3,363 matches
-
viitorului alianței sunt „capabilitățile, capabilitățile și iarăși capabilitățile”. În ceea ce privește capabilitățile de gestionare a conflictelor, ceea ce este adevărat pentru NATO este valabil și pentru UE. În contextul Uniunii, sintagma „capabilități, capabilități și iarăși capabilități” poate fi Împărțită În trei mari domenii: capabilități de acțiune, de finanțare, precum și de cooperare și coordonare (fig 13.2.)1. Figura 13.2. Problema capabilităților În cadrul UE În privința capabilităților de acțiune, Consiliile Europene ce au urmat summitului de la Köln au tratat o serie de probleme legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
NATO este valabil și pentru UE. În contextul Uniunii, sintagma „capabilități, capabilități și iarăși capabilități” poate fi Împărțită În trei mari domenii: capabilități de acțiune, de finanțare, precum și de cooperare și coordonare (fig 13.2.)1. Figura 13.2. Problema capabilităților În cadrul UE În privința capabilităților de acțiune, Consiliile Europene ce au urmat summitului de la Köln au tratat o serie de probleme legate de personal și echipamente. Prima reuniune importantă a fost Consiliul European de la Helsinki (1999) care a stabilit anumite obiective
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pentru UE. În contextul Uniunii, sintagma „capabilități, capabilități și iarăși capabilități” poate fi Împărțită În trei mari domenii: capabilități de acțiune, de finanțare, precum și de cooperare și coordonare (fig 13.2.)1. Figura 13.2. Problema capabilităților În cadrul UE În privința capabilităților de acțiune, Consiliile Europene ce au urmat summitului de la Köln au tratat o serie de probleme legate de personal și echipamente. Prima reuniune importantă a fost Consiliul European de la Helsinki (1999) care a stabilit anumite obiective În această privință. La
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
European de la Helsinki (1999) care a stabilit anumite obiective În această privință. La Consiliul de la Laeken (2001), șefii de stat și de guvern au decis că acestea fuseseră parțial Îndeplinite și au declarat că prin dezvoltarea continuă a PESA, Întărirea capabilităților sale, atât civile, cât și militare, prin crearea structurilor potrivite În interiorul acesteia, precum și urmând recomandările conferinței cu privire la Îmbunătățirea capabilităților militare și politice, desfășurată la Buxelles pe 19 noiembrie 2001, Uniunea este capabilă să desfășoare anumite operațiuni de gestionare a crizelor
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
stat și de guvern au decis că acestea fuseseră parțial Îndeplinite și au declarat că prin dezvoltarea continuă a PESA, Întărirea capabilităților sale, atât civile, cât și militare, prin crearea structurilor potrivite În interiorul acesteia, precum și urmând recomandările conferinței cu privire la Îmbunătățirea capabilităților militare și politice, desfășurată la Buxelles pe 19 noiembrie 2001, Uniunea este capabilă să desfășoare anumite operațiuni de gestionare a crizelor (UE: Consiliul European, 2001a, § 6). În același timp, Consiliul a recunoscut că existau numeroase deficiențe În domenii esențiale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În domenii esențiale pentru o implicare eficientă a UE În operațiuni mai importante și a subliniat faptul că Uniunea ar trebui să-și Îmbunătățească coordonarea la nivelul resurselor și instrumentelor de gestionare a crizelor militare și civile, să-și Întărească capabilitățile militare, să finalizeze Înțelegerile cu NATO pentru a obține acces la resurse (planificare, resurse militare, opțiuni de comandă) și să implementeze Înțelegerile deja existente cu ceilalți parteneri (UE: Consiliul European, 2001a, Anexa II). Preocuparea pentru Întărirea capabilităților militare ale UE
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să-și Întărească capabilitățile militare, să finalizeze Înțelegerile cu NATO pentru a obține acces la resurse (planificare, resurse militare, opțiuni de comandă) și să implementeze Înțelegerile deja existente cu ceilalți parteneri (UE: Consiliul European, 2001a, Anexa II). Preocuparea pentru Întărirea capabilităților militare ale UE fusese Însă pe agendă cu mult Înaintea actualelor strategii privind gestionarea crizelor. Încă de la inaugurarea PESC se convenise asupra necesității creării unei Identități Europene de Securitate și Apărare În strânsă legătură cu NATO. De asemenea, de la Începutul
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Înaintea actualelor strategii privind gestionarea crizelor. Încă de la inaugurarea PESC se convenise asupra necesității creării unei Identități Europene de Securitate și Apărare În strânsă legătură cu NATO. De asemenea, de la Începutul anilor ’90 a existat sprijin din partea NATO pentru Întărirea capabilităților militare ale UE. În fine, dezvoltările mai recente trebuie plasate mai degrabă În contextul unei agende pe termen lung, asumată atât de NATO, cât și de UE. Comparativ cu perioada ce a urmat imediat sfârșitului Războiului Rece, cooperarea NATO-UE a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este așa-numitul Acord Berlin Plus. Acesta cuprinde, de fapt, mai multe acorduri diferite Între NATO și UE, negociate după summitul NATO de la Washington (1999) și intrate În vigoare În 2003. După această dată, UE are acces la resursele și capabilitățile NATO, inclusiv cele de planificare. Există, de asemenea, prevederi clare privind consultarea dintre NATO și UE cu privire la gestionarea de către UE a crizelor internaționale, acțiuni pentru care NATO pune la dispoziție resurse și capabilități. În afara acestor tratate, cele două organizații au
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dată, UE are acces la resursele și capabilitățile NATO, inclusiv cele de planificare. Există, de asemenea, prevederi clare privind consultarea dintre NATO și UE cu privire la gestionarea de către UE a crizelor internaționale, acțiuni pentru care NATO pune la dispoziție resurse și capabilități. În afara acestor tratate, cele două organizații au semnat și un Acord pentru Securitatea Informației (martie 2003), care le permite să implementeze standarde de securitate comune pentru utilizarea informațiilor senzitive și pentru acces comun la informații secrete. Dependența de resursele NATO
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și ale statelor membre sunt foarte asemănătoare, pe agenda lor figurând, de pildă, conflictele regionale, terorismul, proliferarea armelor de distrugere În masă, fragilitatea instituțională a unor state și crima organizată. În fine, potrivit acordurilor de cooperare În vigoare, de Întărirea capabilităților UE beneficiază atât UE, cât și NATO, sporindu-și simultan capacitatea de implicare independentă În operațiuni de gestionare a crizelor. În același timp, rolul NATO, ca alianță de apărare, ar putea continua să scadă, lăsând astfel capabilitățile UE chiar mai
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
vigoare, de Întărirea capabilităților UE beneficiază atât UE, cât și NATO, sporindu-și simultan capacitatea de implicare independentă În operațiuni de gestionare a crizelor. În același timp, rolul NATO, ca alianță de apărare, ar putea continua să scadă, lăsând astfel capabilitățile UE chiar mai vulnerabile. După atacurile din 11 septembrie 2001xe "11 septembrie 2001", Statele Unite au atras NATO aproape În totalitate În războiul Împotriva terorismului, administrația Bush folosind prevederile articolului V pentru a beneficia de sprijinul alianței. Extinderea NATO ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ar putea contribui și ea la transformarea alianței Într-o organizație mai degrabă politică decât militară. În plus, majoritatea statelor UE au redirecționat o mare parte a bugetului destinat apărării Uniunii către apărarea națională, ceea ce Împiedică dezvoltarea consistentă a unor capabilități de gestionare a crizelor de către UE (Garden, 2002). Astfel, În ciuda Înțelegerile existente Între NATO și UE și a intereselor de securitate comune, mai devreme sau mai târziu În cadrul majorității statelor membre, UE va fi nevoită să depindă de propriile resurse
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și a intereselor de securitate comune, mai devreme sau mai târziu În cadrul majorității statelor membre, UE va fi nevoită să depindă de propriile resurse (În prezent aproape inexistente) și să fie În această privință independentă de NATO, mai ales În ceea ce privește capabilitățile militare. Dezvoltarea cadrului instituțional și a instrumentelor politice necesare pentru obținerea acestei independențe s-a defășurat Însă mult mai repede și cu mai mult succes. Crearea postului de secretar general al Consiliului European și de Înalt reprezentant pentru PESC, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
actor internațional 1. Astfel de pildă, „apariția acțiunilor comune, pozițiilor comune și acum a strategiilor comune În cadrul PESC a condus la inițiative noi cum ar fi Pactul de Stabilitate din Sud-Estul Europei” (Hill, 2001, p. 328)2. În cadrul UE, există capabilități de finanțare pe termen scurt și lung pentru diverse operațiuni de gestionare a crizelor. Asigurarea unor fonduri pe termen lung pentru activitățile PESC nu reprezintă o problemă și, cu siguranță, nu lipsa resurselor financiare a Împiedicat UE să acționeze În
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Încheierea Acordului de la Ohrid 1. În 2002, suma s-a ridicat la 25 de milioane de euro, Însă nici una dintre acțiunile finanțate din acea linie de buget nu a fost dedicată Balcanilor de Vest. În interiorul UE, coordonarea și cooperarea În privința capabilităților are două dimensiuni - una orizontală (coordonare Între cei trei piloni) și una verticală (Între UE, ca organizație supranațională cu structură instituțională proprie, și statele membre UE). Ambele dimensiuni au funcționat destul de bine În ultima parte a crizei din Balcanii de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
UE și ale statelor sale membre coincid În această privință, precum și faptului că operațiunile de gestionare a crizelor din Balcanii de Vest sunt integrate Într-o strategie mai largă privind regiunea. La un nivel mai general, cooperarea internă și coordonarea capabilităților au fost facilitate de consolidarea structurii instituționale pentru gestionarea crizelor, În special datorită Tratatului de la Nisa (vezi și fig. 13.3.). Este mai ales cazul Comitetului Politic și de Securitate care a Înlocuit Comitetul Politic preluând multe din atribuțiile acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
țărilor participante, menite să ofere partenerilor Uniunii un rol adecvat În procesul de administrare a unei operațiuni de gestionare a crizelor, responsabilitățile pentru strategia generală fiind lăsate instituțiilor relevante din cadrul UE. 13.3. Testarea noilor capabilitățitc "13.3. Testarea noilor capabilități" 13.3.1. EUPM Prima acțiune lansată În cadrul Politicii Europene de Securitate și Apărare a fost Misiunea de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) din Bosnia și Herțegovinaxe "Bosnia și Herțegovina" (2003). Aceasta este parte a operațiunilor de gestionare civilă a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
aceasta „nu va include puteri executive sau desfășurarea unei componente bazate pe armament”, numărând printre politicile și obiectivele sale strategice: - „menținerea... nivelurilor actuale de eficiență instituțională și cu privire la personal”; - „consolidarea, prin monitorizare, consiliere și inspecție de către forțe de poliție, a capabilităților operaționale și de conducere”; - „un mai mare profesionalism la nivel Înalt În cadrul ministerelor, dar și În rândul funcționarilor de rang Înalt”; - „monitorizarea modului de exercitare a controlului politic asupra poliției”. 13.3.2. Operațiunea Concordia La fel ca și EUPM
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să pună capăt SFOR În cadrul summitului de la Istanbul din iunie 2004 și să se pregătească de un transfer de responsabilitate către o misiune coordonată de UE În contextul Acordului Berlin Plus2. UE s-a putut astfel baza pe resursele și capabilitățile comune ale NATO, inclusiv În ceea ce privește structura de comandă. UE a cooperat Însă și cu alte organizații internaționale active În Balcanii de Vest, În special cu ONU și OSCE, ambele continuând să joace un rol important În Bosnia și Herțegovina. 13
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
care, de altfel, s-a concentrat aproape exclusiv asupra Balcanilor de Vest1, Uniunea rămâne organizația cu cea mai vastă prezență În regiune, contribuind În mod semnificativ, inclusiv prin cooperare cu terțe părți, la stabilizarea și reconstrucția statelor din regiune. Actualele capabilități ale UE par să fie suficiente pentru sarcini de genul celor din Balcanii de Vest. UE a fost capabilă să mobilizeze suficient personal, echipament și fonduri pentru a le susține, beneficiind de structură instituțională și de instrumente de intervenție rapidă
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
faptul că Uniunea și-a dezvoltat o structură instituțională și un set de politici ce Îi permit să ia decizii, precum și să coopereze și să coordoneze activitățile cu terțe părți Într-un mod care să-i pună În valoare propriile capabilități și să-i maximizeze șansele de gestionare cu succes a crizelor. Aceste eforturi au fost Însă În permanență condiționate de măsura În care UE poate dispune rapid de fonduri și personal adecvat. Totuși, trebuie remarcat faptul că, după eșecul gestionării
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de gestionare cu succes a crizelor. Aceste eforturi au fost Însă În permanență condiționate de măsura În care UE poate dispune rapid de fonduri și personal adecvat. Totuși, trebuie remarcat faptul că, după eșecul gestionării crizelor de la mijlocul anilor ’90, capabilitățile UE s-au Îmbunătățit În mod semnificativ, În prezent Uniunea fiind capabilă să Întreprindă atât operațiuni civile, cât și militare, ceea ce face ca eforturile diplomatice să poată fi susținute cu amenințări de forță credibile atunci când este necesar. Totuși, succesul relativ
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și militare, ceea ce face ca eforturile diplomatice să poată fi susținute cu amenințări de forță credibile atunci când este necesar. Totuși, succesul relativ al UE În Balcanii de Vest În ultima perioadă a crizei Își are originea nu doar În Îmbunătățirea capabilităților de gestionare a acesteia. În viziunea noastră, experiența Uniunii din Balcanii de Vest nu poate fi generalizată ușor. Avantajul pe care UE Îl are În această regiune este faptul că strategia condiționalității poate fi mai eficientă. Promisiunea unei asocieri mai
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cele două operațiuni militare, Concordia și Althea, numai aproximativ 12% din trupe. În același timp, UE se află În prezent Într-o structură de cooperare cu NATO care Îi va perpetua dependența față de resursele NATO1. Acest fapt poate diminua semnificativ capabilitatea Uniunii de a Întreprinde acțiuni autonome În situații În care resursele NATO nu sunt disponibile sau când o eventuală neînțelegere Între cele două părți va limita folosirea anumitor resurse de către UE. În fine, un alt factor care limitează generalizarea succeselor
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]