3,702 matches
-
Elisabeta a fost una dintre fiicele atractive ale Ecaterinei. Ea a fost descrisă ca fiind timidă și având o mare venerație față de formidabila ei mamă. Elisabeta s-a căsătorit în 1559 cu regele Filip al II-lea al Spaniei ("Filip Catolicul"), fiul împăratului Carol Quintul și a Isabelei a Portugaliei. Inițial, căsătoria s-a făcut prin procură la Notre Dame (Ducele de Alba l-a reprezentat pe Filip), apoi după părăsirea Franței, ceremonia a avut loc la Guadalajara, Spania. A doua
Elisabeta de Valois () [Corola-website/Science/310289_a_311618]
-
criticata regină catolică Maria Stuart. Profunda sa credință catolică, a făcut-o să obstaculeze educarea protestantă forțată a copiilor vechilor familii catolice și a încercat să faciliteze căsătoriile catolice, interzise în acele timpuri. În iulie 1626 s-a rugat pentru catolicii executați la Tyburn, provocând un profund conflict. A încercat inutil să-l convertească la credința catolică pe nepotul său Prințul Rupert al Rinului, la sosirea acestuia în Anglia. Prințesa a adus cu ea din Franța un mare număr de persoane
Henrietta Maria a Franței () [Corola-website/Science/310284_a_311613]
-
al II-lea al Spaniei. Prin căsătoria cu Henric al III-lea de Navarra (care mai târziu va deveni rege al Franței cu numele de Henric al IV-lea) devine regină a Navarrei. Căsătoria, care trebuia să celebreze reconcilierea dintre catolici și hughenoți, va fi umbrită de masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu și de dezordinile religioase ce reîncep. Episodul descris în Marea Cronică ("La Grande Chronique"), a fost folosit ca sursă de documentare pentru scriitorii secolului al XIX-lea. După moartea
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
loc în curtea catedralei Notre-Dame, evitând astfel ca ei să asiste la slujba religioasă și fu dată de cardinalul de Bourbon în calitate de unchi a lui Henric de Navara, nu în calitate de preot. După nuntă s-a sărbătorit trei zile. Liniștea între catolici și hughenoți durează puțin. La doar câteva zile după nuntă are loc atentatul împotriva amiralului Coligny căpetenia protestanților. În noaptea de 24 august 1572 hughenoții au fost masacrați la Paris(unde veniseră în număr mare cu ocazia nunții), dar și
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
salvează viața. Masacrul nu sfârșește în acea noapte, ce va rămâne în istorie cu numele de Noaptea Sfântului Bartolomeu, ci continuă săptămâni întregi în toată țara. În 1574 Carol al IX-lea al Franței e pe moarte, iar hughenoții și catolicii moderați pregătesc un complot pentru a pune mâna pe putere. La conducere erau fratele mai mic al regelui François duce d'Alençon și Henric al III-lea de Navarra. Conspirația eșuează și doi complici sunt arestați și decapitați. Unul dintre
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
cu amanta sa de atunci, Diane de'Andouins, numită și frumoasa Corisande. În 1584 moare fratele mai mic al Margaretei, ducele d'Alençon. În martie 1585, renegată de soț și de familia sa Margareta intră în Liga catolică care reunește catolicii intransigenți și toate persoanele ostile politicii lui Henric al III-lea ca și lui Henric de Navara. Ia în stăpânire Agen, oraș care făcea parte din dota sa. Întărește fortificațile și reclutând trupe începe să cucerească orașele înconjurătoare. Dar locuitorii
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
Bielsk Podlaski și o școală de muzică bisericească la Hajnówka. Biserica Ortodoxă Poloneză este un membrul activ al mișcării ecumenice. Ea este printre altele membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, a Conferinței Bisericilor Europene, a Comisiei Internaționale de Dialog Teologic Catolic Ortodox și a Consiliului Ecumenic Polonez (Polska Rada Ekumeniczna). Relațiile cu celelalte confesiuni sunt asigurate de diverse comisii teologice a căror activitate este coordonată momentan de arhiepiscopul Jeremiasz Anchimiuk. O deosebită însemnătate o au relațiile cu Biserica Evanghelică din Saxonia
Biserica Ortodoxă Poloneză () [Corola-website/Science/310333_a_311662]
-
au fost transferate bisericii ortodoxe. Au fost interzise școlile catolice, în schimb au fiind înființate școli de stat în care se învăța numai dogma ortodoxă. Preoților catolici li s-a impus să slujească numai în cadrul unor ceremonii aprobate oficial, iar catolicilor care doreau să se căsătorească cu ortodocși li se impunea convertirea. Nobilii catolici erau obligați să plătească o taxă suplimentară de 10% din profiturile lor, iar țăranilor catolici li s-a impus o limită a suprafeței de teren agricol deținut
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
fiind înființate școli de stat în care se învăța numai dogma ortodoxă. Preoților catolici li s-a impus să slujească numai în cadrul unor ceremonii aprobate oficial, iar catolicilor care doreau să se căsătorească cu ortodocși li se impunea convertirea. Nobilii catolici erau obligați să plătească o taxă suplimentară de 10% din profiturile lor, iar țăranilor catolici li s-a impus o limită a suprafeței de teren agricol deținut. S-a impus trecerea de la calendarul gregorian (folosit de catolice]] la cel iulian
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
că era imposibilă organizarea oricărei rezistențe politice deschise. Această situație nu a fost determinată, după cum s-a susținut uneori, de omniprezența aparatului represiv, care ar fi făcut imposibil orice protest public. Asemenea proteste au fost posibile, așa cum a fost cazul catolicilor bavarezi, care s-au opus public în 1941 îndepărtării crucilor din școli. În această situațe regimul a cedat. Mai degrabă a fost vorba de uriașul sprijin de care s-a bucurat Hitler la începutul regimului său. În vreme ce mișcările de rezistență
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
fost uciși în timpul acestui program, cei mai mulți prin gazare. Corpurile lor au fost incinerate - o repetiție generală a Holocaustului care i-a vizat pe evrei. Această politică a făcut să apară o opoziție puternică în întreaga societate germană, în special printre catolici. În ciuda dorinței Vaticanului de a nu intra în conflict cu regimul nazist, furia catolicilor față de uciderile în masă a oamenilor cu dizabilități nu a putut fi potolită. Opoziția față de acțiunile regimului a crescut odată cu declanșarea atacului împotriva Uniunii Sovietice în
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
repetiție generală a Holocaustului care i-a vizat pe evrei. Această politică a făcut să apară o opoziție puternică în întreaga societate germană, în special printre catolici. În ciuda dorinței Vaticanului de a nu intra în conflict cu regimul nazist, furia catolicilor față de uciderile în masă a oamenilor cu dizabilități nu a putut fi potolită. Opoziția față de acțiunile regimului a crescut odată cu declanșarea atacului împotriva Uniunii Sovietice în iunie 1941. Războiul din răsărit a produs pentru prima oară de la instalarea regimului nazist
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
spitalele și azilele s-au umplut cu tineri germani schilodiți. Au început să circule zvonuri cu privire la soarta tinerilor soldați din spitale, care ar fi putut deveni victime ale „eutanasiei”, în ciuda faptului că autoritățile nu au avut niciodată asemnea planuri. Furia catolicilor a crescut în continuare odată cu acțiunile Gauleiterului Bavariei Superioare, Adolf Wagner, un militant nazist anticatolic, care a ordonat îndepărtarea crucilor școlilor din regiunea de care răspundea. Acest atac a provocat primele demonstrații publice împotriva politici guvernului de la venirea naziștilor la
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
publice împotriva politici guvernului de la venirea naziștilor la putere. Au avut loc acțiuni de masă de semnare de petiții, la care au participat inclusiv soldații catolici de pe front. Hitler a cerut revocarea în grabă a hotărârii, dar răul fusese făcut, catolicii înțeleseseră că se pot opune cu succes regimului. A urmat o serie de proteste hotărâte împotriva programului de eutanasiere. În iulie episcopul de Münster, Clemens August von Galen, un aristocrat conservator antihitlerist, a denunțat public în timpul unei predici programul de
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
în 1766, ortodocșii albanezi au revenit sub jurisdicția canonică a patriarhului ecumenic. Creștinii ortodocși de pe teritoriul statului albanez de astăzi erau în secolul al XIX-lea strâns legați de Biserica Ortodoxă Greacă. Clerul era în majoritate grec. Spre deosebire de musulmanii sau catolicii din regiune, între ortodocșii de acolo existau numeroase minorități naționale care au influențat regiunea: în primul rând greci, aromâni și macedoneni. Mișcarea națională albaneză "Rilindija" (română: Renașterea) formată din musulmani și catolici a dorit independența Albaniei față de Imperiul Otoman, iar
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
Clerul era în majoritate grec. Spre deosebire de musulmanii sau catolicii din regiune, între ortodocșii de acolo existau numeroase minorități naționale care au influențat regiunea: în primul rând greci, aromâni și macedoneni. Mișcarea națională albaneză "Rilindija" (română: Renașterea) formată din musulmani și catolici a dorit independența Albaniei față de Imperiul Otoman, iar mulți ortodocși au dorit alipirea sudului provinciei la statul grec. În 1912 Albania devine independentă. Primele încercări de organizare a unei biserici autonome albaneze au fost făcute de către emigranții albanezi din SUA
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
să fie judecat și a fost dus la coloniile de muncă de la Canal, Capul Midia și Poarta Albă. În aceste colonii, erau formate detașamente de muncă din deținuți politici și câteva sute de preoți ortodocși de stil nou și vechi, catolici și greco-catolici. Majoritatea erau deținuți în baza unui ordin al Ministerului de Interne, fără să fie judecați și condamnați de vreo instanță de judecată. În anul 1956, văzând că nu reușește să ia legătura cu un episcop din afara României, fiind
Meftodie Marinache () [Corola-website/Science/308805_a_310134]
-
adică la frontiera dintre Ungaria, Serbia și Țara Românească, aveau loc lupte susținute și de cele două Biserici. Neagu Djuvara, afirmă că spre deosebire de majoritatea populației din Țara Românească, de credință ortodoxă, domnitorii Basarab I și fiul său, Nicolae Alexandru, erau catolici, afirmație combătută în cartea "Neamul întemeietor al lui Basarabă" precum și în Anexa 1 a cărții. Împiedicarea expansiunii spre est a influenței Bisericii Romano-Catolice necesita reafirmarea credinței ortodoxe, inclusiv prin întemeierea de mănăstiri. Acestea erau totodată și locul unde se formau
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
dovadă din zilele noastre vine de la acuzatorul lui Marlowe din Flushing, un informator numit Richard Baines. Guvernatorul de Flushing a raportat că cei doi s-au acuzat reciproc de instigare la fals și de intenția de a trece de partea catolicilor (considerat de către protestanți ateism). În urma arestării lui Marlowe sub acuzație de ateism în 1593, Baines a prezentat autorităților pentru cercetare o scrisoare conținând opinia condamnabilă a unui anume Christopher Marly asupra religiei și disprețul acestuia față de cuvântul Dumnezeu. El mai
Christopher Marlowe () [Corola-website/Science/308940_a_310269]
-
titular de Pesto. La data alegerii sale ca episcop, în anul 1999, Administratura Apostolică a Bisericii Romano-Catolice din Republica Moldova avea în componența ei 10 parohii și șase filiale, iar în alte 10 localități unde locuiesc mici grupuri de familii de catolici se desfășoară o activitate pastorală mai redusă. În total existau aproximativ 20.000 de credincioși pentru care activau 13 preoți (3 moldoveni, 2 români, 1 german și 7 polonezi) și 21 de surori. Liturghia de consacrare a sa ca episcop
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
destrame, chiar înainte de moartea sa. El și-a căsătorit fiica, Amalasuntha, cu regele vizigot Eutharic, dar Eutharic a murit în august 522/523, astfel încât nici o legătură de durată dinastică al ostrogoților și a vizigoților a fost stabilit. În 522, regele catolic burgund Sigismund și-a ucis propriul fiu, nepotul lui Theodoric, Sergeric. Theodoric s-a răzbunat prin invadarea regatului burgund și apoi anexând partea sa de sud, probabil în 523. Restul a fost condus de fratele lui Sigismund, Godomar, arian, sub
Theodoric cel Mare () [Corola-website/Science/308969_a_310298]
-
sa de sud, probabil în 523. Restul a fost condus de fratele lui Sigismund, Godomar, arian, sub protecția goțiilor împotriva francilor. Acest lucru a adus pe teritoriul guvernat de Theodoric la o întindere impresionantă, dar în 523/524 noul rege catolic vandal Hilderic a închis-o pe Amalafrida și a ucis garda gotică. Theodoric a planificat o expeditie pentru a restabili puterea sa asupra regatului vandal, când a murit în 526. El a avut o concubină în Moesia, numele său rămânând
Theodoric cel Mare () [Corola-website/Science/308969_a_310298]
-
mișcarea avea și o aripă de tineret. Primii membri ai Miliției erau membri ai partidelor de extremă dreapta franceze din perioada interbelică, așa cum fusese Action Française, dar și muncitori, care ajunseseră să fie convinși de binefacerile Național-Socialismului, dar și câțiva catolici fanatici, nerăbdători să se răzbune pe elementele de stânga, comuniste sau republicane pentru Afacerea Dreyfus sau pentru participarea voluntarilor francezi le luptele războiului civil spaniol de partea republicanilor. În afară de cei care au intrat în rândurile miliției din convingere politică, alții
Milice française () [Corola-website/Science/309895_a_311224]
-
și cârpirea zidurilor deteriorate au pornit pe străzi, în rugăciune. Constantin a poruncit ca icoanele și moaștele din biserici și mănăstiri să fie purtate de a lungul zidurilor, în timp ce clopotele bisericilor vor bate. Mulțimea de greci și italieni, ortodocși și catolici, și-a uitat neînțelegerile, unindu-se în cîntări și rugăciuni. Constantin a condus procesiunea în marșul ei solemn. Când aceasta a luat sfârșit, și-a strâns dregătorii, comandanții și oștenii și le-a vorbit. Sunt trei consemnări ale cuvintelor sale
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
o perioadă de conflict între Rzeczpospolita și kosack s. Polack e au început să hartuiți kosackerna lor pentru atac la tătari și turcă e care la acel moment a avut de pace, cu Polonia, a introdus o uniune religioasă între catolic Și o ortodox a bisericilor. Ca rezultat, au existat multe militare a unui conflict între kosackerna și armatei poloneze, care a dus la Războiul (1648 - 1654) poloneză împotriva opresiunii .. În timpul Războiul Cherkasy a avut un rol important în apărarea de
Cerkasî () [Corola-website/Science/309322_a_310651]