisuni, dar și hoteluri, cum ar fi Hotel Brad, Hotel Gabriela sau Hotel Tren Carpatia Express. Pâna in anii 70, la Vișeu de Mijloc, pe Șes, exista un aerodrom pentru aviația utilitară si pentru cea sanitară - Aviasan, in prezent
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
săli de gimnastică medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.); condițiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar fi "Danubius", "Brădet", "Aluniș", "Făget", "Căprioara", beneficiind în unele cazuri de bază de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri și cabane). Posibilitățile de recreere și de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sala pentru jocuri mecanice, sala de lectura, cinematograf, bazine acoperite, discoteci, popicărie, excursii la Dealul Saca și la Vârful Cireșelu etc.). „Du-mă, mamă, la
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
amenajarea unor obiective turistice. Aceste asociații și organizații de turism din România și-au desfășurat activitatea înainte de primul război mondial și în perioada interbelică. Preocuparea acestor asociații de profil s-a îndreptat la început spre zonele montane prin construirea de cabane și case de adăpost (refugii), amenajări de drumuri, poteci, marcaje, precum și organizarea de cursuri de schi, publicarea de monografii turistice, almanahuri, ghiduri, hărți etc. „Trinitatea vremelnică” din anul 1869, având ca scop „de a întreprinde excursiuni”, și „Asociația Alpină a
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
iar "ca mijloc de locomoție se adopta piciorul". În același an, la Cluj, a fost fondată Societatea Carpatină Ardeleană a Turiștilor („Erdely Karpat Turista Egyesulet”), cea mai veche asociație a turiștilor maghiari din Transilvania, care a înființat circa 20 de cabane și refugii montane și publicarea revistei de turism "Erdely" (Ardealul), în perioada 1904-1940. În anul 1892, a fost înființată Societatea Carpatină Bănățeană, prima organizație turistică din Banat. Societatea editează în 1894, ghidul turistic "Călăuza turistică a Banatului", precum și prima revistă
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
principal revigorarea turismului montan bănățean. Se înființează în martie 1893, la Sinaia, Societatea Carpatină Sinaia. Societatea a funcționat până în anul 1913 și i se datorează deschiderea mai multor drumuri în Bucegi, amenajarea potecii de pe Valea Jepilor, amenajarea peșterii Ialomiței, construcția cabanei Omu și Caraiman. Societatea Turiștilor din România (S.T.R.) înființată în anul 1903, a avut ca președinte pe prințul moștenitor Ferdinand și ca membrii numeroase personalități ale vieții culturale și politice ale vremii: Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Dr. I. Cantacuzino
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
ca membrii numeroase personalități ale vieții culturale și politice ale vremii: Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Dr. I. Cantacuzino, Barbu Știrbey ș.a. Societatea a publicat anuarul S.T.R., apărut între anii 1903-1915, a construit drumul către vârful Omu pe valea Cerbului, cabana Grindu din Piatra Craiului etc. S.T.R. a fuzionat în anul 1931 cu „Turing Clubul României”. Asociația Prietenii Naturii, înființată în 1919, a avut 15 filiale pe tot cuprinsul țării. Deși a desfășurat o activitate intensă pentru promovarea turismului în rândul
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Munții Înalți ai României (A.D.M.I.R.), care și-a desfășurat activitatea în Munții Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraș, având sedii în Ploiești, Pitești, Câmpulung-Muscel și Făgăraș. „Asociatia Turistică România Pitorească” (A.T.R.P.), constituită în București la 21 mai 1930, a construit cabana Ciucaș și a tipărit revista România Pitorească, apoi Buletinul România Pitorească. La 18 martie 1934 s-a înființat Clubul Alpin Român (C.A.R.), ocupat cu precădere de ascensiunile grele în munți. A realizat marcajele pe o serie de poteci
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
de turism și să construiască Monumentul Turismului la Rușchița în 1936. „Grupul Alpin Brav” a fost înființat de câțiva elevi de la liceul Mihail Viteazul la 18 martie 1936; în 1937, s-a transformat în Clubul Carpatin Român. Acesta a construit cabana Brav, devenită Caraiman. Asociația „Hai la drum!” fondată la 28 iunie 1939, cu sediul în București, a propagat ideea turismului activ în toate mediile sociale și a editat buletinul "Hai la drum!". În perioada postbelică, prima organizație de turism pe
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
amenajate mijloace moderne de transport pe cablu: telecabine, telescaune, teleschiuri. În 1982, turismul din România cuprindea peste 155000 de locuri pe litoral, peste 38000 de locuri în stațiunile montane, aproape 45000 de locuri în stațiunile balneoclimaterice și aproximativ 20000 în cabane și alte forme de găzduire. După 1990, s-a instalat o tendință descrescătoare în dezvoltarea turismului în România și reducerea dramatică a numărului turiștilor, datorită calității tot mai scăzute a serviciilor turistice și deteriorării sensibile a condițiilor de viață pentru
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
de iarnă și a drumețiilor; - stațiunea balneoclimaterică Ocna Șugatag. Principalii factori terapeutici sunt apele minerale cloruro - sodice concentrate, recomandate în afecțiunile reomatismale ale aparatului locomotor; - valea Vaserului - este cel mai atratctiv traseu turistic al Munților Maramureșului, cazarea fiind posibilă la cabanele silvice, de vânătoare, forestiere și miniere. Este propusă includerea sa în categoria ariilor protejate cu statutul de Parc Natural. În Maramureșului istoric există posibilitatea vânătorii sportive în următoarele zone: zona Vișeului, Bistra - Ruscova, Poienile de sub Munte. În cazul agroturismului entitatea
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Vadul-Rașcov. La Climăuții de Jos au fost construite școala medie, grădinița de copii, căminul cultural, stadionul, 2 biblioteci, punctul medical, oficiul poștal, trei magazine. În anul 1989 în Climăuții de Jos s-a produs o descoperire importantă, fiind găsită o cabană din oase de mamut construită de oamenii primitivi. Rezervația peisajistică Climăuții de Jos cu suprafața de 668 ha este situată la sud de satul Climăuții de Jos, de-a lungul rîulețului Cușmirca în partea inferioară (afluientul drept al rîului Nistru
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
descris de legea lui Coulomb. El a găsit undele obișnuite ale acestei ecuații relativiste, dar corecția relativistă nu a fost în concordanță cu formula lui Sommerfeld. Descurajat, a lăsat calculul deoparte și a invitat o prietenă din tinerețe într-o cabană izolată din munții Alpi, la Arosa . Fiind acolo, Schrödinger se hotărăște să lase pe viitor problema corecției relativiste, considerând că acest calcul nerelativist, reprodus mai sus, era demn de a fi publicat. Astfel, în 1926 el a publicat în aceeași
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
un "refugiu de vară". Față de un număr de 12.853 locuitori în 1955, Dorval numără azi peste 17.500. Île Dorval, colonizată în 1860 și situată la mai puțin de un km de țărm față de Dorval, este o comunitate de cabane de vară, care păstrează un remrcabil cadru natural, având doar doi locuitori permanenți. La 1 ianuarie 2002, Dorval ca entitate a fost dizolvată de legislatura Provinciei Québec (prin Hotărârea 170 a "Municipal Territorial Organization") și a fost alipită orașului Montréal
Dorval, Quebec () [Corola-website/Science/306113_a_307442]
-
biblioteca și salonul turcesc erau cel mai bogat decorate. Pe pereți erau tablouri ale pictorilor Eustațiu Stoenescu, Grigorescu și Dărăscu, avocatul Micescu fiind un mare colecționar de artă. Șemineul din holul principal era realizat de Ruffer din ceramică venețiană. Volumetria cabanei este inspirată din arhitectura tradițională. Casă, relația cu peisajul, materialele folosite încorporează un spirit regional, fără ornamentații. Clădirea are parter, etaj și mansardă, la parter și la etaj având terase. Interioarele, păstrându-se aproape intacte, demonstrează o perfectă continuitate a
Istrate Micescu () [Corola-website/Science/306200_a_307529]
-
având terase. Interioarele, păstrându-se aproape intacte, demonstrează o perfectă continuitate a fațadelor, redând formele tradiționale. La etaj s-a păstrat un șemineu Ruffer din ceramică albastră, dar și mare parte din mobilierul din lemn masiv. În liniștea bibliotecii din cabana de vânătoare sau „casa muzelor”, cum o mai numea avocatul Micescu, acesta a elaborat Constituția României din 1938. În prezent, deși proprietatea a fost retrocedată moștenitorilor, încă mai este vilă turistică și poate fi vizitată. Cele două statui reprezentând-o
Istrate Micescu () [Corola-website/Science/306200_a_307529]
-
iar în valea Cernei alcătuiesc o fâșie înscrisă în relief prin creste proeminente și chei. Turismul practicat în munții Godeanu este cel de parcurgere pentru mai multe zile a crestei principale. Un inconvenient în dezvoltarea turismului, o constituie lipsa unor cabane turistice, precum și accesul relativ dificil, având în vedere că acești munți se află în centrul ariei montane.
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
Novaciului din Masivul Parâng, la de orașul Novaci pe șoseaua Transalpina (DN67C). În anul 1930, Banca Populară "Gilortul" din Novaci a pus în practică proiectul lui Dumitru Brezulescu, vizând crearea unei stațiuni montane la Rânca. A început acțiunea construind 6 cabane cu câte 5 camere, iar în anul 1937 a fost dată în folosință cabana centrală din Rânca, cu contribuția primului-ministru de atunci al României, liberalul Gheorghe Tătărăscu. Până în decembrie 1989, la Rânca a mai fost construită o cabană a OJT
Rânca, Gorj () [Corola-website/Science/305527_a_306856]
-
1930, Banca Populară "Gilortul" din Novaci a pus în practică proiectul lui Dumitru Brezulescu, vizând crearea unei stațiuni montane la Rânca. A început acțiunea construind 6 cabane cu câte 5 camere, iar în anul 1937 a fost dată în folosință cabana centrală din Rânca, cu contribuția primului-ministru de atunci al României, liberalul Gheorghe Tătărăscu. Până în decembrie 1989, la Rânca a mai fost construită o cabană a OJT Gorj, o cabană administrată de către Universitataea din Craiova și o cabană a sindicatelor miniere
Rânca, Gorj () [Corola-website/Science/305527_a_306856]
-
construind 6 cabane cu câte 5 camere, iar în anul 1937 a fost dată în folosință cabana centrală din Rânca, cu contribuția primului-ministru de atunci al României, liberalul Gheorghe Tătărăscu. Până în decembrie 1989, la Rânca a mai fost construită o cabană a OJT Gorj, o cabană administrată de către Universitataea din Craiova și o cabană a sindicatelor miniere din bazinul carbonifer al Olteniei. În apropiere se afla și o unitate militară unde se realiza instrucția recruților din cadrul trupelor de vânători de munte
Rânca, Gorj () [Corola-website/Science/305527_a_306856]
-
5 camere, iar în anul 1937 a fost dată în folosință cabana centrală din Rânca, cu contribuția primului-ministru de atunci al României, liberalul Gheorghe Tătărăscu. Până în decembrie 1989, la Rânca a mai fost construită o cabană a OJT Gorj, o cabană administrată de către Universitataea din Craiova și o cabană a sindicatelor miniere din bazinul carbonifer al Olteniei. În apropiere se afla și o unitate militară unde se realiza instrucția recruților din cadrul trupelor de vânători de munte. Rânca este o stațiune în
Rânca, Gorj () [Corola-website/Science/305527_a_306856]
-
dată în folosință cabana centrală din Rânca, cu contribuția primului-ministru de atunci al României, liberalul Gheorghe Tătărăscu. Până în decembrie 1989, la Rânca a mai fost construită o cabană a OJT Gorj, o cabană administrată de către Universitataea din Craiova și o cabană a sindicatelor miniere din bazinul carbonifer al Olteniei. În apropiere se afla și o unitate militară unde se realiza instrucția recruților din cadrul trupelor de vânători de munte. Rânca este o stațiune în curs de dezvoltare, neavând nici statut de localitate
Rânca, Gorj () [Corola-website/Science/305527_a_306856]