4,924 matches
-
să fie. Și cînd colo, cine era? Harap-Alb, care venea în pasul calului, aducînd cu sine pielea și capul cerbului, pe care le-au și dat în mîna Spînului”. Am semnalat și cu alt prilej apropierea motivică, peste milenii, dintre capodopera sumeriană și oralitatea folclorică românească. Paralela o făceam cu basmul Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte. Amîndoi eroii vor să afle „ce se întîmplă” (material/spiritual) cînd cineva din apropiere încetează, la un moment dat, să se mai poarte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cînd însuși zeul s-a manifestat prima dată, deci „cu adevărat” și cu toată puterea lui creatoare. Aceeași iluzie a întoarcerii și a nostalgiei paradisiace o încerca și autorul cînd, cum se știe, se cufunda în lectura unor texte alese (capodopere literare, scrieri religioase consacrate), în momente faste, mai precis întru preîntîmpinarea unor sărbători importante, favorabile resacralizării timpului și spațiului. Simbolurile sacru/profan întemeiază și ele realități opozante (și totodată, conexe): lumină/întuneric, sus/jos, viață/ moarte. Timpul sacru este adevărat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de legea de fier a poruncii venite peste fire și doar ei încredințate. Astfel că nimic nu îndreptățește să se spună că Baltagul ar fi un roman polițist, iar Nechifor Lipan un negustor de turme. Sigur, un roman etnografic, neasemuită capodoperă a genului. Rămîne s-o surprindem pe Vitoria în clipa cea mai grea: întîlnirea cu moartea, pe care o întrezărea de la distanță, i se vestea prin semne. Proba decisivă ar fi dacă a plîns sau nu, dacă s-a văitat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de pe vremuri dintre folcloriștii prea zeloși pare de domeniul anecdotei: D. Caracostea, Ovid Densusianu și Adrian Fochi au încercat, fiecare pe cont propriu, să elimine versurile din Miorița, susceptibile a fi fost „corectate”. Nu s-au înțeles asupra segmentelor incriminabile. Capodopera a fost ciopîrțită inutil. Dar s-a salvat singură. Toate acestea se bine cunosc, dar trebuie repetate și iarăși repetate, ca să nu se piardă din memoria vie, în vremurile de încrîncenată mancurtizare care ne obligă la supunere și la ascultare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
repetate și iarăși repetate, ca să nu se piardă din memoria vie, în vremurile de încrîncenată mancurtizare care ne obligă la supunere și la ascultare. B. Ispita comparatistă De la Caracostea ne-am obișnuit să operăm o anume separație între cele două capodopere ale oralității românești, Meșterul Manole și Miorița, în ordine tipologică și geografie folclorică. Prima ar ține de sfera comparatismului, cum a susținut autorul în lucrarea Material sud-est european și formă românească, pentru că motivul central, jertfa zidirii, ar constitui un bun
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Într-adevăr, „ce au făcut” (?), ne putem întreba și noi astăzi și ne vom întreba mereu. În ce mă privește, cred că nu există decît un răspuns serios, care ne face cinste nouă, românilor: au cîntat în versul sublim al capodoperei mitul existenței (Miorița), ca și pe acela al întemeierii-creației (Meșterul Manole). Dreptul la existență, ne învață tradiția românească, nu se cîștigă doar prin arme, ci și prin bătălia necurmată pentru instaurarea valorilor umane. A „intra în istorie” prin violență nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
bocet și de colind. Pentru evitarea acestei situații dilematice, difuze, mai potrivit mi se pare să se utilizeze termenul de poemă decît cel de baladă. Structura complexă și „îmbinarea imposibilă” de genuri asigură unicitate textului și îl ridică la înălțimea capodoperei. Îmbinarea presupune un efort creator „exemplar”, în accepțiunea kantiană a termenului, realizabil de către o personalitate genială. Nicăieri în folclorul românesc (dacă nu și în cel universal), nu mai întîlnim o situație asemănătoare. Și nu este singura surpriză destinată să contureze
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
presupune un efort creator „exemplar”, în accepțiunea kantiană a termenului, realizabil de către o personalitate genială. Nicăieri în folclorul românesc (dacă nu și în cel universal), nu mai întîlnim o situație asemănătoare. Și nu este singura surpriză destinată să contureze liniile capodoperei. „Îmbinarea imposibilă” se prezintă asemenea unui soclu pe care se află montată o serie de „bijuterii” poetice de o pronunțată individualitate. Oriunde, în compartimentele oralității, ne întîmpină alegoria moartea-nuntă, portretul idealizat, portretul alegorizat al unui chip uman, dipticul de metafore-catareze
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
integrate și transparente și de altul tipologic, poemă ce se caracterizează printr-o imposibilă și paradoxală îmbinare de genuri. Acestora li se poate adăuga încă o încercare de definire, dictată de statutul oralității și de mentalul colectiv: Miorița este o capodoperă ce realizează în imagini sensibile și dramatice o viziune epopeică și destinală asupra existenței. Aici se impun atenției și se presupun trei termeni tehnici și, mai ales, prestigioși care necesită scurte lămuriri, în măsura în care îndreaptă atenția în direcție axiologică. Ei se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sensibile și dramatice o viziune epopeică și destinală asupra existenței. Aici se impun atenției și se presupun trei termeni tehnici și, mai ales, prestigioși care necesită scurte lămuriri, în măsura în care îndreaptă atenția în direcție axiologică. Ei se contopesc în conceptul de capodoperă. Așadar, prin capodoperă se înțelege o creație unică, exemplară și de tip genial (Im. Kant), ce-și justifică ființarea prin propriile ei reguli. Formele sensibile se bucură de prestigiul unicității: viziunea sofianică transpusă în metafore paradisiace; modelul ideal de frumusețe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o viziune epopeică și destinală asupra existenței. Aici se impun atenției și se presupun trei termeni tehnici și, mai ales, prestigioși care necesită scurte lămuriri, în măsura în care îndreaptă atenția în direcție axiologică. Ei se contopesc în conceptul de capodoperă. Așadar, prin capodoperă se înțelege o creație unică, exemplară și de tip genial (Im. Kant), ce-și justifică ființarea prin propriile ei reguli. Formele sensibile se bucură de prestigiul unicității: viziunea sofianică transpusă în metafore paradisiace; modelul ideal de frumusețe al păstorului realizat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
frumusețe al păstorului realizat prin imagini „imposibile” („Perișorul lui, peana corbului,/Mustăcioara lui, spicul grîului”); alegoria moartea-nuntă, constituită dintr-o formă poetică „răsturnată”; eroismul gîndirii, adică „seninătatea abstractă” în fața morții. Ne aflăm, deci, într-un spațiu al paradoxurilor, specific doar capodoperei. Spunînd că Miorița este o epopee riscăm să recurgem la vocabularul romanticilor. Și Al. Russo și Vasile Alecsandri au apreciat-o în aceiași termeni. Nu căutăm înțelesuri homeriene, dar tindem spre o lărgire semantică a cuvîntului epopee, în funcție de materialul românesc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
președintelui Asociației, ca semn al succesiunii spirituale. Stefan Arteni a primit marele premiu al Ministerului Afacerilor Externe al Japoniei în 1996 și în 2005, și marele premiu al Consulului General al Japoniei la Los Angeles în 2002. ADDENDA 1. Triumful capodoperei Gîndirea oficială, căzută în patima ideologizării și a intereselor de grup, poartă război cu capodopera. Faptul decurge din confuzia regretabilă a valorilor, fenomen provocat cu intenție în modernitate și, mai cu seamă, în postmodernism, din dorința unui grup restrîns și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Afacerilor Externe al Japoniei în 1996 și în 2005, și marele premiu al Consulului General al Japoniei la Los Angeles în 2002. ADDENDA 1. Triumful capodoperei Gîndirea oficială, căzută în patima ideologizării și a intereselor de grup, poartă război cu capodopera. Faptul decurge din confuzia regretabilă a valorilor, fenomen provocat cu intenție în modernitate și, mai cu seamă, în postmodernism, din dorința unui grup restrîns și potentat de a impune dictatul și canonul în viața culturală. Este îndepărtată, astfel, judecata responsabilă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
acestea sunt împinse diabolic spre groapa comună. Omului de geniu i se rezervă locul „în debara”. Homer, Ovidiu, Cervantes, Goethe lipsesc, de regulă, din manualele școlare, sub pretexte puerile, ca și Eschil, Shakespeare, Ibsen, Caragiale, de pe scenele teatrelor naționale. Dar capodopera se apără singură, rămînînd neclintită în propria ei constelație și familie de valori de tip calitativ. Dacă se pretextează cu inconștiență că Iliada nu mai este astăzi înțeleasă, că romanul lui Balzac nu mai prezintă „interes”, poezia lui Villon ori
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
argumente temeinice, de nivel și imbatabile. O privire atentă asupra vieții literare din ultimele două decenii dezvăluie realitatea că Miorița i-a preocupat pe specialiștii de autoritate într-o manieră mult mai susținută decît în orice perioadă din istoria acestei capodopere și cu rezultate remarcabile. Este o veritabilă critică a criticii, echilibrată, fără părtinire, care pune în situație ridicolă retorica răutăcioasă și complet necredibilă a adversarilor. Ca ilustrare, am selectat trei cronici, dintr-un număr mai mare, consacrate unor cărți recent
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
s-a arătat a fi, într-adevăr, „o enigmă n-esplicată”. La un examen al culturilor, mulți ne întrec de la distanță prin războaie grozave, prin rafinamente diplomatice, prin descoperiri tehnice care au schimbat fața lumii, în bine ori în rău; prin capodopere artistice, prin forme de trai cotidian de înaltă civilizație. Nu trebuie să fim mîhniți, să ne umilim, cum ar dori aculturnicii, să ne credem neputincioși, ci să ne bucurăm, pe cît e omenește posibil, de izbînzile altora. Îndemnul decurge chiar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
trece peste omenire și moartea carpatică va avea mereu șansa de a fi invocată în „conflictul civilizațiilor”, pentru ca umanitatea să nu se abată de la direcțiile ei esențiale. Se va dovedi în scurt timp (și semne deja se arată) că nici o capodoperă artistică universală, de nicăieri și de niciunde, nu pune în ecuație problematica morții cu aceeași ardoare, cutremurare și interes pentru a reține în imagine înseninată, prea adesea tulburată, chipul omului ajuns la mare cumpănă. Fapt demn de reținut și semnificativ
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale Mioriței, în cazul nostru, trebuie să depășească stadiul descripției etnografico-etnologice” (p. 442). Nimic mai adevărat. În repetate rînduri am pledat în același sens, pînă am trezit oarece nervozitate. A rămîne pe loc înseamnă „moartea” științei și, totodată, a unor capodopere „de patrimoniu”. B. Povestea morții Cînd am citit titlul de pe copertă, Cartea românească a morții, lucrare apărută sub semnătura lui Nicolae Panea (conferențiar dr. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova) și a lui Mihai Fifor (cercetător academic din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Iași, ediția 2002. Întîlnirea cu noua înfățișare a baladei (-colind-bocet-legendă) a fost șocantă, a trezit reacții diverse, de la entuziasm la mirare, pentru că nimeni nu se aștepta la o recunoaștere atît de categorică și de întinsă pe plan internațional a acestei capodopere naționale. Merităm lecția. Trebuie să intervină străinii să ne atragă atenția, civilizat și discret, asupra propriului nostru tezaur cultural și artistic. În aceeași serie de idei, mi-l amintesc pe Andreas Rados, profesor la Facultatea de Litere a Universității „Al.
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
franceza, spaniola, portugheza; iar înaintea tuturora, însăși limba mumă, latina. Apoi germanice (germană, engleză); slave (poloneză, slovenă, sîrbă, ucrainiană, rusă, bulgară. Se adaugă: greacă, letonă, finlandeză, maghiară, japoneză, arabă, idiș ș. a. Sub acest raport, Miorița se alătură Luceafărului. Și această capodoperă a cunoscut transpuneri aproape în toate limbile citate; 3. Miorița cîștigă la scor, privind indicele de frecvență, în limbile de circulație și în ordinea care urmează: 18 versiuni (-traduceri în etape istorice diferite, începînd cu generația Alecsandri-Jules Michelet) în franceză
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în țară; cu alte cuvinte, trăiau iluzia „rezistenței prin cultură”, o actualizare a teoriei despre „boicotul istoriei”, tot de inspirație mioritică. Din acest complex psihologic și existențial, stresant și nevrozant, s-au născut studiile lui Eliade despre „cele două mari capodopere ale românilor”: Miorița și Meșterul Manole. Așadar, fiecare generație își extrage înțelesurile după propria experiență de viață și de moarte. Astăzi terorismul și minciuna au cuprins planeta. De ce tocmai acuma Miorița străbate lumea? Trist și ucigător ar fi pentru noi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
putea spune cu mai multă convingere ce este autohton și, totodată, universal, în „cea mai frumoasă poemă păstorească din lume”. 2. Traduceri Românilor li se alătură multe personalități străine, europene și nu numai, care recunosc deschis, cu entuziasm statutul de capodoperă al Mioriței; de la Jules Michelet la Leo Spitzer, de la Wilhelm von Kotzebue și Carmen Sylva la Rafael Alberti și Jean Rousselot. Din deceniu în deceniu, fără întrerupere, celebra poemă a trezit admiratori pînă astăzi. Așadar, istorici, lingviști, folcloriști, esteticieni, culturologi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
necăjit, un adolescent cu multe dorințe și căutări și un matur „ajuns” prin împlinirea unor idealuri după care mă ghidam, dar incomplet prin talentele mele rămase neexplorate. Aș vrea să închei această scurtă introducere la cartea mea, la marea mea capodoperă (nu vă sfiiți, aplaudați, vă dau voie!) - vă rog să nu încercați domniile voastre un superlativ mai bun ca acesta decât atunci când veți citi cartea, și nu se știe dacă voi fi de acord să apară pe piață; cât privește tirajul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
câini enot și apoi s-ar culca. Și asta pentru că tot n-ar ieși nimic, pentru că ea este frumoasă, nespus de frumoasă, iar noi nu avem încă compozitori să scrie așa ceva. Și nefiind compoziția, instrumentiștii ar aștepta mult și bine capodopera. A, dar când e vorba de poeți, atunci se schimbă treaba. Avem noi, românii, cam doi poeți pe cap de locuitor. Făptura lor apare din pelinci și viețuiesc până la adânci bătrânețe. Și scriu la versuri albe, că s-a umplut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]