222,545 matches
-
în care doamna este așezată. Tot pe un covor/o insulă (acum, numai metaforică), ca și tînăra înfățișată în pictura, ulterioară, de la Biblioteca Națională a Franței. Licornul își ține labele din față în poala doamnei. Ea îl domină cu un cap, el o domină cu un corn. Pe acest covor, în această imagine, iubirea fizică e pe deplin împărtășită. Dar comuniunea sufletească? Dar cea spirituală? Văzul este una dintre tapiseriile în care privirile partenerilor nu se întîlnesc. Doamna îi arată licornului
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
informativă (filaj, Tehnica Operativă, controlul și interceptarea corespondenței) erau picioarele, ochii și urechile Securității. Informațiile oferite de ei erau însă procesate în altă parte. Tot acolo se stabileau și măsurile ce trebuiau luate în legătură cu obiectivele. Or, despre persoanele care puneau cap la cap informațiile, le analizau și indicau măsurile ce se impuneau a fi luate nu se suflă o vorbă în carte și se discută prea puțin în dezbaterile privind deconspirarea Securității. Materialele reproduse în acest volum vizează mai multe aspecte
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
Tehnica Operativă, controlul și interceptarea corespondenței) erau picioarele, ochii și urechile Securității. Informațiile oferite de ei erau însă procesate în altă parte. Tot acolo se stabileau și măsurile ce trebuiau luate în legătură cu obiectivele. Or, despre persoanele care puneau cap la cap informațiile, le analizau și indicau măsurile ce se impuneau a fi luate nu se suflă o vorbă în carte și se discută prea puțin în dezbaterile privind deconspirarea Securității. Materialele reproduse în acest volum vizează mai multe aspecte ale vieții
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
vegetînd printre alge pe fundul Mării Egee, al lui Barbarossa care doarme secular într-o peșteră, al Bătrînului din Munte văzut de Marco Polo, al duhurilor invizibile și totuși prezente, al numelor sonore și înfricoșătoare." Și părerile despre critică sînt din capul locului originale: "Critica astfel înțeleasă nu poate fi învinuită de impresionism în înțelesul rău ce se dă acestui cuvînt. Căci criticul nu se conduce niciodată după impresie, ci după expresia ca pură posibilitate a spiritului său". Ideea este că simțul
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
spontan. El găsește un punct de vedere, care n-a trecut altcuiva prin minte, așază oul lui ca și Columb spărgînd coaja ș...ț Perspectiva insolită devine un regim normal". Deși a repudiat estetica, G. Călinescu este, între criticii interbelici, capul teoretic cel mai subtil. întîile sale contribuții din Viața literară nu sînt recenzii de cărți, ci articole teoretice. Ideile debutantului nu vor suferi modificări însemnate în studiile de la maturitate, un deceniu mai tîrziu. Simțul critic nu ține de psihologie, este
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
petrec în spațiul dâmbovițean: avem aici de toate, intrigi, lovituri de teatru, scene tari, deznodăminte incredibile și o foarte bogată galerie de personaje memorabile, parcă zugrăvite de pana maestrului Caragiale. Oricum, o lecțioară mi-a intrat și mie bine în cap tot căscând gura la televizor: nu exiști, dacă nu apari la televizor, ba mai mult, orice maimuțoi paranoid, dacă apare, are tot felul de porți ale simpatiei deschise, te pomenești cu el cațărat în topurile de popularitate aberant de sus
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
altă parte, aceeași credință i se întipărise în minte grație mecanismului universal al iluzionării de sine: cînd ești posedat de o pasiune autentică ești înclinat să-i privești pe ceilalți în lumina trăirii tale, și nu poți concepe în ruptul capului că celorlaltora puțin la pasă de pasiunea ta. Iar unui om care iubește filosofia i se pare de neînțeles cum ceilalți pot trăi fără ea. Din păcate, mînzul nu are dreptate: omul nu numai că poate trăi fără filosofie, dar
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
lui Marin Mincu de a fi știut să vină, prin tematica romanului său, în întâmpinarea orizontului de așteptare al celor mai importante personalități culturale din peninsulă. Toată lumea cunoaște destinul tragic al lui Ovidiu, dar nimănui nu i-a trecut prin cap să-l problematizeze, să reconstituie viața cotidiană a poetului și, în contextul acesteia, să forțeze o incursiune în universul gândurilor sale cele mai intime. Marin Mincu a făcut-o și, presupun, revelația a fost una foarte mare pentru publicul italian
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
Augustin, care, în Confesiuni, deschide primul calea introspecției. Or, Sfântul Augustin, primul autor de texte cu tentă memorialistică din istoria literaturii, a trăit cu patru secole mai târziu decât Ovidiu. Un posibil jurnal al lui Ovidiu este, de aceea, din capul locului, o aberație. Să acceptăm însă convenția literară propusă de Marin Mincu. Văzut prin prisma acestui jurnal apocrif, poetul roman este un soi de Casanova ajuns la vârsta senectuții (viziune previzibilă în cazul unui erou despre care se știe că
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
Irak stă să izbucnească, propria sa locuință devine, pe neașteptate, scena unei lupte mai puțin obișnuite. Cu câteva ore înainte de răsăritul soarelui, Henry Perowne, neurochirurg, se trezește și se pune imediat în mișcare; dă la o parte cuverturile - dormise în capul oaselor - și se ridică în picioare. Nu-i e prea clar când a devenit conștient, nu că asta ar mai avea vreo relevanță. Nu i s-a mai întâmplat așa ceva, dar nu e alarmat, nici măcar surprins, pentru că mișcarea e foarte
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
și picioarele neobișnuit de puternice. Stă lângă pat, gol - întotdeauna doarme gol - rămâne acolo cât e de mare, aude respirația regulată a soției lui și simte pe piele aerul rece din dormitor. Și asta e o senzație plăcută. Ceasul de la capul patului arată 3.40. Habar n-are de ce s-a dat jos din pat: nu trebuie să se ducă la baie, nu e tulburat din cauza vreunui vis ori a vreunui eveniment din ziua precedentă, nici măcar de ceea ce se-ntâmplă în
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
decenii de comunizare a României? Și o înregistrare din 29 decembrie a aceluiași an, la fel de concertantă: "Partidul Comunist se va desființa probabil. Nici o pagubă. Tot nu mai exista decît ca o forță opresoare și înfricoșătoare". N-a fost cumva, din capul locului, acel partid "o forță opresoare și înfricoțătoare"? Marele mister e că, trăind între noi, hetairica poetă, pierdută în mirobolante șederi la Castelul Peleș și în extatice ședințe de nudism la Pontul Euxin, scăldată-n copioase onorarii, n-a sesizat
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
în acea veselă lume, luată peste picior de berarul Caragiale. Dintr-un club interbelic va fi făcut parte unchiul meu Radu Cioculescu, om devotat prieteniilor înalte, cercurilor de bărbați înțelepți. Păstrez cu sfințenie tabachera sa pătrată, de argint, cu un cap de cal și un armoar pe față, iar în interior cu inscripția "A Friend in need - is a Friend indeed". I-a fost credincios până în cea din urmă clipă. Din nici un fel de club n-am putut face parte, seama
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
-mi o adresă unde putea fi găsit, undeva, într-un bloc din spatele bisericii Crețulescu. Nici eu, nici el nu ne-am ales cu nimic. Dușmanul de clasă a respirat ușurat, continuând să sape la temelia orânduirii, să-și facă de cap cu mine de față, impasibil. Sunt de atunci aproape patruzeci de ani, iar refuzul de a deveni turnător mi s-a părut de la sine înțeles. Să fi acceptat, într-o secundă de maximă slăbiciune - prin care trece insul - m-ar
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
neinstruit. Nici împins în primul eșalon al scriitorilor n-aș fi fost. Așa că până nu de mult mă mândream a fi respins o ofertă dezonorantă, jignit, de altminteri, că respectiva instituție se putuse gândi la mine. Socoteam, cu durere de cap, că ceva trebuie să o fi determinat. Ceva, desigur, pornind de la mine. Și mă chemam în fața unui tribunal al conștiinței. Dar ce anume? Lucrurile s-au schimbat cumva de curând, de când persoane de certă notorietate din domeniile amintite recunosc cu
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
se învîrtiau, ca mii de fluturași eșiti la joc în bătaia soarelui." De compoziție: "sub unul din acești arbori, ședeau un flăcau și-o fată mare. Și pentru dînșii era Primăvară, și ochii lor erau plini de minunea iubirei. Peste capetele lor, se aplecau ramurile înflorite, și șopteau, și priviau și se bucurau; se bucurau de frumusețea celor ce vedeau." Vîrsta naivă a facerii de personaje. Totuși, de-ar fi să ștergem, cititori trecuți prin curente, stîngăciile micului romantism, rămîne aproape
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
lăsată în stadiul rudimentar al instinctelor naturale. Îți închipui că știi să cînți bine și frumos, dar în realitate pățești ca acei cîntăreți a căror neglijență în cizelarea corzilor vocale îi silește să cînte în falset, folosind stridența vocii de cap în locul adîncimii vocii de piept. Sau pățești ceea ce pățim aproape cu toții zi de zi: înghițim aer în virtutea respirației abdominale, în locul celei toracice. Sau pățești ca turiștii ai căror ochi, lipsiți de filtrul estetic al unei priviri cultivate, văd gîndacul mișcîndu-se
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
total, față de care păstrez și astăzi o mândrie rușinată... După vreo patru-cinci ani, dădusem din nou de acest cerșetor didactic. Acum însă nu mai cerșea. Arăta elegant, cu un palton de camilhar pe el, fiind iarnă, cu o căciulă pe cap rotundă, turtită, de vidră, cum purta, între cele două conflagrații mondiale, romancierul Ionel Teodoreanu. Revăzându-l atât de prosper, mi-l reamintisem cum ședea el la Universitate pe un maldăr de ziare vechi, într-un fel de uniformă veche, școlărească
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
îți sară în ochi: anume figurile de putere ale filmului sînt juniorii, nu adulții. A primilor este propensiunea către experiment și nu doar ea. I se adaugă capacitatea de a-și controla eficient viețile, de a își gestiona dificultățile cu cap și de a face cam ce vor ei, avînd în rest aerul unor copii cuminți. Pe de altă parte, maturii sînt la mîna celor mici (și puțin cuvîntători cu adulții), pierduți și ineficienți. Hazardul își joacă rolul real doar apropo
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
eu: încă o victorie ca asta și ne dăm pe mâna lu' tătucu' Pirus... - Ești funebru, îi zic... Nu mă aude. Punând mâna pe umărul soacră-si, continuă imitând vocea lui Cristian Tudor Popescu pe vremea când vorbea la emisiunea "Cap și Pajură" (Realitatea Tv, d.h.) despre domnul Traian Băsescu: - Mami dragă, îm pare cu nespus regret, da' am empresia că ai cam feșetelit-o... Eu n-am spus la nimeni timp de aproape 17 ani - fără să știu că sunt părtaș
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
e un moralist, Argetoianu, doar un "hagiograf" de lume pestriță, căruia-i place să se amuze, pe socoteala cui o fi), ale unui Alexandru Georoceanu, discipol al lui Maiorescu, băiat de viitor, dar fără noroc, sau Ion Cîmpineanu. Ori Șuluțiu, "cap palid de țîrcovnic", Fani Fălcoianu, terorizat de-un tată ajuns colonel la limita fraudei (măcar intelectuale) și de-un pedagog cu frică de același abuziv părinte. O întreagă galerie prinsă, ca-n- tr-un năvod, într-o plasă de destine. Cu fir
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
avut cuvinte de salut precum și intervenții în cadrul conferințelor. Au mai participat la Chișinău și prof.univ.dr. Ivan Gumenâi, Decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Chișinău, precum și Conf. univ. dr. Virgiliu Pâslariuc, care a moderat conferință. Din capul locului, în cuvântul sau de salut 1, unul dintre coordonatori, prof. Sorin Bocancea, a trasat coordonatele generale ale conferințelor și anume configurarea conceptului de europenitate și ce anume avem dreptul să sperăm de la acesta și de la Europa: "Cetățenii Republicii Moldova, tinerii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fata rusificata". Iată de ce "inhalarea acestor două identități conduce la următoarele paradoxuri în Moldova: în școli predăm de 23 de ani în limba română și istoria României, dar la Recensământ ne declaram moldoveni, avem două biserici ortodoxe care se bat cap în cap neștiind care și de cine aparțin, de Moscova sau de București?; avem două sărbători de Crăciun și pentru fiecare dată istorică importantă a istoriei noastre avem cel puțin două interpretări antagoniste care încearcă să dovedească că anii 1812
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Iată de ce "inhalarea acestor două identități conduce la următoarele paradoxuri în Moldova: în școli predăm de 23 de ani în limba română și istoria României, dar la Recensământ ne declaram moldoveni, avem două biserici ortodoxe care se bat cap în cap neștiind care și de cine aparțin, de Moscova sau de București?; avem două sărbători de Crăciun și pentru fiecare dată istorică importantă a istoriei noastre avem cel puțin două interpretări antagoniste care încearcă să dovedească că anii 1812, 1918, 1940
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
lui Abu Musab al-Zarkawi, trădat de propriii săi oameni, arată că nici fundamentalismul nu mai e ce-a fost. Confruntat cu ochiul negru al diavolului, până și cel mai fanatic credincios cedează. Cele douăzeci și cinci de milioane de dolari puse pe capul numărului doi al terorismului mondial au fost mai puternice decât toată îndoctrinarea pusă în joc de mințile bolnave ale teroriștilor. Mă întreb dacă înșiși organizatorii marilor atacuri contra Occidentului sunt doar niște demenți puri și duri ori dacă, la rândul
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]